62,624 matches
-
cântat de copil. Și, de la 6 ani, în Corul de Copii Radio: a cărui solistă a fost timp de 10 ani. A început să studieze Muzica la Liceul „George Enescu” din București (percuție și pian). Iar Canto, la Universitatea de Muzică bucureșteană, clasa marii soprane Maria Slătinaru Nistor. După absolvență, perfecționându-se - în anul 2003 - la Hochschule fur Musik und darstellende Kunst din Viena (în interpretare scenică și tehnica liedului) și la Hochschule fur Musik und Theater din Munchen (operă și
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]
-
artiști care fac din Operă, prin talentul și efortul lor, un tărâm «fantastic». Fiecare întâlnire va avea spațiul ei: în funcție de invitat, de tematica discuției, de ceea ce inițiatoarea proiectului și-a propus să lase înregistrat pe banda memoriei colective. Va avea muzică și proiecții video, discuții libere cu publicul și surprize bine ascunse, va încerca să combine, cât mai fluent, detaliile din viața privată a invitaților cu cele de context, indiciile esențiale pentru o carieră în domeniul teatrului liric cu exemplele și
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]
-
dedicat designului românesc Luminița Arvunescu este una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului nostru, un nume care a dobândit, în timp, notorietate. A absolvit Secția de Muzicologie - ca șefă de promoție - la actuala Universitate Națională de Muzică din București și are un doctorat obținut cu Summa cum laude în domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 - specializată în Muzica de Operă - iar în 1996 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]
-
absolvit Secția de Muzicologie - ca șefă de promoție - la actuala Universitate Națională de Muzică din București și are un doctorat obținut cu Summa cum laude în domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 - specializată în Muzica de Operă - iar în 1996 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004. Ca realizator - radio, s-a remarcat prin
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]
-
București și are un doctorat obținut cu Summa cum laude în domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 - specializată în Muzica de Operă - iar în 1996 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004. Ca realizator - radio, s-a remarcat prin emisiunea Seara de operă : nelipsită din grila posturilor Radio România Muzical și Radio România Cultural
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]
-
maniera tradițională tibetană (așa cum va descrie mai târziu în autobiografia sa). Scopul principal al sistemului tibetan constă în lărgirea și cultivarea minții printr-o mare varietate de cunoștințe. În ceea ce privește standardele avansate de educație seculară, programa școlară include teatrul, dansul și muzica, astrologia, poezia și compoziția. Cursurile de instrucție superioară includ arta vindecării, sanscrita, dialectica, artele și meseriile, metafizica și filozofia religiilor. Dintre aceste "cinci subiecte elevate", după cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfinția Sa și-a început educația la vârsta
Cărți de pus sub brad by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105906_a_107198]
-
de Puccini", apreciază publicația Independent "Cărțile Donnei Leon se remarcă prin pitorescul locurilor unde se petrece acțiunea și farmecul personajelor", scrie New York Times Book Review " Reapariția Flaviei îi oferă autoarei Donna Leon ocazia de a-și exprima profunda dragoste pentru muzică și de a construi o scenă magnifică între Flavia și admiratorul ei, scena ce reia finalul operei Tosca", notează Booklist Donna Leon este autoarea americană a unei serii de romane polițiste cu acțiunea plasată în Veneția și care îl au
Cărți de pus sub brad by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105906_a_107198]
-
să o facă singuri. Aceste acțiuni, chiar salturi, pe care le fac unul către celălalt, dar și către cele mai neprețuite vise artistice, creează propriul univers extaziant tipic cinematografiei în La La Land - un univers care prin lumină, culoare, sunet, muzică și cuvinte face o incursiune în extazul fericirii pe care o urmărim... și în strângerile de inimă provocate de pasiunile peste care nu trecem. Făcând trimiteri clare către elementele care l-au influențat și, în același timp, asumându-și riscuri
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
mașinilor duc câte un pasager sau doi. E o parte din motivul pentru care orașul pare puțin singuratic. Dar reflectă și ideea că L.A. e un adăpost nebunesc pentru visători. Pentru că atunci când ești în mașină, ce poți să faci? Asculți muzică sau visezi. Fiecare visător are propriile aspirații; fiecare om își trăiește propriul cântec. Te afli în propriul tău univers, în bula ta, în musicalul tău. Din această cauză momentul este perfect pentru ca doi visători ca Sebastian și Mia să se
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
afli în propriul tău univers, în bula ta, în musicalul tău. Din această cauză momentul este perfect pentru ca doi visători ca Sebastian și Mia să se întâlnească. Ne folosim de radioul din fiecare mașină pentru a crea o tapiserie de muzică căreia i se alătură, una câte una, fiecare persoană aflată în acel moment pe autostradă. Los Angeles-ul lui Chazelle este și un oraș al dorințelor arzătoare invizibile - un L.A. plin de dughene în care se cântă jazz, de camere de
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
unde faima și aspirațiile intră în coliziune. De asemenea, acesta este orașul în care petrecerile, planetariile și chiar spațiile de parcare pot să iasă din tipar și să devină un spațiu al viselor stimulatoare, un loc plin de veselie și muzică. Acestea sunt visele care au dus, deși nu într-o manieră neapărat directă, către La La Land. Chazelle a început să lucreze pentru prima oară la schița filmului alături de compozitorul Hurwitz - cu care s-a cunoscut pe când erau amândoi studenți
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
fi colaborat la aclamatele coloane sonore ale peliculelor Guy and Madeline on a Park Bench și Whiplash. Hurwitz spune că el și Chazelle au comunicat întotdeauna unul cu celălalt prin ritm și melodie. „Relația noastră s-a învârtit mereu în jurul muzicii - iar filmele cu numere muzicale extinse au fost mereu surse de inspirație pentru amândoi, fie că a fost vorba de Umbrelele din Cherbourg sau de Cântând în ploaie. Hurwitz a fost încântat să vadă cum Chazelle a creat două personaje
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
de Umbrelele din Cherbourg sau de Cântând în ploaie. Hurwitz a fost încântat să vadă cum Chazelle a creat două personaje precum Sebastian și Mia, doi visători moderni care reflectă cele două mari pasiuni care-i animă pe ambii realizatori: muzica și filmele. Pentru Hurwitz, fiorul realist dintre cei doi - atât de atrași unul de celălalt și totuși despărțiți de obiectivele artistice individuale - este factorul care a dus la realizarea fiecărui element creativ, inclusiv coloana sa sonoră. Odată ce filmul a început
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
trecutul în prezent”. Un dans fără gravitație Cu toate acestea, se știe că producția unui film musical nu-i ușor de realizat în cinematografia actuală, mărturisește Platt. „Există mult mai multe variabile decât într-un film dramatic. Mai întâi, ai muzica - melodii, versuri, orchestrație și aranjamente - apoi ai actorii, care trebuie să învețe cântecele și numerele de dans, și toate componentele vizuale, design-ul artistic, garderoba, camerele, stilul de iluminare. Toate aceste elemente trebuie combinate astfel încât să creeze o lume care
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
de a explora ceva nou: „Mi s-a părut că aceasta ar fi o șansă grozavă de a face tranziția către actorie, dar într-un rol care mi se părea deja familiar deoarece asta fac și eu ca să mă întrețin, muzică. Am fost atras de ideea de a juca rolul unui muzician într-un film regizat de un asemenea talent, alături de asemenea colegi”. Elementul principal al peliculei La La Land este reprezentat de cântecele originale care circulă în poveste precum monologurile
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
un film regizat de un asemenea talent, alături de asemenea colegi”. Elementul principal al peliculei La La Land este reprezentat de cântecele originale care circulă în poveste precum monologurile, dialogurile și celelalte conversații. Pentru inventarea versurilor care să se potrivească cu muzica lui Hurwitz, Chazelle și Hurwitz au lucrat cu Benj Pasek și Justin Paul, libretiștii care au scris versurile pentru piesele de teatru Dear Evan Hansen, A Christmas Story, Dogfight, James și piersica uriașă și Edges. Aceasta a fost prima lor
,,La La Land” unul dintre marii favoriți la Oscaruri, aduce magia în cinematografele noastre by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105893_a_107185]
-
poate fi ascultat în direct pe toate frecvențele Radio România Cultural și Radio România Muzical din țară și în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro. În prezent Petru Iuga este profesor la Universitatea de Muzică și Arte din Mannheim, Germania. A început studiile muzicale în țara natală, România, iar mai apoi a fost selecționat de către Yehudi Menuhin să ia parte din "Academia Internațională de Muzică Menuhin" din Gstaad, Elveția. Au urmat cursurile Facultății de Arte
Paganini la contrabas la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105925_a_107217]
-
ro. În prezent Petru Iuga este profesor la Universitatea de Muzică și Arte din Mannheim, Germania. A început studiile muzicale în țara natală, România, iar mai apoi a fost selecționat de către Yehudi Menuhin să ia parte din "Academia Internațională de Muzică Menuhin" din Gstaad, Elveția. Au urmat cursurile Facultății de Arte din Berna și ale Conservatorului Național Superior de Muzică din Paris. După terminarea studiilor a devenit membru al Ansamblului Orchestral din Paris și șef de partidă în Orchestra de Cameră
Paganini la contrabas la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105925_a_107217]
-
muzicale în țara natală, România, iar mai apoi a fost selecționat de către Yehudi Menuhin să ia parte din "Academia Internațională de Muzică Menuhin" din Gstaad, Elveția. Au urmat cursurile Facultății de Arte din Berna și ale Conservatorului Național Superior de Muzică din Paris. După terminarea studiilor a devenit membru al Ansamblului Orchestral din Paris și șef de partidă în Orchestra de Cameră München. Deasemenea în aceeași perioadă Petru a fost cotrabasist solo invitat cu Orchestra Simfonică din Londra. Citește și: Berti
Paganini la contrabas la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105925_a_107217]
-
Contrabas din Capbreton, Franța (2001). Petru Iuga a fost solist alături de orchestre importante din Europa, iar în 2009 a înregistrat un CD alături de Carmina Quartet. Născut într-o familie de muzicieni, dirijorul Tiberiu Oprea este licențiat al Universității Naționale de Muzică - București, secția dirijat de orchestră la clasa maestrului Ludovic Bács, absolvind totodată și cursurile de Master. În prezent activează ca prim-dirijor al Filarmonicii Pitești - fiind co-fondator al instituției în 2007 și ocupând postul de director artistic până în 2010. Tiberiu
Paganini la contrabas la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105925_a_107217]
-
în domeniul dirijatului vocal-simfonic cu maestrul Valentin Gruescu, încă din studenție tânărul dirijor și-a îmbogățit experiența artistică conducând și ansambluri corale precum Voces Primaverae, Camerata Danubii, corul Madrigal. Din anul 2002, a activat ca Asistent Universitar al Catedrei de Muzică a Universității Pitești și inițiator al orchestrei universității. Pentru contribuția sa ca dirijor și organizator, primăria Pitești i-a decernat titlul de „Protector al Artelor”, iar în 2008, Tiberiu Oprea a primit “Premiul de Excelență” pentru “performanța de a fi
Paganini la contrabas la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105925_a_107217]
-
a propus România pentru aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. În programul-pilot de două luni, am reușit să înființăm 120 de coruri noi în București, în această toamnă, cu spijinul Primăriei Municipiului București. Dorim să unim România prin muzică și sperăm ca, prin acest program, la sfârșitul lui 2018, să nu mai existe nicio școală în România fără cor”, a spus Mădălin Guruianu, Directorul Programului Național Cantus Mundi. “Cantus Mundi mi-a schimbat viața, mie și copiilor din cor
Peste 450 de copii au cântat împreună la Gala “Nicio Școală Fără Cor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105916_a_107208]
-
al dirijorului de cor, creat de membrii Corului Madrigal, sub îndrumarea Annei Ungureanu și a lui Emil Pantelimon - dirijorul principal, respectiv managerul Corului Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. “Acest manual al dirijorului începător este instrumentul prin care orice profesor de muzică, educator sau preot poate înființa un cor, poate ajuta copiii să se integreze social prin muzică sau poate să îndrepte comunitatea spre mai bine prin cânt coral. De la dirijat până la alegerea repertoriului, la alcătuirea unui concert sau la modalitatea de
Peste 450 de copii au cântat împreună la Gala “Nicio Școală Fără Cor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105916_a_107208]
-
Emil Pantelimon - dirijorul principal, respectiv managerul Corului Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. “Acest manual al dirijorului începător este instrumentul prin care orice profesor de muzică, educator sau preot poate înființa un cor, poate ajuta copiii să se integreze social prin muzică sau poate să îndrepte comunitatea spre mai bine prin cânt coral. De la dirijat până la alegerea repertoriului, la alcătuirea unui concert sau la modalitatea de promovare, toate aceste detalii sunt cuprinse în paginile manualului. Cartea este presărată cu foarte multe jocuri
Peste 450 de copii au cântat împreună la Gala “Nicio Școală Fără Cor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105916_a_107208]
-
Istvan Teglas (Edgar), Tudor Aaaron Istodor (Edmund), Lari Giorgescu (Oswald), Silviu Mircescu (Ducele de Cornwall), Rareș Andrici (Ducele de Albany), Pavel Ulici (Ducele de Burgundia), Idris Clate (Regele Franței). Regia și scenografia : David Doiashvili. Costumele: Liliana Cenean. Coregrafia: Florin Fieroiu. Muzică originală: Nikoloz Rachveli Memanishvili. O montare ce se anunță spectaculoasă și plină de surprize, de o inventivitate vizuală cu totul aparte, în cheia specifică regizorului. Următoarele spectacole vor avea loc în zilele de 17, 18 și 29 decembrie 2016, de la
REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105920_a_107212]