62,720 matches
-
prezentat de politicienii vest-germani drept o contribuție la „reforma” economică maghiară a fost În realitate utilizat astfel: „Am cheltuit două treimi din el pe dobânzi și ce a mai rămas, pe importul de bunuri de consum, ca să atenuăm impresia de criză economică”. În Ungaria anului 1985, oficial, deficitul de cont curent era de 1,4 miliarde de dolari pe an. Între 1971 și 1980, datoria valutară a Poloniei a crescut de la un miliard de dolari la 20,5 miliarde, și asta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Michnik, Mazowiecki - se aflau deja de mulți ani pe scenă. După 1981, țara trecuse de la o scurtă perioadă de relativă libertate la legea marțială, urmată de un lung și nebulos purgatoriu de semitoleranță represivă care a culminat cu Întoarcerea la crizele economice din deceniul anterior. Biserica Catolică era puternică, Solidaritatea populară, iar națiunea poloneză nutrea o ură neîmpăcată față de conducătorii comuniști - Însă aceștia s-au agățat atât de mult de putere, Încât căderea lor finală a venit oarecum prin surprindere. Fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din 1938 Încoace, Cehoslovacia nu mai reușise să recapete controlul asupra propriului destin. Așa se face că, atunci când poporul Însuși a preluat inițiativa În noiembrie 1989, „revoluția de catifea” a părut neverosimilă. De aici presupozițiile despre comploturi ale poliției și crize provocate, de parcă societatea cehoslovacă era atât de timorată Încât până și inițiativa anticomunistă trebuie să fi venit tot de la comuniști. Un astfel de scepticism e absolut nefondat: toate dovezile care au ieșit la lumină de atunci sugerează că pe 17
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
octombrie 1989 (ziua În care Gorbaciov a avertizat public Berlinul de Est că „viața se răzbună pe cei care amână”), când Frontul Popular Leton și-a anunțat intenția de a proclama independența totală, autoritățile sovietice erau prea Îngrijorate de agravarea crizei din Germania pentru a mai interveni. Dar, pe 18 decembrie, Partidul Comunist Lituanian s-a scindat; o majoritate zdrobitoare voia independența imediată. Gorbaciov nu mai putea rămâne neutru. Pe 11 ianuarie 1990, el s-a deplasat la Vilnius, unde s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
asigura pacea, interesul internațional a pălit. Uniunea Europeană, ca de obicei, era absorbită de propriile griji instituționale, iar Clinton, acaparat mai Întâi de alegerile din țară, apoi de expansiunea NATO și de instabilitatea Rusiei lui Elțîn, nu a mai dat atenție crizei din Balcani. Dar, cu toate că Bosnia, Croația și Slovenia erau acum state independente, problema iugoslavă nu era rezolvată. Slobodan Miloševiæ controla ce mai rămăsese din țară, iar problema pe care o exploatase pentru a ajunge la putere era pe punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar problema pe care o exploatase pentru a ajunge la putere era pe punctul de a exploda. Albanezii din Serbia erau În continuare victimele discriminării și represiunii - ba chiar erau mai vulnerabili ca oricând, fiindcă atenția internațională era acaparată de criza din nord. După Dayton, situația internațională a lui Miloševiæ s-a Îmbunătățit considerabil: deși nu reușise să obțină suspendarea tuturor sancțiunilor (acesta e motivul pentru care cooperase atât de prompt cu trupele americane În Bosnia), Iugoslavia nu mai era o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
european „e aproape la fel de accentuat ca În anii ’30”. Retorică provocatoare și profund eronată. Sentimentele antievreiești erau practic inexistente În Europa contemporană: ele nu se Întâlneau decât la musulmani, mai ales la europenii de origine arabă, ca rezultat direct al crizei din Orientul Mijlociu. Posturile de televiziune arabe, care puteau fi recepționate acum prin satelit În toată Europa, transmiteau regulat știri din Fâșia Gaza. Înfuriați de ce vedeau și auzeau și Împinși de autorități (arabe și israeliene deopotrivă) să pună semnul egal Între
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trateze „Islamul” și pe musulmani ca o realitate Îndepărtată, străină și ostilă, care poate fi gestionată prin măsuri de securitate sporită și „război preemptiv”, Însă guvernele Europei aveau toate motivele să vadă lucrurile cu totul altfel. Mai ales În Franța, criza din Orientul Mijlociu nu mai era o chestiune de politică externă; ea devenise o problemă internă. Transmigrația pasiunilor și frustrărilor de la arabii persecutați din Palestina la frații lor furioși și demoralizați din Paris nu are de ce să surprindă - era, la urma
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o epocă În care mai toate celelalte activități colective și organizații comunitare erau În declin, televiziunea era singurul numitor comun al populației din fiecare țară. Iar ea consolida fără greș diferențele naționale și nivelul ridicat de ignoranță reciprocă. Fiindcă, În afara crizelor majore, canalele de televiziune arătau prea puțin interes față de evenimentele din țările Învecinate - chiar mai puțin decât În primii ani ai televiziunii, când fascinația tehnologiei și curiozitatea față de țările vecine se traducea În numeroase documentare și „transmisiuni externe” din orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
observatori europeni un semn că America e complet străină de civilizația modernă 7. La acestea se adăuga disprețul vădit al Washingtonului pentru tratatele internaționale, perspectiva sa originală asupra Încălzirii globale sau asupra dreptului internațional și, mai ales, atitudinea părtinitoare În criza israeliano-palestiniană. În nici unul dintre aceste cazuri, politica americană nu s-a schimbat radical după alegerea președintelui Bush În 2000; prăpastia atlantică Începuse să se deschidă cu mult Înainte. Dar tonul inflexibil al noii administrații le-a confirmat comentatorilor europeni o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1,1 - nivelul minim mondial. Conform prognozei pentru 2040, multe țări europene se puteau aștepta ca populația lor să scadă cu o cincime, dacă nu mai mult. Nici una dintre explicațiile clasice pentru declinul fertilității nu se aplica acestui Început de criză demografică. țări sărace ca Moldova și țări bogate ca Danemarca se confuntau cu aceeași problemă. În țări catolice precum Italia sau Spania nu era neobișnuit ca tinerii (căsătoriți sau nu) să stea cu părinții până după 30 de ani; În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a redus impozitele pentru agenții economici și a Încurajat cât a putut investițiile străine, Marea Britanie era categoric neproductivă. Ca randament, ea rămânea constant În urma partenerilor „sclerozați” și Îngrădiți de regulamente din Uniunea Europeană. Pe deasupra, planul noilor laburiști de a evita apropiata criză a pensiilor publice din Europa (transferând această responsabilitate sectorului privat) a eșuat În mai puțin de un deceniu de la falnica-i inaugurare. În Marea Britanie, ca și În SUA, companiile care și-au investit fondurile de pensii pe o piață bursieră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prada teritorială” de război au ieșit repede la suprafață. Rusia, Germania, Austria, Ungaria și Bulgaria s-au comportat În tot acest interval asemenea unor state radical revizioniste, hotărâte să-și ia revanșa pentru pierderile suferite. Dacă mai adăugăm și gravele crize economice care au zguduit continentul după primul război mondial - „Numeroase țări, mai ales din Europa Centrală, nu și-au revenit niciodată”, consideră Tony Judt - , inflația fără precedent, concurența neloială și protecționismul la care făcea apel fiecare din țările europene (Între
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Fier 125 Corvalán, Luis 528 Coty, René 265 Craxi, Bettino 680 Creștin-Democrați (CD) 145; Germania de Vest - vezi Germania de Vest; Italia - vezi Italia creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
528 Coty, René 265 Craxi, Bettino 680 Creștin-Democrați (CD) 145; Germania de Vest - vezi Germania de Vest; Italia - vezi Italia creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Craxi, Bettino 680 Creștin-Democrați (CD) 145; Germania de Vest - vezi Germania de Vest; Italia - vezi Italia creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului 624; forța de protecție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
CD) 145; Germania de Vest - vezi Germania de Vest; Italia - vezi Italia creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului 624; forța de protecție ONU 617; războiul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vezi Germania de Vest; Italia - vezi Italia creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului 624; forța de protecție ONU 617; războiul cu minoritatea sârbă 615; regimul ustaș
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Vest; Italia - vezi Italia creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului 624; forța de protecție ONU 617; războiul cu minoritatea sârbă 615; regimul ustaș - vezi regimul ustaș
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
creștinismul În Europa 705 Crichton, Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului 624; forța de protecție ONU 617; războiul cu minoritatea sârbă 615; regimul ustaș - vezi regimul ustaș; zona sigură ONU 617-618
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Charles 278 criminali de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului 624; forța de protecție ONU 617; războiul cu minoritatea sârbă 615; regimul ustaș - vezi regimul ustaș; zona sigură ONU 617-618 Croce, Benedetto 189, 197, 210
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de război, pedepsirea germanilor 63 Cripps, Stafford 158 criza anilor ’30 18 criza anilor ’70 420-421 criza Berlinului 144-145, 233-238 criza de locuințe 88, 221 criza dolarului 93 criza europeană (1947) 92-93 criza rachetelor din Cuba 236 crize economice 417-425 crizele Suezului 272-276; lecțiile Î 276-277 Croația 583; declararea independenței 615; efectele războiului 624; forța de protecție ONU 617; războiul cu minoritatea sârbă 615; regimul ustaș - vezi regimul ustaș; zona sigură ONU 617-618 Croce, Benedetto 189, 197, 210, 368 Crucea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Î 541; atitudinea față de comunism 193; autoritatea statală asupra moralei și relațiilor personale 346-350; autorități provizorii 73; baby boom 307-308, 323-325; calitatea bunurilor 355-356; cenzura 347; cheltuieli pentru apărare 670; cheltuieli sociale 492; comunismul 141-142, 515; credințe politice 446-447; crize economice 417-425; declinul pieței pentru export 421; deosebirea față de Europa de Est 186; dezarmarea nucleară 237; disparități economice regionale 688-690; dispariția economiei industriale 422; distrugerea sistemelor de transport și comunicații 30; drepturi și libertăți 517-519; ecologie 451-452, 453-356; efectul globalizării 671-680; emigrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sovietic 389-413; muzica pop 366; partide politice franceze 377; politici 367-368; realizări practice 411-412; revoluția intelectualilor 376; revoluția sexuală 366; revoluția Teoriei 368-370, 442-443; sfârșitul iluziilor 439; Uniunea Sovietică 389-392; viziunea lumii 365 generația ’70; ca eră post439; cinismul 442-443; crize economice 417-426; cultura 439-440; cultura pop 442-443; legătura dintre represiunea socială și cea sexuală 440; provocări sociale 426-439; punk rock 442-443; terorism - vezi terorism genocid - vezi Holocaust Genscher, Hans-Dietrich 608, 656 Georgia; declararea independenței 600; mișcarea de independență 596 Geremek
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
535, 560-564, 576, 700; lovitura de stat 562-563 Hook, Sidney 210 Hoover, Herbert 109 Horkheimer, Max 453 Horn, Gyula 561 Hoxha, Enver 134, 535 Hrușciov, Nikita 229-231, 287, 357, 389, 585, 593; atacul asupra lui Stalin 287-288; controlarea destalinizării 287-288; criza cubaneză 236-237; cuvântarea secretă 288, 298; detestarea României 396; „dezbaterea din bucătărie” 532; eliberarea prizonierilor din Gulag 287; imprevizibilitatea 391; Întâlnirea cu Tito 296; lovitura de stat de la Kremlin (octombrie 1964) 391; manipularea revoluției din Ungaria 291-295; ofensiva Berlinului 233-236
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]