62,720 matches
-
voinței regelui". A adăugat că, spunîndu-i acest lucru regelui, și-a ușurat mintea și și-a descărcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urmărirea intereselor de clasă și dedarea la jocurile politicianismului; împrejurările erau prea serioase pentru aceasta. Astfel încît criza s-a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrară drept un fel de "supapă de siguranță" pentru clasa conducătoare. Care a funcționat eficient, într-adevăr. Nu numai că soldatul țăran român a rămas neclintit în mijlocul spectacolului demoralizator zilnic al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1918 la 1930. În acești doisprezece ani, cele două păsări de pradă, Germania și Rusia numită acum Uniunea Sovietică erau amorțite. Exista speranța democrației și a redresării economice. După aceea, a urmat cea de a doua fază, diferită de prima: criza și întoarcerea lui Carol al II-lea în România. Germania, sub Hitler, și Rusia, sub Stalin, și-au revenit, au atacat Acordul de la Versailles și au început, alături de alte regimuri, ca Italia fascistă, să destabilizeze sistemul de la Versailles. Lumea revenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În rest (mai ales în România), democrația, ca să-l cităm pe Maiorescu, rămînea o "formă fără fond". Cum spunea Iorga, democrația nu era "organic" bazată pe tradițiile țării. Nu exista nici un precedent istoric de democrație în România. Prima ei încercare, criza, și fluxul în plină creștere al fascismului au spulberat-o. România nu avea o burghezie autohtonă, nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educațional care să ajute electoratul să înțeleagă alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ci iminenta Mare Depresiune. A fost ghinionul democrației române să vină la putere cu cîteva luni înainte de declanșarea crahului de pe Wall Street. Vinerea Neagră sosise pe Wall Street. "Neamul românesc" al lui Iorga nu a făcut nici măcar o mențiune asupra crizei. Naționalismul său cultural (ca și cel al lui De Gaulle) acorda puțină atenție realităților economice. Mare păcat, pentru că Depresiunea avea să fie cea care va afecta în cea mai mare măsură viitorul premierat al lui Iorga. Declanșarea Depresiunii poate fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fie cea care va afecta în cea mai mare măsură viitorul premierat al lui Iorga. Declanșarea Depresiunii poate fi considerată drept o linie de demarcație în perioada interbelică. Prima jumătate a "armistițiului de douăzeci de ani" se încheiase. Atunci cînd criza economică s-a extins din Wall Street în Main Street și tot mai departe, implicațiile pentru lumea întreagă și pentru România au fost extraordinare. La începutul lui 1930, Iorga a întreprins o călătorie importantă: a plecat în Statele Unite, vizita durînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apanajul tuturor"230. Depresiunea a afectat grav scena românească, unde oamenii (în special țărănimea) nu-și reveniseră încă de pe urma greutăților îndurate în timpul efortului de industrializare forțată al liberalilor. Ar fi putut oare guvernul constituțional democrat al lui Maniu să supraviețuiască crizei economice? Răspunsul a devenit academic: în dimineața zilei de 7 iunie 1930, la ora 5 a.m., Puiu Dumitrescu l-a trezit pe Iorga dîndu-i știrea că prințul Carol aterizase în Transilvania cu un avion particular 231. A doua zi, Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
supraviețuit rațiunii existenței sale. Cu cîteva luni înainte de acest dezastru, el sosea luptînd la capătul tragic al propriului său drum. "Deceniul decăderii" a început în România odată cu dispariția treptată a experienței democrate. Atunci cînd Maniu a ajuns la putere, o criză tot mai extinsă arunca umbre tot mai întunecate asupra economiilor vulnerabile și subdezvoltate ale Europei central-estice în general și în special asupra economiei României. Depresiunea a aruncat umbre și asupra proaspăt restauratelor instituții democrate ale României, care erau în cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să se familiarizeze cu activitățile guvernului lui Mussolini 9. Deși Carol avea îndoieli, activitățile democratice din România cuplate cu efectele Depresiunii constituiau un impuls pentru transformarea țării într-un stat fascist și autoritar sub conducerea lui. Așa cum spunea Carol, "motivul crizei politice și spirituale a României poate fi găsit în fascinația ideilor și a reformelor occidentale care erau produsul unei tradiții diferite și a unor condiții diferite economice, istorice, geografice și morale". Carol continua, explicînd că, odată cu tradiția parlamentară, România adoptase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tată bun și iubitor. Carol s-a proclamat singur ca fiind "primul țăran, truditor și primul slujitor civil al tărîmului său". Dar el, în toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cunoștințe economice. Camarila lui îl sfătuia să facă față crizei pe o bază ad-hoc. Din nefericire, nici Iorga nu era economist. Prima Camarilă (identificată întotdeauna cu esența ei) era condusă de Puiu Dumitrescu, ceilalți membri ai ei fiind Felix Wieder, Alexandru Mavrodin și Nicolae Tabacovici, specialiști în finanțe. Pe lîngă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
inutile că regele Carol și prințesa Elena se vor împăca. Deși Iorga păstrase relații bune cu amîndoi, Carol și prințesa Elena au vizitat separat școala de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte, în vara lui 193025. Între timp, criza se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și realităților moderne a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii erau în continuare flămînzi și goi, trăgînd concluzia că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conflict al acestuia cu Iorga. Iorga a reacționat la aceste articole dîndu-și teatral demisia din postul de rector al Universității București. Chestiunea a fost imediat transferată competenței tribunalului 29. Iorga își amintea cu cuvintele următoare de Crăciunul petrecut în plină criză al anului 1930: "Străzile erau acoperite cu zăpadă, noroi și mizerie. Oamenii păreau împovărați, triști și săraci și nu mai aveau încredere în viitor"30. Semne rele pentru viitorul său premierat. Cu toate că cea de a 60-a aniversare a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca un sumbru salt în gol, Nicolae Iorga a devenit prim-ministru al României 33. Guvernul acesta avea mai multe nume: "Iorga-Argetoianu" sau "Guvernul regelui". Titulescu voia să formeze un "Guvern de Concentrare Națională", aflat deasupra partidelor ca să soluționeze problema crizei. Guvernul lui Iorga mai purta și numele de "guvern de tehnicieni". "Am fost prim-ministru în guvernul Argetoianu", a afirmat Iorga, ceea ce constituie poate cea mai bună definiție 34. Ca prim-ministru, Iorga și-a rezervat portofoliul Ministerului Învățămîntului; a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
probabil că Iorga n-ar fi devenit niciodată șeful unui guvern. Carol l-a pus pe Iorga în fruntea guvernului datorită Depresiunii și a propriilor lui ambiții pe care nu și le putea satisface pe loc. Prin primăvara lui 1931, Criza (ca și cauzele ei) scăpase de sub controlul Guvernului Național Țărănesc. În perioada 1929-1932, venitul național al României a scăzut cu 45%, exportul de la 29 miliarde în 1929 la 14 miliarde, chiar dacă exportul crescuse de la șapte milioane la opt milioane tone
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la 1.102.000 tone metrice în 1929 la 450.000 în 1932. Veniturile statului au scăzut de la 36 de miliarde la 18 miliarde de lei, în ciuda faptului că exporturile de petrol mențineau o balanță activă a schimburilor comerciale. Consecințele crizei economice au fost dezastruoase, mai ales pentru țărănime. Prin 1932, datoria per hectar la pămîntul arabil atinsese cifra de 6.585 de lei37. România a reacționat prin demonstrații, greve și deteriorare generală a legii și ordinii. Banditismul era în creștere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale? Explicația era oare faptul că democrația devenea tot mai irelevantă pentru problemele României anilor '30? Iorga credea în continuare în soluția sa sămănătoristă cu o încăpățînare pe care doar "Legea Supremă" a lui Eminescu i-o putuse impregna. Marea criză a discreditat democrația din punct de vedere economic. Căutarea unor soluții facile va contribui la apariția pe cerul Europei de sud-est a "Curcubeului fascist". În cadrul acestui "Curcubeu fascist", fluctuațiile neprincipiale și delirante ale politicii românești se vor intensifica într-un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să instituie o dictatură totalitaristă, "mult înainte de accederea la putere a lui Mussolini și chiar a lui Hitler"46. Cum putea Iorga să colaboreze cu un astfel de homo regius? Nu prea bine47. Problema acestui "guvern de tehnicieni" în mijlocul unei crize economice era că primul-ministru nu era deloc economist. Din nefericire, nici Argetoianu nu era economist. Ulterior (în iulie 1931), Manoilescu, unul dintre economiștii români buni din perioada interbelică, a ieșit din guvern și a devenit președinte al Băncii Naționale. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui frate, Gheorghe. Programul guvernului lui Iorga era ambițios în privința reformelor lui educaționale. Acestea au fost zădărnicite de Depresiune și de lipsa de fonduri. Iorga a fost nevoit să emită un moratoriu pentru țărănimea înglodată în datorii. Economia împovărată de criză mergea din rău în mai rău, dar Franța, principala aliată a României, era încă prosperă. Avea oare Franța să-i dea o mînă de ajutor? Avea oare Liga Națiunilor (afiliată sub influența Franței) să sară în ajutorul României? Nu era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
țină cursurile în România, la Sorbona, la școlile lui din Franța și Italia și în alte părți ale lumii 64. Mulți politicieni (inclusiv Șeicaru) erau împotriva acestui fapt. Politica implică o activitate susținută, iar primul-ministru al unei țări aflate în criză nu-și putea permite asemenea distracții. În timpul Depresiunii, studenții erau oricînd gata să explodeze. Iorga era rectorul Universității București. În 1930 și în 1931, "Ziua studenților" (comemorarea grevei studențești din 1922) a fost sărbătorită așa cum trebuie, cu un substrat antiguvernamental
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fratelui său mai mic. Regina Maria era furioasă. Argetoianu își amintește scena de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar în salonul în care Regina Maria fusese găsită în brațele colonelului canadian Boyle. Regina Maria avea un temperament necontrolat, făcînd crize de isterie, plîngînd și rîzînd rînd pe rînd. L-a numit pe prințul Nicolae "mizerabilul ăsta". După care s-a întors spre Iorga și spre Argetoianu spunînd: "și voi sînteți niște mizerabili!" În cele din urmă s-a aruncat în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai multe controale asupra schimburilor de valută străină și restricții stricte privind importurile. O foarte lentă îmbunătățire s-a înregistrat abia începînd cu 1935. Acest fenomen era comun întregii lumi, nu ceea ce România ar fi putut rezolva de una singură. Criza îl va aduce curînd pe Hitler la putere. În cazul nostru, ea va duce la prăbușirea zorzoanelor parlamentare pe tot cuprinsul "Pămîntului nimănui al Europei", cu excepția Cehoslovaciei, unde instituțiile democrate aveau temelii sănătoase. Depresiunea a sădit sîmburele îndoielii chiar în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
putut contracara antipatia atît de larg răspîndită în România față de comunism. Geniul Anei Pauker cu siguranță că nu a făcut-o. Românii au tras concluziile în diverse moduri, dar puternicele resentimente împotriva regimului politic întreținut de problemele nerezolvate exacerbate de criză au dus la intensificarea fără precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ieșite din comun provocate de stînga radicală au avut loc în februarie 1933. Tulburările de stînga pe scară largă erau o raritate în România. Muncitorii din industria petrolieră de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd Hitler a promis "25 de ani de pace", Iorga a replicat: "Nu-l cred pe Hitler, ci în Mein Kampf"111. Ascensiunea și atracția nazismului nu constituiau o problemă numai pentru România. O mare parte a Europei ieșite din Criză era zăpăcită de ademenirea (sau teama) ici a fascismului (de fascism), colo a comunismului (de comunism) și își pierduse răbdarea din cauza încetinelii cu care rezolva problemele Europei democrația, în multe cazuri avînd în frunte oameni în vîrstă, oferind acum dinamismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după Conferința Mondială de Istorie a urmat vînzarea Cehoslovaciei la München, după care revizionismul maghiar s-a dezlănțuit. "Lupta cu absurdul revizionism maghiar"217 era consecvent continuată de către Iorga, care a adoptat una dintre cele mai violente poziții în toiul crizei cehe în cadrul unei întruniri care a avut loc la Abrud, în inima Transilvaniei. Toată lumea cunoaște evoluțiile ulterioare ale acesteia din 1940, 1944 și de după 1944. Cei care făceau politica la Berlin și Moscova trebuie să fi fost mulțumiți de ura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau cu Gestapoul, Siguranța își depășea atribuțiile. Legionarii continuau să comită violări ale ordinii fără sens, chiar împotriva voinței lui Codreanu aflat în închisoare. El simțea că toate acestea îi puneau viața în pericol. Chiar după Anschluss, s-a declanșat criza Cehoslovaciei. Iorga a adoptat o poziție pro-Cehoslovacia chiar din prima zi a crizei, scriind: Prietenul la nevoie. El considera că Austria era trambulina imperialismului nazist spre Europa de sudest și spre Orientul Apropiat, avertizînd cu disperare asupra acestui pericol 71
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ordinii fără sens, chiar împotriva voinței lui Codreanu aflat în închisoare. El simțea că toate acestea îi puneau viața în pericol. Chiar după Anschluss, s-a declanșat criza Cehoslovaciei. Iorga a adoptat o poziție pro-Cehoslovacia chiar din prima zi a crizei, scriind: Prietenul la nevoie. El considera că Austria era trambulina imperialismului nazist spre Europa de sudest și spre Orientul Apropiat, avertizînd cu disperare asupra acestui pericol 71. Iorga nu nega drepturile minorității germane din Sudet, dar în momentul în care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]