6,670 matches
-
Abia atunci m-a cuprins spaima. Cutremurul trecuse, dar groaza de pe chipuri mia trezit alta, asemenea celei stârnite de scorpia din basme. Colț cu Palatul telefoanelor, străduța care lega Râpa Galbenă cu Lăpușneanu dispăruse. În drumul nostru către bunicii care ședeau pe strada Fătu, treceam pe ulicioara asta, pe lângă o sinagogă. A doua zi după cutremur Soltana nea dus să vedem ce era cu bunicii. Chiar dacă pare curios, pe vremea aceea nu puteam comunica prin telefon, pur și simplu pentru că noi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
grade, în pas de gâscă, cu berete și uniforme negre. Cântau ceva foarte melodios. În sens invers și tot pe partea noastră (ce noroc a avut biata Soltana !), către sfârșitul parăzii, a urcat atunci automobilul regal. Pe perinele din spate ședea regele împreună cu maică-sa. Sta țeapăn pe banchetă într-o uniformă plină de decorații, rotindu-și speriat, în toate părțile, ochii mari. Mai târziu mi-am dat seama că aștepta ca, din clipă în clipă, să audă vreo împușcătură. Era
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și pictorilor din Tătărași între care boema era fapt obișnuit. De acolo ajungeai la Ciric și Șorogari unde, pentru acești artiști, pescuitul în iaz constituia o adevărată ocupație. Ștefan Cuciureanu nu făcea excepție. Cu partenerii purta discuții
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fructiere "paranoico-critice". Enigma nesfârșită este probabil cea mai elaborată dintre ele. Când a fost expusă în New York în 1939, catalogul expoziției conținea șase desene ce reduceau imaginea ei compozită la diferite "lecturi": plaja de la Cape de Creus cu o femeie șezând, văzută din spate, reparând pânza unei vele, și o barcă; un filosof culcat; fata unui arierat mintal, chior; un ogar; o mandolină, un vas cu pere, două smochine pe masă, un animal mitologic. La această pictură se referea, probabil, Breton
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
buze roșii și ochi uriași, melancolici, fie figura unei persoane stând în picioare, și un om pe cal. Cea mai reușită ilustrare a "imaginii duble" este Piața de sclavi cu bustul invizibil al lui Voltaire (1940), în care o Gala șezând privește fix la un grup de figuri, incluzând două femei (călugărițe) îmbrăcate în negru și alb, în stilul Spaniei din secolul al XVII-lea. Împreună cu arcul ce se deschide din clădirea în ruină, din spatele lor, ele formează bustul lui Voltaire
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de sate care n-au echipă de fotbal, pe care Nașu’ le tot invocă atunci cînd vrea să ducă discuția de la punctual la general. Cu toată goliciunea discursului prezidențial, s-a putut observa aplecarea către înțelepciune a învăț ăceilor care ședeau cuminți în agora federală. Gheorghe Ștefan avea aerul unui atenian pe care-l adoarme gîndirea lui Platon, Crăciunescu părea idealistul trimis la curățat cartofi, în timp ce Romică Pașcu trecea drept un fel de Dobrogeanu-Gherea, ideologul celor mulți, convins că trebuie să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
furtul e lat cît ecranul. Important e să participi, dar și mai important e să te declare arbitrii campion. Pe capul americanului Paul Hamm, campionul olimpic la individual compus în concursul masculin de gimnastică, ramurile de măslin împletite în coroniță ședeau ca tichia de mărgăritar pe scăfîrlia chelului. Domnul Hamm-Hamm - sau Hau-Hau, dacă vreți - sărise ca o plăcintă și picase pe masa juriului, fleoșc, peste hîrțoage, aparatură electronică și pixuri primite suvenir de la niște candidați la organizare. 9,137 pentru o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dată fiind funcția pseudo-sacerdoțiului său, preluată oricum din teoria puterii romane și fără de care nu ar fi fost un "ales" al divinității. Într-o miniatură de secol XII la Omilia Sfântului Ioan Chrisostomos, împăratul Nicephoros III Botanides (1078-81) este înfățișat șezând pe un tron alegoric (există o asemănare cu schema iconografică a ipostazei lui Iisus Pantocrator), însă nu e înconjurat de îngeri, ci de figurile antropomorfizate ale principiilor Adevărului și Justiției (v. fig. 16.a și fig. 16.b). Însoțirea lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
creștin (Dagron, Naissance d'une capitale; Grabar 226-45). Cum iconografia monedelor, a statuilor și a mozaicurilor sau a frescelor în care ei apar se dezvoltă practic în paralel, se poate vorbi despre doi împărați co-domnitori, la început reprezentați separat, fie șezând pe cathēdra (jilț) − sau trónos mai târziu −, fie în picioare, unul (împăratul real) ținând lancea, celălalt (divin) ținând crucea greacă (Tristan 349). Tema portretului dublu se va cristaliza însă în timp, cu următoarea scenografie particulară - ce subliniază diferențele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fie în picioare, unul (împăratul real) ținând lancea, celălalt (divin) ținând crucea greacă (Tristan 349). Tema portretului dublu se va cristaliza însă în timp, cu următoarea scenografie particulară - ce subliniază diferențele de grad și de substanță: Christos−Pantocrator este redat șezând pe jilțul ceresc al Judecății de Apoi, în timp ce împăratul, de-a dreapta sa întotdeauna, precum Apostolul Pavel (dar nu ca al 13-lea apostol, cum s-a înscenat depunerea catafalcului lui Constantin I), apare stând în picioare. Ținând crucea (garanție a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe care l-am auzit vorbind cu mine - mi-a zis: Suie-te aici și îți voi arăta cele ce trebuie să fie după acestea. Îndată am fost în duh; și iată un tron era în cer și pe tron ședea Cineva". (Apocalipsa 4.1, 2) Condiția fundamentală pentru a primi viziunea despre cele ce urmează să se întâmple se arată a fi actul de suire, de urcare, de ascendență. Așadar, este vorba despre o repoziționare de ordin spiritual. Misticului i
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai în inima ta: "Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi ședea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miază-noaptei; mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt"". (Isaia, 14.12-14). În jurul materializării unei astfel de ridicări se construiește și gravitează cetatea Babilonului. Ea este edificată având drept centru
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
-i oferă o cină gigantică: Acest uriaș îndată Cu o cină se arată, În frigare vrând să tragă O căprioară întreagă. Face cină boierească, Ca pre Arghir să-l cinstească, Masa lângă foc o pune, La lumina de tăciune: Și șed toți pe lângă vatră Pe câte un sghiab de piatră. Arghir până să îmbuce O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriașul, dacă-l gustă, Cu stomac ca de lăcustă, Iar fi plăcut ca să tragă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a zugrăvi cu râs amar un bolnav de răul veacului. Romantică este și impertinența tânărului boier din capitală, care, plictisit de curiozitatea provincialilor, îi convoacă și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la Iași. Șed în casă cu chirie în mahalaoa Păcurarii. Trăiesc din venitul unii moșioare ce am. Mă numesc B. B. Am venit aici ca să scap de tină și de pulberea Iașilor, și o să șed vro lună..." Totuși există la Negruzzi un umor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la Iași. Șed în casă cu chirie în mahalaoa Păcurarii. Trăiesc din venitul unii moșioare ce am. Mă numesc B. B. Am venit aici ca să scap de tină și de pulberea Iașilor, și o să șed vro lună..." Totuși există la Negruzzi un umor curat clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții aparține vechii nuvele italiene și e tratat cu zâmbete molierești. Postelnicul Zimbolici e un Arnolphe și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiritul unui gnomism pur: " Fine! De vrei să trăiești bine și să aibi ticnă, să te sălești a fi totdauna la mizloc de masă și la colț de țeară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici căuta cai morți să le iei potcoavele, căci pentru Behehe vei prăpădi și pre Mihoho." Cu Alexandru Lăpușneanu, Negruzzi a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un fel de Anton Pann evreu a fost Cilibi Moisi, vânzător de mărunțișuri și autor verbal de maxime pline de un sănătos umor bătrînesc: "Întotdeauna la Sf. Gheorghe și la Sf. Dimitrie Cilibi Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și n-are cu ce să plătească." " Într-o zi Cilibi Moise a dat de-o mare rușine, l-a călcat hoții noaptea și n-au găsit nimic." "Cilibi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și tristele-i accente din sînu-i zbor încet, Și dulcele Bellini cu Norma lui divină Adoarme suferința ce arde al meu piept, Te văz pe dinainte-mi c-un pas ușor a trece, De mine te apropii la capul meu șezând; Și după gîtu-mi palid tu pui o mână rece Și alta plimbi pe piano de moarte trist cântând. Într-un imn mistic, dedicat pianului, cântă la clavir (tablou grațios) un "arhanghel". Ah! cât de mult îmi place armonia cea lină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încrustate cu sidef, îmbrăcate în piele de Cordova, policandre de Veneția; tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot alaiul lui oficial (droșca trasă de patru cai negri, surugiu cu poturi și tusluci, cu panglici tricolore la pălărie, patru dorobanți călări), altă sală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul neorânduit în care se leagănă o rață și cântă un cocoș, împăratul supărat lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul extazelor religioase e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vine singură la pădure, locul foirilor și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-a fi ivit Voi fi roșie ca mărul, Luna-n noaptea cea de vară, Mi-oi desface
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înăbușit de geologie. În chip obișnuit, femeia iese de undeva din trestii sau din pădure, se lasă pradă gurii bărbatului și apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? - Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. - Vorba ceea, soro: "Șede hîrbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ia să vedem ce-ai făcut tu mai mult decât noi?" Însușirea de a dramatiza realistic basmul a făcut să-i iasă lui Creangă numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oprobriu, înveș-mîntată feeric în chimono și trasă în ușoară jinrikișă, cetățeanul fumează fugind de realitate, opiu, pe rogojină de pai de orez, sub guvernământul static al unei împărătese-crizantemă veșnic tinere. Aci omul de merit își are satisfacțiile sale și Tsing-Ly-Tsy șade în casă de porțelan cu prispă de aur, purtând la piept un colan cu un balaur de smalț. Proza lui Macedonski este exclusiv poetică, interesantă ori de câte ori produce naturi moarte, tablouri de atelier în maniera Th. Aman, cu multă expoziție de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]