622,122 matches
-
integralitate și la termen. „Niro Investment Group” a contribuit semnificativ la economia românească prin crearea a peste 25.000 de locuri de muncă, preponderent pentru categoriile sociale cu venituri reduse și antrenând apariția a numeroase întreprinderi mici și mijlocii la nivel național. Dintre programele de investiții derulate de Grup, cu o valoare de peste 1,1 miliarde lei, se remarcă proiectele comerciale, rezidențiale, industriale și turistice, cu o suprafață construită de mai bine de 280.000 metri pătrați, realizate din venituri proprii
„Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească () [Corola-website/Journalistic/296353_a_297682]
-
în alte țări (de trei ori mai mulți decât cei care pun în practică această opțiune). Mai mult, numeroase studii arată că migrația este profitabilă pentru multe state. Astfel, eliminarea barierelor are un efect semnificativ asupra Produsului Intern Brut la nivel mondial, care sporește, în urma mișcărilor de forță de muncă și intelect, cu cifre estimate între 67 și 147%. De cealaltă parte, refugiatul este considerat acel cetățean care își părăsește țara pentru că nu are de ales. Mai exact, pleacă din cauza persecuțiilor
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
fi integrați în țările în care ajung. În plus, aceste persoane nu pot fi expulzate, întrucât asta ar însemna retrimiterea lor în locurile „în care le este amenințată viața”, arată „The New York Times”. Agenția pentru Refugiați a Națiunilor Unite estimează că la nivel global, aproape 20 milioane de persoane se află în situația de a fi fost nevoite să-și părăsească locurile natale, încadrându-se în categoria refugiaților. De altfel, și reîntoarcerea în țările de proveniență este foarte complicată. De regulă, conflictele care
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
sub protecția legislației internaționale, care apără dreptul la condiții minime de trai, dar rămâne la latitudinea statului vizat să acorde sau nu azil. De pildă, „în Marea Britanie, aceste persoane trăiesc în spații special destinate și sub reguli stricte, cu un nivel minim de securitate socială”, punctează „The Guardian”. Se poate observa din datele de mai sus că diferențe majore separă statutul migrantului de cel al refugiatului și că există legislație care reglementează situația fiecărei categorii. Și totuși, controverse continuă să apară
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
român Gheorghe Pănculescu. Evident, lista poate continua cu zeci de exemple. Întrebarea este dacă „Made în România” este cu adevărat un obiectiv național...O economie de branduri care să dea identitate națională este esențială pentru o poziționare de succes la nivelul UE, și nu numai. În ce ne privește, înregistrăm o trecere lină la următorul nivel, de la „Made în România” la „Made by România”, care presupune o punere în valoare mai bună a potențialului uman și material al economiei autohtone atunci când
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
în România” este cu adevărat un obiectiv național...O economie de branduri care să dea identitate națională este esențială pentru o poziționare de succes la nivelul UE, și nu numai. În ce ne privește, înregistrăm o trecere lină la următorul nivel, de la „Made în România” la „Made by România”, care presupune o punere în valoare mai bună a potențialului uman și material al economiei autohtone atunci când se fac investiții străine. Produse precum lenjeria „Jolidon”, „ID Sarrieri”, „Clujana”, brânza „Năsal”, delicatesele „La
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
cu tradiție în industria constructoare de mașini. De asemenea, acest obiectiv național a fost spijinit decenii la rând de produsele textile și încălțăminte, țara noastră fiind prin tradiție unul dintre cei mai mari producători din Europa. Plusul de performanță la nivel de reprezentare națională s-a înregistrat, însă, după anul 2000, datorită investițiilor străine, estimate la 70 miliarde de euro. Acestă infuzie de capital, coroborată cu schimbarea mentalității privind crearea de branduri apreciate la extern, cu atestare de calitate, a deschis
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
să dea dimensiunea meritată a unei țări cu pretenții de integrare europeană într-o formă completă. Ar fi benefic să ne întrebăm de ce agricultura, o ramură de bază a economiei naționale, cu tradiție, nu poate deveni cu adevărat reprezentativă la nivel UE, îndeplinând obiectivul nostru național. Sau de ce Delta Dunării nu scapă de balastul falselor preocupări ministeriale, constând în lipsa de viziune sub aspectul evaluării de perspectivă, risipându-se un potențial economic fără echivalent pe continent, care poate fi ilustrativ pentru ceea ce exprimă
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
președintelui NIRO Investment Group domnul Nicolae Dumitru care a și asigurat dezvoltarea continuă a complexului comercial care a ajuns la peste 5.000 de spații comerciale. Președintele Nicolae Dumitru, de-a lungul anilor a avut întâlniri la cel mai înalt nivel cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale și cu mari companii, în scopul demarării unui program complex de cooperare bilaterala. În anul 2012 a fost invitat de autoritățile chineze să participe la Congresul Asociației de Prietenie a Chinei cu Popoarele
Dragonul Roşu – cel mai mare punct comercial al Chinei în afara graniţelor () [Corola-website/Journalistic/296360_a_297689]
-
ambițioase exprimate la Consiliul European din Grecia, în 2003. Se afirma ideea consolidării stabilității în regiune și necesitatea extinderii instrumentelor europene de democratizare. Ce s-a realizat după 13 ani? S-au făcut pași... dar insuficienți pentru a atinge un nivel satisfăcător pentru speranțele de atunci. Indiscutabil, evenimentele care au urmat au marcat evoluțiile politico-economice. În fața acțiunilor agresive ale Rusiei la adresa Parteneriatului Estic, situația a căpătat o altă evoluție. Pentru Balcani, cea mai descurajantă perspectivă a fost, fără îndoială, declarația președintelui
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
locul Balcanilor în construcția europeană? De la început s-a putut spune că preocuparea Comisiei Europene privind această zonă nu a încetat: au fost elaborate rezoluții privind reformele din Serbia, Kosovo, Muntenegru și Macedonia, precum și evaluări în legătură cu respectarea statului de drept, nivelul activităților împotriva corupției, discriminarea, gradul reformelor structurale. Intenții necesare, dar, așa cum rezultă după acești ani, nu suficiente; iar timpul a început să lucreze în defavoarea Balcanilor. În cadrul reuniunilor europene, retorica a devenit o obișnuință, iar aranjamentele fără finalitate. La reuniunea de la
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
frunte cu Franța și Germania, a ideii unui sistem european dublu, în care unele țări ar fi parte a unei integrări mai profunde, iar altele beneficiare ale unui alt fel de integrare. Este impus de realitate și acceptat faptul că nivelul diferit de dezvoltare a țărilor din Balcani face că alinirea la standarele UE să fie inegală, dar ideea amintită a atras comentarii nefavorabile din partea statelor interesate de aderare. Totuși, se acceptă sau nu, performanța în proiectele europene depinde de forța
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
lume sau nu e mulțumit de situația prezentă. Este, cumva, starea de spirit din 1914, cea din 1939, fără ca aceasta să însemne, însă, un nou război mondial, desi harmalaia mediatică în lume, uneori chiar și pe la noi, a ajuns la niveluri de isterie și paranoia asemănătoare celor din pragul unui război. Alianțe politico-militare au dispărut (Tratatul de la Varșovia, CAER), altele își caută o nouă identitate (NATO) sau trec prin crize existențiale (UE), încep să prindă consistentă noi grupări (Organizația de la Shanghai
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
Europene. Se cunoaște faptul că romii au suferit mereu din cauza problemelor sociale și economice în aproape toate statele europene. La o privire succintă, cele mai importante (dar nu singurele) dificultăți cu care se confruntă minoritatea sunt starea de sănătate precară, nivelul educațional scăzut, condițiile locative deficitare, ratele scăzute ale ocupării profesionale și, ca o consecință, lipsa veniturilor, toate acestea fiind combinate cu multiple forme de discriminare care generează marginalizarea și excluderea socială. Un singur exemplu: în anul 2000, statisticile Băncii Mondiale
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
arătau că 40% din romii din Ungaria erau constrânși să subziste cu mai puțin de 0,3 dolari americani pe zi! De la aceste realități pornea mega-inițiativa intitulată „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”. Ambițiile erau mari: efortul urma să ridice nivelul public de conștientizare asupra situației romilor și să coordoneze acțiunile guvernelor și organizațiilor internaționale, în parteneriat cu societatea civilă romă. Era, de asemeni, o încercare unică de sparge cercul vicios al sărăciei romilor din statele Europei Centrale și de Est
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
parteneriat cu societatea civilă romă. Era, de asemeni, o încercare unică de sparge cercul vicios al sărăciei romilor din statele Europei Centrale și de Est și de a combate comportamentele segragaționiste și discriminatorii. În sprijinul acestor deziderate progresiste veneau, la nivel declarativ, actori publici (guverne naționale și instituții financiare), privați (organizații ne-guvernamentale internaționale și ong-uri), reprezentanți ai romilor. Iar la nivel concret, finanțarea urma să presupună realocarea resurselor existente ale bugetelor naționale și alinierea acestor planuri bugetare cu finanțarea internațională
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
Centrale și de Est și de a combate comportamentele segragaționiste și discriminatorii. În sprijinul acestor deziderate progresiste veneau, la nivel declarativ, actori publici (guverne naționale și instituții financiare), privați (organizații ne-guvernamentale internaționale și ong-uri), reprezentanți ai romilor. Iar la nivel concret, finanțarea urma să presupună realocarea resurselor existente ale bugetelor naționale și alinierea acestor planuri bugetare cu finanțarea internațională, inclusiv din partea UE. Așa se face că guvernele din Croația, Cehia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Slovacia Ungaria, Bulgaria și România și-au
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
acestor cetățeni și obținerea unor documente legale, care să le asigure asistență socială, servicii de sănătate și educație. Pe de altă parte, Slovacia întâmpină încă multe dificultăți în combaterea discriminării și școlarizarea copiilor romi. Totuși, Deceniul Incluziunii a consemnat, la nivelul anului 2012 (când s-au făcut evaluări în mai multe state) câteva progrese în lupta contra șomajului din rândurile etniei și în sprijinul acordat pentru construcția de locuințe sociale pentru romi. La rândul ei, Ungaria „luptă” și ea pentru atingerea
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
mod susținut, mai întâi în sectoarele bancar și energetic, simultan cu întărirea sistemului judecătoresc, pentru a putea impulsiona lupta cu corupția. „Aceste lucruri trebuie să se întâmple urgent și la modul practic”, a subliniat comisarul european în discuțiile la toate nivelurile cu partenerii moldoveni, deoarece numai astfel se va putea asigura un climat investițional credibil și atractiv. Desigur, bilanțul succint prilejuit de vizita comisarului european la Chișinău s-a focalizat asupra aspectelor economico-financiare și a cadrului juridic necesar combaterii corupției și
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
Și totuși... Atunci când evaluăm progresele Republicii Moldova pe calea europeană nu ar trebui să ne limităm doar la dimensiunea economică și financiară a acestui proces, care a înregistrat cote pozitive certe, dar, desigur, nu pe măsura așteptărilor imediate ale populației în privința nivelului de trai. Cel puțin la fel de importante, dar cu rezonanță deosebită, ni se par și realizările pe calea conștientizării și afirmării identității românești a populației majoritare a Republicii Moldova. Am aminti aici doar două dintr-un șir de hotărâri memorabile: decretarea zilei
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
gheață și potop de zăpadă. Evident că nimeni nu ar putea învinui FMI-ul de capriciile vremii care ni se arată a fi neprietenoasă. În schimb, cu toate strădaniile depuse, delegația n-a mai avut succesul de altădată, atât după nivelul primirilor, cât și a discuțiilor purtate. De data aceasta, spre deosebire de multe alte dăți, nu s-au arătat a fi interesați să discute cu domnul Reza Baqir nici președinte Klaus Iohannis, nici premierul Dacian Cioloș, fiind foarte ocupați în acele zile
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
8%. Și datoria publică se afla sub 40% din PIB. Toate acestea sunt cifre care ar putea întemeia un bun început pentru 2016. După cum se înfățișează lucrurile în momentul de față, dacă la orizont nu apare o nouă criză la nivel mondial, nu intervin crah-uri în Europa ori vreo criză a datoriilor suverane, se evaluează că România poate merge mai departe și fără FMI, sau doar cu un acord preventiv și fără obligații exagerate.
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
De-a lungul timpului, România a dat diplomației nume de referință în materie, personalități care au contribuit decisiv la edificarea și dezvoltarea politicii externe românești. Istoria fastă a diplomației românești de cel mai înalt nivel are rădăcini în Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, un cabinet diplomatic remarcabil, care a permis relații strânse cu principalele capitale europene — Viena, Paris, Veneția, Moscova, Roma, Cracovia, Constantinopol ș.a. Voievodul muntean a
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
cariera diplomatică a lui Vasile Alecsandri (1821-1890). După alegerea și la București, la 24 ianuarie 1859, a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn și al Țării Românești, dubla alegere trebuia susținută ardent și confirmată printr-un lobby de succes la nivelul marilor puteri europene. Poetul Alecsandri a fost mandatat să susțină interesele României în Franța, Sardinia și Anglia. Misiunea nu era una ușoară, în special în cel din urmă caz, și în plus, în acele timpuri, cheltuielile menținerii unei Ambasade reveneau
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
secole de ocupație colonială, apoi cucerirea independenței și apariția unei generații care cere drepturi democratice. O nouă clasă socială, mai educată și mai prosperă, presează pentru ca africanii să beneficieze de roadele globalizării, cerând totodată ca declarațiile și acordurile semnate la nivel politic să devină realitate. Purtătoare a acestor mesaje în relația cu europenii, Uniunea Africană consideră că migrația este un mijloc de dezvoltare și de reducere a sărăciei. Mai mult, reproșează blocului comunitar că nu a revizuit politicile care au un
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]