7,853 matches
-
km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul din cămăruța unde punea el partea din daruri; s-a dat glas, a strigat gospodarii și i-a îndrumat împotriva hoților care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poate nu le voi mai regăsi. E o insulă a trecutului. Șuvoiul înnoirilor va trece și pe aici. Vineri 4 dechembrie. Am văzut teatrul romilor, unde s-a jucat un vodevil cu danțuri și cântece, foarte vioi și amuzant. Îmbrăcămintea țiganilor din șatră era întocmai ca a țiganilor căldărari nomazi de pe la noi. Vodevilul înfățișa pe bulibașa ca pe un exploatator care trimite pe flăcăii bulucului să fure lucruri din sat. Sâmbătă 5. O piesă de Ostrovschi, Dragoste târzie, în care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o insulă a trecutului. Șuvoiul înnoirilor va trece și pe aici. Vineri 4 dechembrie. Am văzut teatrul romilor, unde s-a jucat un vodevil cu danțuri și cântece, foarte vioi și amuzant. Îmbrăcămintea țiganilor din șatră era întocmai ca a țiganilor căldărari nomazi de pe la noi. Vodevilul înfățișa pe bulibașa ca pe un exploatator care trimite pe flăcăii bulucului să fure lucruri din sat. Sâmbătă 5. O piesă de Ostrovschi, Dragoste târzie, în care am văzut un actor jucând pe fratele cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eu. "Unul dintre marii noștri violoniști cu renume mondial, George Enescu, a spus la o adunare de intelectuali când i s-a dat cuvântul: Aș prefera să cânt în loc să vorbesc. Cuvintele acestea mai fuseseră spuse cândva de un umil lăutar țigan. Enescu l-a înnobilat. Aș putea să spun și eu astă-sară că aș prefera să-mi citiți unele din cărțile mele, care au început a se tipări în traduceri rusești. Prefer să scriu în loc să vorbesc; sunt mai mult scriitor decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri de peliniță ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de toamnă, ploaie putredă. Un foc în pădure, învăluirile fumului printre ramurile pe jumătate goale și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau să se lese după dezrobire de stăpânii lor boeri, li se zicea de cătră oameni stănci de șindilă. * Înainte de 64 suprefectul se chema privighetor, primarele vornic, judecata se făcea la curtea boerească; jandarmii se numeau cazaci. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu țiganii de la curte, care-l legau burduf și-l aduceau. Îl întindeau la scară și-l băteau cu harapnicul. * Cucoana de la L... are un bărbat cu picioarele strâmbe, și-i urât de el. De aceea el șade cu afacerile lui, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
6978 (1470), luna februarie 27, în marțea brânzei, a avut loc prădarea Brăilei de către Ștefan voievod”. Tot atunci a fost ars și Târgul de Floci și au fost prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și au fost prinși atunci mulți viteji, care au și fost tăiați; a lăsat cu viață numai pe doi boieri mari, pe Mircea comisul și pe Stan logofătul”. Cu această ocazie au fost luați din Țara Românească 17.000 de țigani robi. La 22 martie 1971, moare Podiebrad, regele Boemiei. Matei dorea să fie ales ca rege al Boemiei, mai ales că, încă din 3 mai 1369, stările catolice ale țării îl proclamaseră pe el rege. Husiții s-au hotărât să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XV-lea este aceea a lui Oană Porcu. La 27 iulie 1448, Petru voievod îi întărește lui Oană (Ion, Ivan) Porcu (Porcovici), așa cum reiese din rezumatul privilegiului, 24 de sate, o seliște, o casă în Târgul de Jos și țigani. Este vorba de unul din cele mai mari domenii din Moldova secolului al XV-lea, așa cum este caracterizat în marile sinteze academice de istorie a României (românilor). Temeiul acestei moșii se afla în Sud-Estul ținutului Neamț, între Roman și Bacău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care este amintit logofătul Mihul datează din 15 august 1455. Petru comis cumpără de la logofăt două sate Stănigești și Hălmăgești, ceea ce înseamnă că Mihului îi rămâneau 45 de sate, plus trei jumătăți de sat, seliști, prisăci, iezere, gârle, mori și țigani. Era unul dintre cele mai mari domenii din Moldova, realizat timp de 30 de ani, din 1424 până în 1455. Așa cum se poate vedea pe hartă, satele acestui domeniu se aflau de la granița cu Țara Leșească până la Galați și de la Fălticeni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab de Cetatea Albă, ceea ce înseamnă că urmașii lui Petru Ponici împărțiseră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab de Cetatea Albă, ceea ce înseamnă că urmașii lui Petru Ponici împărțiseră moșia părintească.) Fiind vorba de moșii mai mari, aflăm că la 27 mai 1480, Șteful, pârcălabul de Hotin, primea un privilegiu, prin care i se întăreau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întregime autorității domnești, așa cum se întâmpla în Apus. Domnul-suzeran este cel care acordă privilegiul și tot el este cel de a cărui mărinimie depinde în continuare creșterea domeniului mânăstirii Neamț. La 3 septembrie 1448, erau dăruite mânăstirii patru sălașe de țigani. Înainte de 10 octombrie 1448, boierul Crâstea dăruia Neamțului satul Cârniceni, pentru care domnul da un privilegiu de întărire la 10 octombrie 1448. La 23 ianuarie 1450, mânăstirea primea un loc pentru două mori, de la Șteful Mândre. La 31 iulie 1451
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doi robi tătari, Pașco și Petrică. La 7 septembrie 1452, îi era întărită mânăstirii o bucată de pământ pe Pârâul Sec, cumpărată de la Tuzoana, fiica lui Contas din Neamț. La 22 ianuarie 1453, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani, iar cine va opri sau va ascunde pe acești țigani să își plătească vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie 1453, i se dăruiau mânăstirii trei tătari. La 1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna, în braniștea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi era întărită mânăstirii o bucată de pământ pe Pârâul Sec, cumpărată de la Tuzoana, fiica lui Contas din Neamț. La 22 ianuarie 1453, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani, iar cine va opri sau va ascunde pe acești țigani să își plătească vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie 1453, i se dăruiau mânăstirii trei tătari. La 1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna, în braniștea de la Bohotin, brănișterilor interzicându-le să ia oamenilor care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vadurile și gardurile de nuiele, interzicându-le dregătorilor domnești să ia desetina sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de țigani și satul Băloșești. La 13 iulie 1463, este reînoit privilegiul pentru iezerul Zagorna. La 1 aprilie 1470, domnul întărește mânăstirii prisaca lui Chiprian, la Botne, cu mânăstirea de la obârșia Vișnivățului și satele: Telebecinți, Bașoteni și Fântârele pe Siret, Testiiana, Dumbrăvița
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Telebecinți, Bașoteni și Fântârele pe Siret, Testiiana, Dumbrăvița pe Șomuz, Buzați pe Moldova, Gemereștii pe Topolița, Timișești și Crâstienești la gura Neamțului. Este vorba de sate care figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărea mânăstirii satele Buzați și Fântârele, pe Pobrata și Dvorenești. De data aceasta este vorba de un nou sat dat mânăstirii, Fântănele, pe Pobrata, altul decât Fântânele pe Siret. La 1 noiembrie 1487, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani. La 17 martie 1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și iezerul Dubrovca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae, împreună cu satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în schimb satul Hemeiani. Satul Sârbi nu a figurat până la această dată în domeniul mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii în 1415
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl găsim în privilegiul din 1462. Într-un document din 1595, se menționa că Alexandru cel Bun i-a dăruit Bistriței satul Roznov, pe care l-a întărit Ștefan cel Mare. Având peste 30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii feudali ai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc pentru vie. La 22 septembrie 1411, mânăstirea era dăruită cu cinci curți de tătari din satul Tămârtășăuți de pe Șomuz, cu acordul lui Șoldan Petru, căruia îi era dăruit satul. La 26 iunie 1436, domnul dăruia Pobratei trei sălașe de țigani. La 5 octombrie 1437, domnul dăruia “dintr-a noastră avere încât să se poată hrăni acei ce să vor afla într-însa”, satele “unde au fost Mihăilă Roșca, Răpcinții, Rădăuții, și unde este Bălan, și unde este Dragotă, și unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]