63,579 matches
-
consecințele economice generate, cu efect direct asupra gradului de utilizare a capacităților de producție, dar și asupra modului cum sunt exploatate acestea și indirect asupra mărimii cheltuielilor și rezultatelor. Absenteismul determină un cost suplimentar ce se reflectă negativ În performanțele firmei, diminuându-le. Acesta se regăsește și la nivel macroeconomic, cu aceleași efecte negative, Însă este mai greu de cuantificat. Pentru adoptarea deciziilor la nivel de firmă, analiza structurii timpului de muncă, la nivelul unui schimb, prezintă o importanță aparte deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
cheltuielilor și rezultatelor. Absenteismul determină un cost suplimentar ce se reflectă negativ În performanțele firmei, diminuându-le. Acesta se regăsește și la nivel macroeconomic, cu aceleași efecte negative, Însă este mai greu de cuantificat. Pentru adoptarea deciziilor la nivel de firmă, analiza structurii timpului de muncă, la nivelul unui schimb, prezintă o importanță aparte deoarece folosirea completă a acestuia nu depinde numai de comportamentul salariaților, ci și de unele variabile ale organizării producției, ale ofertei și cererii (particularitățile cererii, sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
afaceri, valoarea producției, valoarea adăugată, profitul sau alți indicatori, În funcție de aspectele urmărite de analiză, În timp ce la numitor se va lua În calcul numărul de personal sau timpul de muncă consumat. Pentru analize care vor urmări aspecte de esență ale activității firmei, considerăm că valoarea adăugată este cea care dă o dimensiune reală În evidențierea eforturilor firmei, astfel că raportul EMBED Equation.3 urmează să reflecte o valoare adăugată medie pe unitatea de timp. În funcție de obiectivele urmărite prin analiză, calculul productivității muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
la numitor se va lua În calcul numărul de personal sau timpul de muncă consumat. Pentru analize care vor urmări aspecte de esență ale activității firmei, considerăm că valoarea adăugată este cea care dă o dimensiune reală În evidențierea eforturilor firmei, astfel că raportul EMBED Equation.3 urmează să reflecte o valoare adăugată medie pe unitatea de timp. În funcție de obiectivele urmărite prin analiză, calculul productivității muncii se va putea realiza și În baza unor indicatori complementari, cum ar fi: producția fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
gradului de Îndeplinire a normelor de muncă și a măsurii În care acestea au influențat creșterea productivității muncii și a salariilor. Analiza Îndeplinirii normelor se are În vedere În mod deosebit pentru personalul operativ (muncitori) și se efectuează la nivelul firmei, pe locuri de producție și pe principalele profesii, folosindu-se În acest sens indicele mediu de Îndeplinire a normelor EMBED Equation.3 , calculat ca raport Între timpul total om-ore lucrat după norme În vederea realizării unui volum al producției EMBED Equation
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de producție și randamentul profesional al personalului, gradul de stabilitate În profesie, participarea la invenții și inovații ș.a. La un nivel superior de integrare, acești indicatori au caracter cumulativ, cu efecte de proporții asupra productivității muncii. Studiul relațiilor umane În cadrul firmei, În sensul observării relațiilor de organizare a muncii văzute pe verticală (relații ierarhice), care reprezintă sistemul de conducere și pe orizontală (relații funcționale), adică legăturile de colaborare, impune o abordare sociologică. Climatul psihosocial, ca indicator sintetic al relațiilor interpersonale, este
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
procedee statistice. 3.2.2. Efectele economice ale creșterii productivității muncii Creșterea productivității muncii reprezintă o sursă principală de creștere a volumului de producție și de reducere a costurilor pe unitatea de produs, cu consecințe asupra celorlalți indicatori economico-financiari ai firmei. Reflectarea directă sau indirectă a consecințelor folosirii eficiente a potențialului uman asupra sistemului de indicatori economico-financiari ai firmei poate fi reprezentată schematic astfel: SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 3.3. Efectele modificării productivității muncii (Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de creștere a volumului de producție și de reducere a costurilor pe unitatea de produs, cu consecințe asupra celorlalți indicatori economico-financiari ai firmei. Reflectarea directă sau indirectă a consecințelor folosirii eficiente a potențialului uman asupra sistemului de indicatori economico-financiari ai firmei poate fi reprezentată schematic astfel: SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 3.3. Efectele modificării productivității muncii (Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, p. 114.) Așa cum rezultă și din schema prezentată, efectul direct al creșterii productivității muncii se regăsește În
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
o diminuare a cheltuielilor dependente de mărimea stocurilor, cu efecte favorabile asupra ratei rentabilității Întregii activități. În cele ce urmează, vom face o prezentare succintă a posibilităților de cuantificare a efectelor productivității muncii asupra unor indicatori ai activității economico-financiare a firmei. Cifra de afaceri și volumul producției sunt doi indicatori de bază a căror dimensiune este condiționată de productivitatea muncii. Pentru cifra de afaceri, relația de calcul este EMBED Equation.3 , din care rezultă că o creștere a productivității muncii determină
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
vedere că o creștere semnificativă a productivității muncii contribuie la reducerea ratei cheltuielilor fixe, ca urmare a creșterii volumului de producție. Rezultatul exploatării pe un salariat sau pe un lucrător operativ reprezintă, de asemenea, un indicator pentru analiza economico-financiară a firmei. Dacă vom avea În vedere că rezultatul exploatării este exprimat de raportul: EMBED Equation.3 (3.63) În care: EMBED Equation.3 = profitul brut sau net al perioadei de referință; EMBED Equation.3 = numărul mediu scriptic de salariați, respectiv numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
aceste sisteme funcționale va urma principiile generale ale analizei factoriale și va determina influența fiecăruia dintre factorii implicați În dimensiunea rezultatelor exploatării. 3.3. Conflictele de muncă și analiza acestora Contextul democratic asigură premisele ca Între salariați, sindicate și conducerile firmelor să existe o anumită stare conflictuală care are influență asupra gradului de utilizare a timpului de muncă. Existența unei anumite stări de conflictualitate impune În mod necesar și existența unor indicatori de determinare a acesteia (colectivă, individuală) și de cuantificare
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
numărul de greve; numărul de zile de grevă; coeficientul de importanță a grevei; coeficientul de localizare a grevei. Primii doi indicatori nu prezintă o dificultate deosebită, În sensul că datele necesare pentru determinare se găsesc cu ușurință În evidența oricărei firme. Pentru determinarea numărului de zile grevă, se Înmulțește numărul de salariați participanți la grevă (N) cu numărul de zile cât a durat greva (z), astfel: EMBED Equation.3 (3.66) În cazul În care aceasta a avut o durată oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
determină ca raport Între numărul total de greviști EMBED Equation.3 și numărul total de salariați EMBED Equation.3 , astfel: EMBED Equation.3 (3.68) Această relație de calcul are În vedere situațiile În care nu toți salariații dintr-o firmă participă la grevă, ci numai o parte dintre aceștia, aflați În sectoare de activitate În care se manifestă nemulțumiri sub diverse forme. Prin acest indicator se stabilește gradul de participare a salariaților la o anumită grevă. Indicatorul de localizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
la o secție sau un atelier ponderea este mai mare, acolo se localizează greva sub aspectele generării ei. Aspectele menționate la gradul de conflictualitate constituie, În realitate, variabile ale volumului și calității muncii cu reflectare directă În performanțele economico-financiare ale firmei, deoarece timpul de muncă, cu toate aspectele care-l caracterizează, se reflectă În rezultatele firmei. Indicatorii În care se reflectă timpul de muncă și cu ajutorul cărora se poate determina efectul stării de conflictualitate sunt: Productivitatea medie anuală: EMBED Equation.3
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
aspectele generării ei. Aspectele menționate la gradul de conflictualitate constituie, În realitate, variabile ale volumului și calității muncii cu reflectare directă În performanțele economico-financiare ale firmei, deoarece timpul de muncă, cu toate aspectele care-l caracterizează, se reflectă În rezultatele firmei. Indicatorii În care se reflectă timpul de muncă și cu ajutorul cărora se poate determina efectul stării de conflictualitate sunt: Productivitatea medie anuală: EMBED Equation.3 (3.70) În care: z = timpul de muncă (În zile) din perioada de bază, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
perioada actuală (la care se face analiza), respectiv perioada de bază (cu care se face comparația); = productivitatea muncii pentru perioada actuală și cea de bază. Atunci când cei doi indicatori se află Într‑un asemenea raport, rezultă că potențialul uman al firmei este utilizat superior. Dacă raportul de mai sus este invers, respectiv: EMBED Equation.3 (4.10) rezultă o subutilizare a personalului care se exprimă prin faptul că personalul cu calificare superioară realizează lucrări de categorii inferioare. Având În vedere conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ca sursă fondul constituit cu această destinație. În cazul relației inverse ( EMBED Equation.3 ), ar Însemna că, pe măsură ce vor fi realizate noi angajări, salariile vor fi tot mai mici, situație care nu va putea fi un motivator pentru noile angajări, firma riscând astfel să nu-și găsească oameni pentru noile posturi vacante. Cea de-a doua corelație ( EMBED Equation.3 ) exprimă faptul că indicele de creștere a productivității muncii trebuie să devanseze indicele de creștere a salariului mediu tarifar ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
găsească oameni pentru noile posturi vacante. Cea de-a doua corelație ( EMBED Equation.3 ) exprimă faptul că indicele de creștere a productivității muncii trebuie să devanseze indicele de creștere a salariului mediu tarifar ca o condiție obligatorie a faptului că firma trebuie să-și asigure, În acest fel, resursele proprii de dezvoltare. Limita la care trebuie să se blocheze această corelație este egalitatea dintre cei doi indici ( EMBED Equation.3 ), care exprimă faptul că Întregul rezultat al creșterii productivității muncii s-
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ca urmare a creșterii productivității muncii, la fondul de salarii, anulăm sursele de dezvoltare a Întreprinderii, ceea ce face ca, Într-un timp scurt, aceasta să fie eliminată de concurență. Este aproape sigur că nici un salariat nu dorește acest lucru pentru firma În care lucrează, cu excepția celor care urmează să se pensioneze sau a celor ce și-au găsit sau sunt siguri că-și vor găsi un nou loc de muncă. Corelația inversă ( EMBED Equation.3 ) exprimă condiția de „sinucidere“ a Întreprinderii
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
legate de promovarea progresului tehnic; rezerve legate de promovarea managementului performant; rezerve legate de factorii naturali. Rezerve legate de introducerea progresului tehnic Promovarea pe o scară cât mai largă a progresului tehnic reprezintă o condiție esențială a viabilității și competitivității firmei, impusă de necesitatea ridicării calității oricărei activități la nivelul unei economii concurențiale. Pentru industrie, dotarea cu mijloace de muncă moderne și introducerea unor tehnologii avansate reprezintă direcții prioritare față de care nu se va putea vorbi de competitivitate, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
În care: EMBED Equation.3 = numărul personalului operativ (muncitori) eliberat; n = numărul de luni de funcționare a utilajelor noi; 12 = numărul de luni dintr-un an. În ipoteza introducerii unor mașini și utilaje noi În procesul de producție al unei firme, se eliberează un număr de 20 de persoane (muncitori). Economia relativă de personal pentru anul În care s-a produs această modificare, presupunând că a fost finalizată la Începutul lunii iulie, va fi: EMBED Equation.3 Prin relația de calcul
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Equation.3 = indicele de modificare a manoperei specifice pentru producția a cărei calitate nu se Îmbunătățește; EMBED Equation.3 = indicele de modificare a prețului la producția a cărei calitate nu se Îmbunătățește. Presupunând că pentru cazul În care Într-o firmă, pentru o anumită parte a producției, prin introducerea progresului tehnic se Îmbunătățește calitatea produselor, datele care caracterizează această situație sunt cele de mai jos: Tabelul 5.1. Elemente de calcul pentru economia relativă de personal Nr. crt. Specificație U/M
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
obținerea finanțării acestor acțiuni, indiferent de susținerea financiară. Considerată o muncă birocratică inutilă, evidența urmăririi efectelor introducerii progresului tehnic practic nu mai există, pentru orice analiză ulterioară pornindu-se de la premisa că efectul s-a produs, iar când, Întâmplător, o firmă are și rezultate pozitive ca urmare a acțiunii altor factori, acestea sunt puse, În Întregime, pe seama introducerii progresului tehnic. Rezerve legate de promovarea managementului performant În această grupă se au În vedere și rezervele ce pot fi valorificate prin măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
muncii. Este cunoscut faptul că eficiența activității unei Întreprinderi este condiționată nemijlocit de calificarea potențialului uman, de nivelul de calificare și de pregătire, de comportamentul acestuia În raport cu sarcinile ce-i revin. Pentru folosirea cât mai rațională a potențialului uman al firmei, ca rezervă a creșterii eficienței muncii, devin implicite unele acțiuni cum sunt: delimitarea corectă a sarcinilor pe categorii de salariați și determinarea relațiilor de cooperare dintre ele; optimizarea repartizării fondului de timp de muncă În cadrul unui schimb și Între schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
delimitarea corectă a sarcinilor pe categorii de salariați și determinarea relațiilor de cooperare dintre ele; optimizarea repartizării fondului de timp de muncă În cadrul unui schimb și Între schimburi; asigurarea condițiilor de redistribuire a sarcinilor În perioadele de vârf În activitatea firmei; organizarea și funcționarea activităților auxiliare fără a condiționa sau afecta activitatea de bază etc. Deoarece managementul modern are În vedere că un factor principal al creșterii performanțelor Îl constituie motivarea, este necesar ca pentru punerea În evidență a unor rezerve
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]