6,209 matches
-
a avut o creștere economică rapidă: 10% în anii 1960, 5% în anii 1970 și 4% în anii 1980. Datoria publică este de 17% din PIB. Sectoare economice: -agricultură: 1.6%; -industrie: 25.3%; -servicii: 73.1%. Sectoare agricole și zootehnice: orez, sfeclă de zahăr, legume, fructe, carne de porc și pasăre, lactate, ouă, pește. Industrie: motoare, construcții de mașini, echipamente electronice, oțel și neferoase, nave. chimicale, textile, procesare alimentară. Produse exportate: echipament de transport, motoare de vehicule, nave, chimicale, textile
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși. În sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine și porcine. O îndeletnicire a japonezilor este pescuitul organizat în baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote de pescuit din lume, cu un număr impresionant de porturi specializate (peste 600). Japonia ocupă locul 3 în producția
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
particulară și sunt reprezentate de soiurile hibride. Producția de vin obținută este destinată exclusiv consumului din cadrul gospodăriilor. Creșterea animalelor s-a dezvoltat ca urmare a producțiilor bune de cereale, înregistrate anual. Totuși, majoritatea animalelor sunt crescute în gospodăriile private, obiectivele zootehnice existente la nivelul localității pană în 1990 fiind scoase din uz. Efectivele de animale numără 2000 de bovine, 900 de porcine, 5000 de ovine și de păsări. De asemenea, în activitățile conexe agriculturii se înscriu și cele două mori și
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
de dolari. În plus UE va acorda 1 milion de dolari ca asistență pentru viitoarea aderare la OMC. Sectoare economice: agricultură: 43,4% ; industrie: 30,6% ; servicii: 26%. Forța activă: 2,8 milioane. Rata șomajului: 2,4%. Sectoare agricole și zootehnice: cartofi dulci, porumb, cafea, trestie-de-zahăr, bumbac, ceai, alune, orez, bivoli indieni, porci, vite, păsări. Industrie: aramă, cositor, ghips, lemn, electricitate, procesare agricolă, construcții, îmbrăcăminte, turism, ciment. Produse exportate: îmbrăcăminte, produse din lemn, cafea, electricitate, cositor. Total lungime șosele/drumuri: 31
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
de servicii de securitate și de mediu atât companiilor, cât și persoanelor fizice; sectorul produselor metalice, prin fabricația de mături, perii și fărașe de uz casnic; prin producția de serpentine și condensatoare pentru industria de electrocasnice; în sectorul agricol și zootehnic, prin gestionarea fermelor agricole și de creștere a animalelor; în sectorul turistic și imobiliar, prin gestionarea de complexe turistice, hoteliere și imobiliare (Forte Village, Pugnochiuso, Albarella și Stintino). Activitățile din sectorul metalurgic și siderurgic și activitățile diversificate ale Grupului MArcegaglia
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 4.234 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Traian se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă în special cereale și viță de vie. De asemenea, aici există și o fermă zootehnică și o carieră de piatră. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Traian era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Traian, Bolgrad () [Corola-website/Science/318268_a_319597]
-
44.000 de hectare în 2007. Producția de soia, pe ani: În anii 1980-1989 mazărea s-a cultivat constant pe 50-95 mii de hectare. Apoi, suprafețele s-au restrâns după anul 1990, datorită desființării multor societăți agricole, complexe și ferme zootehnice de stat. În anul 2001, mazărea s-a cultivat pe 11.214 hectare. Producțiile medii obținute sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în condițiile aplicării unor tehnologii corespunzătoare se pot obține 2000-4000 kg/ha. Prin comparație, în Franța
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.457 locuitori, preponderent găgăuzi. Locuitorii satului Satalâc-Hagi se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă în special cereale și viță de vie. De asemenea, aici există și o fermă zootehnică. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Satalâc-Hagi era vorbitoare de găgăuză (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), bulgară (%) și ucraineană (%).
Satalâc-Hagi, Bolgrad () [Corola-website/Science/318291_a_319620]
-
al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.241 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Fântâna-Zânelor se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, pomi fructiferi și viță de vie. De asemenea, funcționează în sat o fermă zootehnică de creștere a ovinelor (producându-se carne de miel și lână), o moară, o cramă, un punct de desfacere a vinului, un atelier de tâmplărie și o sucursală a Stației de mașini și tractoare din Ismail. Conform recensământului din 2001
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
Omul a schimbat ecosisteme întregi populate de condori și a practicat excesiv vânătoarea animalelor ierbivore, otrăvindu-le carnea, astfel prejudiciind și condorii. În plus, mult timp condorii andini erau uciși în mod deliberat din cauza clasificării lor ca animale dăunătoare industriei zootehnice. În zilele noastre, o serie de state ale Americii de Sud au adoptat programe de ocrotire, creștere și îngrijire a condorilor andini în parcuri zoologice, pentru a-i elibera ulterior în sălbăticie. Această specie a fost descrisă prima oară în cea de-
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
prelucrare industrială la începutul anilor '90, economia locală a rămas bazată în primul rând pe valorificarea în mare parte primară a resurselor locale prin agricultură zoopastorală și zootehnie, industria alimentară și industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului. Activitatea zootehnica locală se desfășoară cu eficientă redusă. Apele minerale carbogazoase reprezintă o resursă importantă locală. Acestea sunt valorificate atât în mod curativ prin turismul balnear în stațiunea Vatra Dornei cât și prin îmbuteliere la Poiana Negrii, Dorna Candrenilor și Panaci. Se
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
timp. Pictorul era foarte talentat și îi reproșa mereu ei că nu are talent. Simina îi cere iertare lui Nicolae și îi spune că îl iubește în continuare. El se împrietenește cu inginera zootehnistă Nicoleta Păceșilă (Adriana Nemeș), șeful Fermei zootehnice și logodnica medicului veterinar Hâncu. Nicolae reia legătura cu Simina căreia îi povestește întâmplări din copilăria sa (filmate în alb-negru sau în sepia). El afirmă că violențele alternate cu gândurile la fete ale tinerilor de vârsta sa l-au făcut
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
președinte al „Asociației Medicilor Veterinari” și președintele „Societății pentru protecția animalelor”. Între anii 1935 - 1941 a condus și a redactat diferite articole la „ Revista crescătorului de animale ”, o realizare personală a sa, perfectând un vis al tinerilor asistenți ai Institutului Zootehnic, Grigore Brătescu și Savu Timaru. Pentru editarea acestei reviste tiparul a fost plătit și din salariul personal al prof. Alexandru Vechiu, luat ca aconto. A făcut „Istoricul Medicinei Veterinare Române” care a fost publicat în „Histoire de la Medicine Veternaire de
Alexandru Vechiu () [Corola-website/Science/323189_a_324518]
-
dunei unde este și în prezent. Debitul mediu multianual de aluviuni transportat de Ialomița este de 165 kg./sec. măsurat la Slobozia. În ultimele decenii ale sec.XX, apele Râului Ialomița deveniseră foarte poluate, cu reziduri organice provenite de la complexele zootehnice care deversau dejecțiile direct în râu; această poluare organică, alături de cea chimică, îndeosebi produse petroliere aduse de Prahova, au provocat dispariția peștilor. Abia după 1990, în urma închiderii multor complexe zootehnice, dar și a adoptării unor măsuri de reducere a poluării
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
Ialomița deveniseră foarte poluate, cu reziduri organice provenite de la complexele zootehnice care deversau dejecțiile direct în râu; această poluare organică, alături de cea chimică, îndeosebi produse petroliere aduse de Prahova, au provocat dispariția peștilor. Abia după 1990, în urma închiderii multor complexe zootehnice, dar și a adoptării unor măsuri de reducere a poluării chimice, în râul Ialomița au reapărut peștii spre marea bucurie a pescarilor.
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
lungul istoriei , au avut un rol important în păstrarea și dezvoltarea satului , reușind să asigure coeziunea socială a sătenilor prin disciplină impusă și organizarea muncii. Muncă agricolă s-a desfășurat pe suprafețe mari și au îmbinat cultură vegetală cu latura zootehnica a activității, pentru a asigura continuitate și utilizarea cât mai bună a resurselor materiale și umane aflate la dispoziție. Una din activitățile principale ale familiilor nobiliare din Aruncuta a fost creșterea căilor destinați numeroaselor războaie , urmare a condițiilor excelente de
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
războaie , urmare a condițiilor excelente de pășunat și a pădurilor existente , care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920,iar ceea ce a mai rămas a fost distrus în perioada 1946 - 1948. După 1700 , famiile nobiliare
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920,iar ceea ce a mai rămas a fost distrus în perioada 1946 - 1948. După 1700 , famiile nobiliare din Aruncuta sunt preponderent de origine germanica ceea ce explică apariția timpurie a școlii românești din sat { școala românească fiind
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
lungul istoriei , au avut un rol important în păstrarea și dezvoltarea satului , reușind să asigure coeziunea socială a sătenilor prin disciplină impusă și organizarea muncii. Muncă agricolă s-a desfășurat pe suprafețe mari și au îmbinat cultură vegetală cu latura zootehnica a activității pentru a asigura continuitate și utilizarea cât mai bună a resurselor materiale și umane aflate la dispoziție . Una din activitățile principale ale familiilor nobiliare din Aruncuta a fost creșterea căilor destinați numeroaselor războaie , urmare a condițiilor excelente de
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
războaie , urmare a condițiilor excelente de pășunat și a pădurilor existente , care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920 } , respectiv în 1947. Fermă de pe Rupturi ,care avea și pescărie , a fost demolată și materialele utilizate
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920 } , respectiv în 1947. Fermă de pe Rupturi ,care avea și pescărie , a fost demolată și materialele utilizate pentru înființarea fermei de stat de la Berchieșu, com.Frata, insă mare parte a inventarului gospodăresc al fermei a fost
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
fără consultarea celor doi. În 1895, împreună cu Nicolae Filip, Alexandru Locusteanu a înființat, pe lângă Școala Superioară de Medicină Veterinară, primul "Institut de Zootehnie", care a fost desființat în 1900 și reînființat 30 de ani mai târziu ca "Institutul de Cercetări Zootehnice", care a existat pe lângă FMV București până la desființarea sa în 1970. În luna septembrie 1895 Alexandru Locusteanu împreună cu dr. Ioan Șt. Furtună, a participat la cel de al-VI-lea Congres Internațional de medicină veterinară ținut la Berna, unde cei
Alexandru Locusteanu () [Corola-website/Science/327999_a_329328]
-
cu care a participat la serbări și comemorări, după care munca a continuat - sprijinită de un comitet local, prin ținerea unor cursuri de educație populară botezate „cursuri țărănești”. Periodic învățătorul ținea câte o conferință cu subiecte istorice, geografice, literare sau zootehnice (despre creșterea vitelor, a oilor, a porcilor, a păsărilor). Deasemenea aborda probleme de horticultură, viticultură și cultura zarzavaturilor. Conferințele erau urmate de un mic program cultural ce consta din lecturi, recitări și cântece, prezentat de elevii școlii. Rezultatele practice s-
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]