64,222 matches
-
dintr-un cazino real, simularea realistică a caracteristicilor unui joc normal fiind aproape perfectă. În ceea ce privește varianta de ruletă din cazinourile reale, aceasta se crede că a fost inventată de către matematicianul francez Blaise Pascal în secolul 17, deși există mai multe teorii. După ce jocul normal de ruletă a devenit unul dintre cele mai populare și apreciate jocuri de cazino, ruleta online este la fel de apreciat și cunoaște o popularitate din ce în ce mai mare. Pentru a începe un joc de ruletă online este nevoie în primul
Ruletă online () [Corola-website/Science/318680_a_320009]
-
este o teorie generală elaborată de Norman H. Anderson pentru a explica cum pot oamenii să îmbine diverse comportamente ale unei informații. Aceasta sugerează că procesul implică un fel de "algebră cognitivă" și poate fi reprezentat matematic. Teoria a fost realizată, în principiu
Teoria integrării informației () [Corola-website/Science/318813_a_320142]
-
este o teorie generală elaborată de Norman H. Anderson pentru a explica cum pot oamenii să îmbine diverse comportamente ale unei informații. Aceasta sugerează că procesul implică un fel de "algebră cognitivă" și poate fi reprezentat matematic. Teoria a fost realizată, în principiu, pentru a explica modul în care oamenii pot integra câteva caracteristici de bază pentru a ajunge la o impresie generală despre o persoană. Dar a fost demonstrat că această teorie poate fi aplicată în multe
Teoria integrării informației () [Corola-website/Science/318813_a_320142]
-
și poate fi reprezentat matematic. Teoria a fost realizată, în principiu, pentru a explica modul în care oamenii pot integra câteva caracteristici de bază pentru a ajunge la o impresie generală despre o persoană. Dar a fost demonstrat că această teorie poate fi aplicată în multe domenii al psihologiei, inclusiv în schimbarea de atitudine. descrie schimbarea de atitudine ca pe un proces al integrării noilor informații cu vechile informații. Vechile informații constau în atitudinea prezentă, iar noile informații din mesajul persuasiv
Teoria integrării informației () [Corola-website/Science/318813_a_320142]
-
sculpturi dar și desen, nu a fost spectaculoasă precum aceasta. Astfel putem spune ca “Obiecte fantomă” a fost prima expozitie de instalatii a lui Longo. Teme precum: “Joker: Forța de a alege” (Joker: Force of Choice), “Planeta neagră” (Black Planet), “Teoria frânii” (The Theory of the Brake), “Sfârșit de sezon” (End of the Season) sunt doar câteva din lucrările ce îngroașă rândurile exponatelor din inedita expoziție. Capodopera expoziției, -Planeta Neagră-, reprezintă un veritabil semnal de alarmă asupra “timidelor“ activități zilnice ale
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
Cei mai de seamă cercetători ai acestor începuturi au fost Volodimir Antonovici (1834-1908) și elevul său, Mihail Hrușevski (1866-1934). Ei au realizat pentru prima oară studii științifice complete bazate pe documentele din arhive, folosind tehnici de cercetare moderne și lansând teorii istorice pertinente. Cenzura guvernelor centrale, care au exercitat controlul asupra Ucrainei, (în special cel sovietic, dar de asemenea și cel țarist sau cel polonez), a făcut ca realizările acestor istorici să fie puțin cunoscute. De aceea, după 1920, cercetătorii din
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
de asemenea a ideilor iluministe. Filosofia „filosofilor” francezi a avut așadar un impact major asupra intelighenției românești prin cursurile lor și cărțile publicate. Filosofic, cel mai interesant dintre acești autori a fost Beniamin Lesvios, "Metafizica" căruia conține, printre altele, o teorie a percepției în care e implicată discuția despre posibilitatea conceptuală a inversiei culorilor. De asemenea, este important de menționat că Philippides este primul adept al lui Kant în cadrul voievodatelor românești. După 1821, voievozii vor fi din nou aleși de boierii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Ideile sale s-au răspândit mai mult prin corespondența sa și pamfletele sale politice. Dar a lăsat și anumite lucrări interesante, precum "Socotințele mele asupra meșteșugului ocârmuirii" sau "Cercare împotriva deiștilor și materialiștilor". Intenția sa a fost să construiască o teorie politică începând cu antropologia creștină a condiției firii. Sistemul politic este justificat de un procedeu precum „republica aristo-democratică”. Al doilea eseu, al cărui titlu este în mod evident inspirat de la Mersenne, critică viziunea materialistă a omului-mașină (La Mettrie) pe baza
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
al său "Dreptul public al românilor" (1867), Bărnuțiu a dorit să arate că dreptul românesc este în fapt drept roman, ce s-a perpetuat pe parcursul istoriei. În plus, îi părea că dreptul roman respectă drepturile naturale ale indivizilor, formulate în teoriile iluministe ale legii naturale. La sfârșitul acestei perioade, cel mai important și original gânditor este Ion Heliade Rădulescu (1802-1872). Rădulescu a studiat la Academia Domnescă din București, sub îndrumarea lui Neogit Doukas, iar din 1818 a trecut la clasele românești
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a fost influențat de trei surse: filosofia evoluționistă a lui Herbert Spencer, pozitivismul lui August Compte și materialismul german al lui Büchner, Vogt și Moleschott. În prima sa lucrare el apără o versiune a determinismului, numită „fatalism” și propune o teorie materialistă a cunoașterii (sau mai degrabă, un model materialist de cunoaștere). Cunoașterea este explicată în termeni de modificări materiale ale creierului. El gândea că impulsurile senzoriale sunt transmise prin fibre nervoase sub formă de zgâlțâituri sau vibrații, ce provoacă apariția
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
folosit. Drăghicescu a considerat că omul este o ființă aflată la limita progresului care este divinitatea, spunând că toate atributele lui Dumnezeu pot fi atribuite și omului. Ion Petrovici a scris despre logică și metafizică. În logică, a contribuit la teoria logică a noțiunilor, referindu-se în special la relațiile dintre intensitatea și extensia termenului; el a contrazis legea dependenței lor inverse. Poate cea mai bine cunoscută contribuție a sa în metafizică este lectura „L'idée du Néant” (1933), unde neantul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
care a promovat idei puternic conservatoare, viziuni reacționare și s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii dintre studenții și asociații săi (Noica, Amzăr, Eliade, Onicescu, Vulcănescu) au publicat variatele sale prelegeri despre logică, istoria logicii, epistemologie (adică teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă a existențialismului, influențată de vitalism
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
unui alt Mare Anonim. Rezultatele acestor acte de mutilare sunt fragmente infime, structurate în categorii, și numite „diferențiale divine”. Ființele existente apar în urma agregării acestor diferențiale. Cosmologia speculativă a lui Blaga, include de asemenea o interpretare intelehială a biologiei evoluționiste. Teoria cunoașterii susține existența unui „spirit inconștient” dotat cu propriul set de categorii care dublează categoriile kantiene a spiritului conștient. Aceste categorii ale inconștientului împiedică oamenii să descopere complet misterul existenței, întrucât toată cunoașterea sa (a spiritului inconștient) trebuie fixată într-
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în care diferite categorii activează și se atenuează în mod succesiv, până la epuizarea completă a matricei stilistice. În acel moment, cultura generată de încercări de revelație din cadrul matricei stilistice respective moare. Această viziune este inspirată de, dar semnificativ detașată de teoria morfologică a culturii, după cum a fost expusă de Frobenius sau Spengler. Blaga dezbate amplu, cu multe ilustrații, de ce toate aceste teorii au pierdut un punct important. D. D. Roșca, care va fi mai târziu coordonator și traducător al seriilor de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
generată de încercări de revelație din cadrul matricei stilistice respective moare. Această viziune este inspirată de, dar semnificativ detașată de teoria morfologică a culturii, după cum a fost expusă de Frobenius sau Spengler. Blaga dezbate amplu, cu multe ilustrații, de ce toate aceste teorii au pierdut un punct important. D. D. Roșca, care va fi mai târziu coordonator și traducător al seriilor de lucrări complete ale lui Hegel în română, a ajuns la o sinteză filosofică prezentată în cartea sa "Existența tragică". Este un
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în domeniul logicii erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este "Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
spirituală, este caracterizată de trei seturi distincte de categorii. La culmea acestei scări categoriale a pus o nouă categorie, ce reflectă impactul fizicii asupra gândirii sale: ondulația sau unda, ce a devenit așadar categoria supremă. El a dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea peste noapte, în special în cercurile literare. Cărți precum "Creație și frumos în rostirea românească" sau "Sentimentul românesc al ființei", capodopere de speculație etimologică și filosofie hermeneutică
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
la Platon, Aristotel și Hegel, și a încurajat introducerea în scrierile lui Heidegger. A fost cel mai strălucit filosof al României postbelice. Anton Dumitriu și-a continuat după 1964 preocupările sale inițiale, publicând lucrări ce țin de filosofia matematicii și teoria și istoria logicii. Monumentala sa "Istoria logicii", deși este un reper al filosofiei românești, a avut neajunsuri notabile și a fost recepționată mai curând negativ în Occident. Dumitriu a abordat prea mult unele teme în cartea sa, este vorba capitole
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U. Moulines, W. Balzer etc. Analizele structuraliste ale teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U. Moulines, W. Balzer etc. Analizele structuraliste ale teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări filosofice cruciale, precum "Tractatus" de Wittgenstein sau "Critica rațiunii pure". Ca metafizician, Pârvu a publicat lucrarea în două volume "Arhitectura existenței". În primul volum analizează paradigma structural-generativă din ontologie
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
primul volum analizează paradigma structural-generativă din ontologie. În cel de-al doilea volum, el analizează metafizica analitică contemporană, marile programe ontologice contemporane constructive, precum cel al lui Carnap sau Quine, dar și diverse metafizici locale, precum ontologia evenimentelor și diferite teorii ale individualului. El a prezentat de asemenea dezbateri imporante în legătură cu metaontologia, stiluri și tehnici în metafizica recentă. Vasile Tonoiu s-a interesat mai mult de filosofia continentală a științei, traducând din Poincaré, Gonseth, Bachelard, și scriind monografii despre Gonseth și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a publicat lucrări în domeniul logicii formale, filosofiei științei și filosofiei politice. Mai recent, după ce s-a alăturat Școlii Naționale de Știință Politică și Administrație Publică, s-a concentrat pe alte domenii ce sunt destul de înrudite cu știința politică, precum teoria alegerii sociale, teoria alegerii raționale, competiația electorală, politicile publice și politicile educaționale. Valentin Mureșan lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic. A publicat comentarii despre Platon, Aristotel și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții în România, publicând
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în domeniul logicii formale, filosofiei științei și filosofiei politice. Mai recent, după ce s-a alăturat Școlii Naționale de Știință Politică și Administrație Publică, s-a concentrat pe alte domenii ce sunt destul de înrudite cu știința politică, precum teoria alegerii sociale, teoria alegerii raționale, competiația electorală, politicile publice și politicile educaționale. Valentin Mureșan lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic. A publicat comentarii despre Platon, Aristotel și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții în România, publicând o introducere la
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]