6,457 matches
-
nr. 738 din 1 octombrie 2015. s) să respecte protocoalele terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale, potrivit prevederilor legale în vigoare; ... ș) să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcțiune; ... t) să utilizeze platforma informatică din asigurările de sănătate. În situația în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu sistemele informatice din platforma din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligați să
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
precum și dacă nu au fost respectate condițiile prevăzute în normele privind eliberarea prescripțiilor medicale, referitoare la numărul de medicamente și la durata terapiei; ... w) să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcțiune; ... x) să nu elibereze medicamente și/sau materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluși în unele programe naționale de sănătate curative prin farmaciile/ oficinele locale de distribuție excluse din contractele încheiate între societățile farmaceutice
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
precum și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate la solicitarea acesteia; ... q) să întocmească liste de prioritate pentru serviciile medicale programabile, dacă este cazul; ... r) să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcțiune; ... s) să efectueze dozarea hemoglobinei glicozilate numai în baza biletului de trimitere, care este formular cu regim special utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu condiția ca medicii, prevăzuți în normele tehnice, care au eliberat biletele de trimitere să
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
informatice din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligați să asigure confidențialitatea în procesul de transmitere a datelor; ... aa) să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcțiune; ... ab) să organizeze evidența electronică a bolnavilor care beneficiază de servicii medicale de dializă în cadrul programului, pe baza setului minim de date: CNP/CID/număr card european/număr formular/număr pașaport/număr act de identitate al bolnavului, diagnostic specific concordant
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
informatice din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligați să asigure confidențialitatea în procesul de transmitere a datelor; ... aa) să utilizeze sistemul de raportare în timp real, începând cu data la care acesta va fi pus în funcțiune; ... ab) să organizeze evidența electronică a bolnavilor care beneficiază de servicii de radioterapie în cadrul programului, pe baza setului minim de date: CNP/CID/număr card european/număr formular /număr pașaport/număr act identitate al bolnavului, diagnostic specific concordant cu programul
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
HOTĂRÂREA nr. 296 din 31 martie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 239 din 15 aprilie 2010. Codul fiscal: Art. 24 [...] (11) Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează: ... a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcțiune; ... b) pentru cheltuielile cu investițiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz; ... c) pentru cheltuielile cu
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
deducerea de 20% și amortizarea calculată până la data recepției finale. Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de invenție amortizabile înregistrate și puse în funcțiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscală rămasă se determină după scăderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de invenție amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de 20% și se recuperează pe durata
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
4 iulie 2005. 71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal: Un contribuabil care își desfășoară activitatea în domeniul depozitarii materialelor și mărfurilor achiziționează în data de 15 septembrie 2004 o clădire-depozit pe care o pune în funcțiune pe data de 20 a aceleiași luni. Valoarea de intrare a clădirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de funcționare a clădirii, conform Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, este de 50
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
societățile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii. ... (2) În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii. ... ------------ Art. 108 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 76 din 6 mai 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
și a purtat inițial denumirea "Lemberg-Czernowitzer Eisenbahn". Construcția căii ferate a progresat rapid și a fost finalizată în 1866. La 15 mai 1867 compania a primit concesiunea construcției și exploatării căii ferate de la Cernăuți la Suceava ; acest traseu a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. În 1868 compania feroviară a primit și concesiunea construcției și exploatării "Căii ferate de la Suceava la Iași" cu ramificații spre Botoșani și spre Roman (puse în funcțiune în perioada 1869/ 71). Deoarece rețeaua feroviară s-a
Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn () [Corola-website/Science/319489_a_320818]
-
ferate de la Cernăuți la Suceava ; acest traseu a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. În 1868 compania feroviară a primit și concesiunea construcției și exploatării "Căii ferate de la Suceava la Iași" cu ramificații spre Botoșani și spre Roman (puse în funcțiune în perioada 1869/ 71). Deoarece rețeaua feroviară s-a extins considerabil, compania și-a schimbat, la 14 octombrie 1868, denumirea în cea de „K. k. priv. Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahngesellschaft“. Traseele construite de LCJE au fost împărțite în linii austriece și românești. În
Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn () [Corola-website/Science/319489_a_320818]
-
Caracău. Din decembrie 1944 și până în 12 februarie 1945, constructorii români au realizat un viaduct provizoriu, complet din lemn (au fost folosiți 3.600 metri cubi de lemn). În paralel, s-a început construcția unui nou viaduct, care a fost pus în funcțiune la 14 septembrie 1946. Noua construcție a viaductului a fost cel mai mare pod de cale ferată executat din beton armat din România. este în întregime electrificată și predominant cu linie simplă: are linie simplă între Sfântu Gheorghe-Siculeni și Onești
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
în Ucraina. Ea se află în nord-estul Câmpiei Panonice și pe valea râului Tisa. Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei austro-ungare). În anul 1857 compania feroviată Theißbahn a pus în funcțiune calea ferată de la Szolnok către Debrecen. Ca urmare a dezvoltării tehnologiei de transport a Ungariei de după Compromisul austro-ungar (1867) prin voința guvernului maghiar au trebuit să fie construite căi ferate care să ajungă și în regiunile periferice ale Imperiului Austro-Ungar
Calea ferată Debrecen–Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/319885_a_321214]
-
către Sighetu Marmației (pe atunci "Máramarossziget"). Acesta s-a apucat rapid de lucru. Anul 1870 i-a oferit lui Strousberg posibilitatea de a vinde concesiunea cu profit către un consorțiu bancar condus de Union-Bank din Viena. Calea ferată a fost pusă în funcțiune pe mai multe tronsoane începând de la vest către est: Exploatarea căii ferate a fost preluată de compania feroviară Căile ferate de nord-est ale Ungariei; un membru al conducerii (și până în 1875 vicedirector) a fost primul-ministru maghiar de mai târziu Kálmán
Calea ferată Debrecen–Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/319885_a_321214]
-
este o cale ferată de legătură în România. Ea traversează județul Maramureș, pe valea râului Vișeu. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. În anul 1872 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Satu Mare-Sighetu Marmației. Astfel, Depresiunea Maramureșului a fost conectată, prin valea râului Tisa, la rețeaua de cale ferată. Construirea căii ferate Sighetu Marmației-Ivano-Frankivsk (1895) a dus la dezvoltarea și a altor zone din Maramureș. Apoi guvernul ungar a
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
între anii 1930-1933 un traseu feroviar pentru mocăniță. În perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. În 1940 a fost pusă în funcțiune numai o singură cale ferată cu ecartament îngust care pleca de la Telciu și se conecta cu căile ferate din Maramureș în apropierea localității Moisei. În același an, România a trebuit să cedeze Ungariei prin Dictatul de la Viena, nord-vestul Transilvaniei, Crișana
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
este o cale ferată principală în România. Ea leagă nordul Transilvaniei de Depresiunea Maramureșului. Construirea aceste căi ferate s-a făcut din motive politice. În anul 1872 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Satu Mare-Sighetu Marmației. Astfel, Depresiunea Maramureșului a fost conectată, prin valea râului Tisa, la rețeaua de cale ferată. La acel moment, întreaga regiune era parte componentă a Regatului Ungariei din cadrul Imperiului Austro-Ungar. Construirea liniilor ferate Sighetu Marmației-Ivano-Frankivsk (1895
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
La sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea s-a început construirea unei linii, pe valea râului Sălăuța, din localitatea Salva de pe Calea ferată Beclean pe Someș-Rodna Veche prin Pasul Șetref către Vișeu de Jos. În 1939, a fost pus în funcțiune un tronson lung de 15 km de la Salva la Telciu. Continuarea căii ferate necesita construirea mai multor poduri și tuneluri, astfel încât s-a realizat inițial o singură cale ferată cu ecartament îngust, care pleca de la Telciu și se conecta cu
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos () [Corola-website/Science/319905_a_321234]
-
afla în Comitatul Maramureș din Regatul Ungariei, iar cel nordic în Galiția (care aparținea de Austria). În anul 1866 compania Lemberg-Czernowitzer Eisenbahn a finalizat și deschis traficului o cale ferată de la Lemberg prin Stanislau către Cernăuți. În 1872 a fost pusă în funcțiune pe teritoriul unguresc Calea ferată Debrecen-Sighetu Marmației (pe atunci "Máramarossziget"). La începutul anilor 1890 guvernele austriac și ungar au convenit să construiască o cale ferată peste Carpații Orientali, care să conecteze orașele Sighetu Marmației și Stanislau (azi Ivano-Frankivsk). La 1
Calea ferată Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk () [Corola-website/Science/319911_a_321240]
-
ferate în anul 1891 și a semnat un an mai târziu contractul de concesiune. Tronsonul de la Sighetu Marmației către Frasin (în ; azi Iasinia) a putut fi inaugurat la 15 decembrie 1894. Ultimul tronson (de la Frasin la granița austro-ungară) a fost pus în funcțiune la 15 august 1895. Astfel, calea ferată a fost finalizată în întregime; porțiunea austriacă a fost exploatată de către k.k. österreichische Staatsbahnen, iar cea ungară de către compania feroviară MÁV. În Primul Război Mondial, linia de cale ferată a dobândit o
Calea ferată Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk () [Corola-website/Science/319911_a_321240]
-
sovietic, s-a rupt legătura tronsonului de pe teritoriul românesc de la Valea Vișeului prin Sighetu Marmației către Câmpulung la Tisa cu rețeaua feroviară a României. Începând din 1944 s-au instalat și aici șine cu ecartament lat. În 1949 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Salva-Vișeu de Jos. România a stabilit astfel o legătură a căilor ferate din Maramureș cu restul rețelei sale feroviare. Ca urmare, tronsonul între Valea Vișeului și Sighetu Marmației a fost echipat cu patru șine, pentru a putea fi
Calea ferată Sighetu Marmației–Ivano-Frankivsk () [Corola-website/Science/319911_a_321240]
-
Austro-Ungar. Pentru a ajunge pe cale ferată de la Viena sau Budapesta în Ducatul Bucovinei (care se afla în partea austriacă a Imperiului Austro-Ungar) s-a construit o linie ferată prin Galiția care mergea de la Lemberg spre Cernăuți. Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc (pusă în funcțiune în 1888) și continuarea sa către Vatra Dornei (pusă în funcțiune în 1902) s-au construit, printre altele, cu scopul de a crea o conexiune către Ilva Mică (din nordul Transilvaniei). Planuri similare existau din 1898, dar nu s-au
Calea ferată Prundu Bârgăului–Vatra Dornei () [Corola-website/Science/318897_a_320226]
-
Ducatul Bucovinei (care se afla în partea austriacă a Imperiului Austro-Ungar) s-a construit o linie ferată prin Galiția care mergea de la Lemberg spre Cernăuți. Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc (pusă în funcțiune în 1888) și continuarea sa către Vatra Dornei (pusă în funcțiune în 1902) s-au construit, printre altele, cu scopul de a crea o conexiune către Ilva Mică (din nordul Transilvaniei). Planuri similare existau din 1898, dar nu s-au realizat din cauza cerințelor financiare. Odată cu izbucnirea în 1914 a Primului Război Mondial a
Calea ferată Prundu Bârgăului–Vatra Dornei () [Corola-website/Science/318897_a_320226]
-
Luneta a fost fabricată în varianta originală de către Lerebours, dar apoi frații Henry i-au confecționat un al doilea obiectiv în 1881. Această lunetă se sprijină pe un cadru metalic încadrat în peretele turnului, datează din 1850 și a fost pusă în funcțiune în 1854, la un an după moartea lui Arago. Datorită dimensiunilor sale, la acea vreme era cea mai mare lunetă din lume. Utilizată în scopuri științifice timp de mai bine de un secol, în prezent luneta este rezervată publicului larg
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
alin. (1) produse și/sau achiziționate după aceeași dată. ... [...] (7) Pentru activele prevăzute la alin. (1) care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru lucrările realizate efectiv, în baza unor situații parțiale de lucrări, pentru investițiile puse în funcțiune parțial în anul respectiv. Alin. (10) al art. 19^2 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 87 din 29 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010. [...] (12
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]