15,959 matches
-
pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile [+Emisie de miros], [+Proprietate gustativă], [+Proprietate senzorială]85. 4. Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile sintactice la care participă verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre configurațiile sintactice la care participă verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus, încercând să determinăm în ce măsură există o legătură între tipurile de constituenți selectați și "tipurile" de percepții exprimate: fizică/cognitivă, directă/indirectă. Ca predicate semantico-sintactice, verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele de percepție și sensurile actualizate. Ne vom raporta constant la distincțiile semantice stabilite mai sus, încercând să determinăm în ce măsură există o legătură între tipurile de constituenți selectați și "tipurile" de percepții exprimate: fizică/cognitivă, directă/indirectă. Ca predicate semantico-sintactice, verbele menționate pot avea, pe rând, următoarele trăsături: (a) pot exprima proprietăți și, în aceste utilizări, primesc un singur argument: (13) Deși părinții lui sunt văzători, el nu vede. (14) Ei văd, dar nu aud. (b) pot stabili relații (de stare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în tipare ternare, reorganizate, cu predicație secundară: (17) Te-am auzit [trântind ușa]. (18) Îl văd[cântând la pian în fiecare zi, de la opt la nouă]. (19) Îl simt [tremurând]. În cele ce urmează, vom ilustra tiparele de complementare a verbelor de percepție în funcție de numărul de argumente selectate de acestea. Considerăm că această direcție de analiză - pornind dinspre configurațiile sintactice spre detașarea sensurilor și a diferențelor semantice dintre structuri - este coerentă, având în vedere că: (1) unor sensuri diferite ale verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție în funcție de numărul de argumente selectate de acestea. Considerăm că această direcție de analiză - pornind dinspre configurațiile sintactice spre detașarea sensurilor și a diferențelor semantice dintre structuri - este coerentă, având în vedere că: (1) unor sensuri diferite ale verbelor (din domeniul semantic fizic perceptual și din domeniul semantic cognitiv) le pot corespunde structuri similare; prezentarea și discuția structurilor sintactice în funcție de fiecare sens actualizat ar fi, atunci, redundantă; (2) sensurile verbelor se întrepătrund, cel puțin în zona cognitivă a percepțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
având în vedere că: (1) unor sensuri diferite ale verbelor (din domeniul semantic fizic perceptual și din domeniul semantic cognitiv) le pot corespunde structuri similare; prezentarea și discuția structurilor sintactice în funcție de fiecare sens actualizat ar fi, atunci, redundantă; (2) sensurile verbelor se întrepătrund, cel puțin în zona cognitivă a percepțiilor, deci descrierea ar putea fi imprecisă și, din nou, repetitivă. 4.1. Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți în utilizări "absolute" * A VEDEA și A AUZI Verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
corespunde structuri similare; prezentarea și discuția structurilor sintactice în funcție de fiecare sens actualizat ar fi, atunci, redundantă; (2) sensurile verbelor se întrepătrund, cel puțin în zona cognitivă a percepțiilor, deci descrierea ar putea fi imprecisă și, din nou, repetitivă. 4.1. Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți în utilizări "absolute" * A VEDEA și A AUZI Verbele de percepție vizuală și auditivă nonintențională a vedea și a auzi pot fi folosite absolut 86, selectând un singur argument nominal cu rolul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensurile verbelor se întrepătrund, cel puțin în zona cognitivă a percepțiilor, deci descrierea ar putea fi imprecisă și, din nou, repetitivă. 4.1. Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți în utilizări "absolute" * A VEDEA și A AUZI Verbele de percepție vizuală și auditivă nonintențională a vedea și a auzi pot fi folosite absolut 86, selectând un singur argument nominal cu rolul tematic de Experimentator. În aceste ipostaze, verbele desemnează proprietăți fizice ale referenților animați: (20) Față de ceilalți din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a simți în utilizări "absolute" * A VEDEA și A AUZI Verbele de percepție vizuală și auditivă nonintențională a vedea și a auzi pot fi folosite absolut 86, selectând un singur argument nominal cu rolul tematic de Experimentator. În aceste ipostaze, verbele desemnează proprietăți fizice ale referenților animați: (20) Față de ceilalți din familie, el vede/aude ("este văzător"). Nominalul subiect este supus unor constrângeri selecționale: pe lângă trăsătura semantică [+Animat]87, referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă și trăsăturile semantice [+Capacitate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă și trăsăturile semantice [+Capacitate vizuală]/[+Capacitate auditivă]. Enunțuri ca cele de mai jos, (21)-(22), nu corespund unei realități logice: (21) *Orbii văd. (22) *Surzii aud. Nelexicalizarea obiectului direct al celor două verbe de percepție a vedea și a auzi este autorizată în câteva situații, discutate mai jos (vezi infra, a-e)88. În aceste contexte, recuperarea realizărilor poziției vide se face pe baza cunoștințelor despre lume ale locutorului, în pozițiile vide acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
perceptuale: (23) Culorile încep sa fie percepute de la un an, iar la doi ani copilul vede Ø ca un adult. [discerne toate obiectele/imaginile] (b) Neexprimarea obiectului direct este admisă și în enunțuri minimale 90 în care se combină două verbe de percepție din câmpuri semantice diferite, exprimând proprietăți ale aceluiași referent. Apariția unuia dintre verbe la forma negativă autorizează ștergerea obiectului direct, focusul fiind plasat pe contrastul dintre cele două proprietăți: (24) Liliecii aud Ø, dar nu văd Ø. Un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vede Ø ca un adult. [discerne toate obiectele/imaginile] (b) Neexprimarea obiectului direct este admisă și în enunțuri minimale 90 în care se combină două verbe de percepție din câmpuri semantice diferite, exprimând proprietăți ale aceluiași referent. Apariția unuia dintre verbe la forma negativă autorizează ștergerea obiectului direct, focusul fiind plasat pe contrastul dintre cele două proprietăți: (24) Liliecii aud Ø, dar nu văd Ø. Un enunț ca cel de mai jos, în care ambele verbe au formă afirmativă, este posibil
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aceluiași referent. Apariția unuia dintre verbe la forma negativă autorizează ștergerea obiectului direct, focusul fiind plasat pe contrastul dintre cele două proprietăți: (24) Liliecii aud Ø, dar nu văd Ø. Un enunț ca cel de mai jos, în care ambele verbe au formă afirmativă, este posibil doar într-un context mai larg, în urma unor investigații de natură medicală produse asupra referentului din poziția subiectului: (25) ?Copilul aude și vede. vs (25') Copilul aude și vede în urma operațiilor. (c) Același tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
context mai larg, în urma unor investigații de natură medicală produse asupra referentului din poziția subiectului: (25) ?Copilul aude și vede. vs (25') Copilul aude și vede în urma operațiilor. (c) Același tip de utilizare, cu obiect direct șters, este permisă pentru verbul a auzi într-o configurație ca cea de mai jos: (26) Aude Ø, dar nu ascultă Ø91. De remarcat este imposibilitatea de a folosi verbele de percepție vizuală într-un context ca cel de la (26): (26') *Vede Ø, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vede în urma operațiilor. (c) Același tip de utilizare, cu obiect direct șters, este permisă pentru verbul a auzi într-o configurație ca cea de mai jos: (26) Aude Ø, dar nu ascultă Ø91. De remarcat este imposibilitatea de a folosi verbele de percepție vizuală într-un context ca cel de la (26): (26') *Vede Ø, dar nu privește Ø . (d) Ștergerea OD este posibilă, pentru verbul a vedea, și atunci când este modificat de un adjunct adverbial nume de culoare și, pentru ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai jos: (26) Aude Ø, dar nu ascultă Ø91. De remarcat este imposibilitatea de a folosi verbele de percepție vizuală într-un context ca cel de la (26): (26') *Vede Ø, dar nu privește Ø . (d) Ștergerea OD este posibilă, pentru verbul a vedea, și atunci când este modificat de un adjunct adverbial nume de culoare și, pentru ambele verbe, atunci când sunt modificate de un adjunct adverbial care face referire la calitatea sau la acuratețea procesului de percepție, ca în exemplele (27)-(29
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție vizuală într-un context ca cel de la (26): (26') *Vede Ø, dar nu privește Ø . (d) Ștergerea OD este posibilă, pentru verbul a vedea, și atunci când este modificat de un adjunct adverbial nume de culoare și, pentru ambele verbe, atunci când sunt modificate de un adjunct adverbial care face referire la calitatea sau la acuratețea procesului de percepție, ca în exemplele (27)-(29): (27) Poate că sunteți voi mai putin pretențiosi, dar eu, când văd un film, vreau să văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu cu un ochi să văd albastru, și cu celălalt, roșu92. < Văd imaginile în albastru/în roșu. (forum.softpedia.com) (28) Văd bine. < Văd √ imaginile bine. (29) Aud slab. < Aud √ sunetele slab. (e) Utilizarea fără obiect direct este posibilă, pentru verbul a vedea, atunci când se construiește cu un grup prepozițional cu trăsătura semantică [+Localizare]: (30) Văd prin pereții de sticlă./ Din balcon, văd în curtea interioară. Structuri minimale, în care verbele de percepție la formă afirmativă primesc doar argumentul extern - subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunetele slab. (e) Utilizarea fără obiect direct este posibilă, pentru verbul a vedea, atunci când se construiește cu un grup prepozițional cu trăsătura semantică [+Localizare]: (30) Văd prin pereții de sticlă./ Din balcon, văd în curtea interioară. Structuri minimale, în care verbele de percepție la formă afirmativă primesc doar argumentul extern - subiectul -, fără a mai primi niciun alt tip de determinare facultativă, nu sunt posibile. Această trăsătură a verbelor de percepție se poate explica prin faptul că existența proprietăților de percepție este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pereții de sticlă./ Din balcon, văd în curtea interioară. Structuri minimale, în care verbele de percepție la formă afirmativă primesc doar argumentul extern - subiectul -, fără a mai primi niciun alt tip de determinare facultativă, nu sunt posibile. Această trăsătură a verbelor de percepție se poate explica prin faptul că existența proprietăților de percepție este o trăsătură prototipic inerentă a referenților cu trăsătura [+Animat], deci exprimarea acesteia în lipsa oricărei alte contextualizări ar fi redundantă. (31) *Andrei vede./ Ei aud. vs (31') Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
trăsătură prototipic inerentă a referenților cu trăsătura [+Animat], deci exprimarea acesteia în lipsa oricărei alte contextualizări ar fi redundantă. (31) *Andrei vede./ Ei aud. vs (31') Andrei nu vede/nu aude. * A SIMȚI A simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a vedea și a auzi, dat fiind că, în utilizarea perceptual-senzorială, nu permite nelexicalizarea obiectului. Verbul amalgamează valori din domeniul perceptual-senzorial și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi redundantă. (31) *Andrei vede./ Ei aud. vs (31') Andrei nu vede/nu aude. * A SIMȚI A simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a vedea și a auzi, dat fiind că, în utilizarea perceptual-senzorială, nu permite nelexicalizarea obiectului. Verbul amalgamează valori din domeniul perceptual-senzorial și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]