8,634 matches
-
Ioan de la mânăstirea Vladimirești arestat pentru că era duhovnicul maicilor din mănăstire, între care se afla si sora comandantului legionar Iordache Nicoară, Maica Mihaela. Fratele ei fusese ucis de Carol II în noaptea de 21/22 septembrie 1939. Preotul impunea prin ținuta lui smerită. Îl avea alături pe Costică Dumitrescu poreclit fachirul, de siguranță, pentru rezistența la torturile Securități fără să scoată măcar un geamăt. Părintele Toma Gherasimescu o mare forța spirituală, care prin rugăciune neîntrerupta tempera parcă înverșunarea călăilor. Tică Voicescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ar umple încăperea asta. Toate animalele stăteau cu gura deschisă, gata parcă să cânte în cor. Toate priveau fix peretele de vizavi, cu orbitele goale. Nu mă simțeam în largul meu în laboratorul acela, în ciuda atmosferei de cercetare de înaltă ținută. Pe alte rafturi se aflau diverse soiuri de limbi, urechi, buze, esofage - toate în formol. Nu erau chiar atât de numeroase precum craniile. Ce zici de colecția mea? întrebă bătrânul încântat. Alții colecționează timbre, discuri, sticle de vin în pivnițe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
iubită. — Eu am douăzeci și nouă de ani. Mai exact, peste cinci luni împlinesc treizeci. Am privit-o mirat. Nu-și arăta vârsta. Nu-i dădeam mai mult de douăzeci și doi sau douăzeci și trei de ani. Avea o ținută frumoasă. Nici urmă de riduri. Am impresia că mi-e din ce în ce mai greu să apreciez vârsta femeilor. Știu că arăt mai tânără, dar crede-mă că am cât am zis. Apropo, nu cumva ești jucător de baseball? Întrebarea m-a surprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înseamnă “întemeierea ființei prin cuvânt”. Anchetatorul era o brută reală , nu avea pic de rafinament . Cel puțin din umanism politic nu trebuia să terorizeze un om stilat ca Prutianu . Sau , mai știi? Dublura imaginară a domnului Spiridon și-a potrivit ținuta de rigoare să-și impresioneze rivalul !. Se găsea doar în imbrânceala pentru locul întâi pe podium pentru FPR . Oricum, ultima lectură a cărții inainte de publicare a făcut-o Casian . El a hotărât ce se numește sau nu revoluție . El
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
guvernul conservator. Din 1899 până în 1901 activează ca secretar general la Ministerul de Externe. Continuându-și cariera, în 1911 ajunge ministru plenipotențiar la Atena, îndeplinind apoi același mandat la Varșovia. Elegant și distins, cu abilități de sportsman și cu o ținută de aristocrat, F. făcea o agreabilă figură în societate, risipind vorbe de duh și etalându-și verva de cozeur. Ochiul lui de fin observator rămânea însă la pândă, surprinzând chipuri și „măști”, întâmplări cu semnificație morală, pe care va căuta
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
inițial lunară, devenind bilunară (din 1954), apoi săptămânală (din 1957). La începutul anilor ’70, într-o formulă marcată de o oarecare rutină și istovire, cu o „linie” conformă ideologiei comuniste, F. se apropie de formula revistei populare ilustrate de oarecare ținută, cu un conținut de magazin. Subiectele culturale și literare erau prezente în paginile revistei în proporții moderate, aproape convențional, fără mari îndrăzneli. În acest context, începând din 17 februarie 1973, în fruntea publicației a fost numit ca redactor-șef poetul
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
subiecte cum ar fi calitatea vieții cotidiene, starea localităților țării, dar și istoria și folclorul (se militează împotriva poluării folclorului autentic), arta plastică ș.a. Se renunță treptat la subiectele și imaginile de mărunt divertisment, încercându-se apropierea de o anumită ținută estetică și responsabilitate civică chiar și a divertismentului (e promovată, de pildă, tot mai mult, muzica folk, gen cu virtuți mai degrabă rebele și novatoare). Semnează, în paginile revistei, mai cu seamă Adrian Păunescu, Nicolae Cristache, Horia Pătrașcu, Iulian Neacșu
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
care asistaseră, în total, peste trei milioane de spectatori. În peisajul manifestărilor politico-educative de masă organizate de regimul ceaușist, el reprezenta un fel de supapă pentru exuberanța tinerilor, promova pe scară largă genuri de muzică anterior marginalizate de autorități ori ținute în underground și difuza în cercuri foarte largi valori ale poeziei contemporane. Desigur, comporta și derapaje pe linia înregimentării gregare (chiar dacă aparent „răzvrătite”). Oficialitatea îl supraveghea atent, tolerându-l totuși de vreme ce organizatorii recurgeau la oficierea cultului lui Nicolae Ceaușescu. De la
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie, 1857), apropiindu-se de ținuta versiunilor realizate de Ludwig Vinzenz Fischer. Alte opt texte, doine selectate din antologia Jarník-Bârseanu, apar, în traducere liberă, în „Romänische Revue”, publicația lui C. Diaconovici: Rumänische Volkslieder in freien Übertragungen. Nach Jarník und Bârseanu, „Doine din Ardeal” (6/1890). Referitor
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Gerariu (Luciano Zùccoli), I. Cetină (Giovanni Papini, Alfredo Panzini, Fausto M. Martini). Dimitrie Sandu traduce din Marta Kasterska, iar Al. David, din proza sovietică. Alți colaboratori: C. Șaban Făgețel, Istrate Micescu, I. Simionescu. Prin bogăția și calitatea informației literar-culturale, prin ținuta artistică deosebită (desene și xilogravuri de Marcel Olinescu, G. Simionescu, D. Ghiață) și nu în ultimul rând prin durata de apariție, D. se impune ca una din importantele reviste ale momentului. M.W.
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu și Mateiu I. Caragiale) și „lirica nouă” (Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Tudor Arghezi). Tradiționalist, opunându-se criticii pozitiviste, dar și atitudinilor promoderniste excesive, demersul critic al lui D. este unul moderat, de bună ținută stilistică. SCRIERI: Mihail Kogălniceanu, Cluj, 1921; ed. 2, București, 1926; Creatorul naționalismului, în Omagiu lui Nicolae Iorga. 1871-1921, Craiova, 1921; Supunerea la tradiție, îngr. Emil Pintea, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Micu, „Gândirea”, 130-151, passim; Ornea, Tradiționalism, 134-137
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
Nottara” din București a unei alte piese, Secunda 58, anterioară ca redactare. În contextul literaturii proletcultiste, piesele lui D. vor realiza o sinteză, prompt încununată de favoarea publicului și a criticii, între ancheta psihologică de tipul literaturii polițiste de bună ținută și reconstituirea trecutului personajelor printr-o ingenioasă utilizare scenică a analepsei, preluată din lumea filmului. Astfel, conturarea personajelor depășește, cel puțin la nivelul spectacolului, clișeele epocii, introducând o nuanțare a viziunii maniheiste a momentului. Ritmul alert, marcat prin suspans, buna
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
și nu rămâne neutră la ceea ce vede și aude. Dimpotrivă, la Cluj („localitate cu totul latină”, precizează ea), participă la unele discuții, dă replici fără menajamente unor „nedreptăți revoltătoare” produse de maghiarii și austriecii cu care stă de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
colaborat Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Ana Ciupagea, Caton Theodorian, Elisabeta M. Z. Ionescu, C. Drăgulinescu, Vladimir Macedonski. Prea puțin o „gazetă a familiei”, cum se subintitula, D. și-a asigurat prin colaboratori, cei mai mulți trecuți prin cenaclul lui Al. Macedonski, o ținută modernă, la nivelul epocii. Revista intenționa chiar a face școală în teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
Halmaghi, devenit redactor, readuce D. din 1975, la formatul inițial, păstrat până la ultimul număr. Editorialul lui N. Petra, Crestături (titlu ce va fi atribuit și rubricii permanente a autorului), deschide revista cu o profesiune de credință, dezvăluind în tonalități aforistice ținuta morală pe care inițiatorii o impun noii publicații: „Chiar pentru cei ce se pare că nu se mișcă și nu fac nimic, singurul lucru care se poate pune deoparte pentru socoteala de la sfârșit este cum mergi. Nici unde mergi, nici
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
depunerii jurământului de către guvernul I. I. C. Brătianu în fața regelui Carol I, care, deși slăbit și îmbătrânit, ținându-se drept în uniforma lui prea lungă, „pășea totuși apăsat după moda caracteristică ofițerilor prusaci”. Personajul va păstra până la sfârșit o rigiditate în ținută și maniere, „ca o reminiscență a Parade-Marsch-ului cu care se obișnuise încă din tinerețe prin regimentele de la Berlin și Potsdam”. Felul de a vorbi românește (cu un prea vizibil accent german), de a se îmbrăca în tunici învechite (semn de
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
Hadrian de Marguerite Yourcenar (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). Moiră, mythos, dramă, sinteză complexă despre tragedia antică greacă, e o carte de erudiție și interpretare, bine scrisă și rezistența în timp, care îl acreditează pe G. că pe un intelectual de ținută, din școala unui Aram Frenkian ori, sub alte raporturi, a unui Edgar Papu. Eseistul acordă atenție tuturor aspectelor temei alese, tragedia (text, motive, reprezentarea că spectacol, mesaj, fundamente filosofice), dar orizontul în care își realizează proiectul fac că studiul să
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
Lev Tolstoi, Maxim Gorki, Walt Whitman, R. M. Rilke, Ivan Bunin. Studii oferă N. Iorga. Nu lipsesc documentele, corespondența literară: Duiliu Zamfirescu, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, V. Alecsandri. O preocupare constantă se manifestă pentru românii din Valea Timocului. Revista are ținută academică, de gen clasicizant, în spiritul „Vieții românești” sau al „Gândirii”. V.T.
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
face totuși într-un registru intelectual, astfel încât cărturarul debordând de citate latinești apare uneori mai reliefat decât omul muntelui. H. este un poet al spațiului liber, dar și un om de bibliotecă, un profesor, care, ieșit din atmosfera orașului, abandonează ținuta de catedră, preferându-i expresia brută. Sinteză de vitalism frenetic și intelectualism moderat, creatorul Părintelui Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
abilitățile relaționale selective. Suspiciunea și lipsa de încredere în cei din jur sunt întreținute de o stimă de sine exagerată, care cultivă raporturi interpersonale sărace și mereu problematizante. Stima de sine exacerbată inhibă simțul autocritic și poate alimenta uneori o ținută morală superioară și autoritarismul ca fundamente ale rolurilor de lideri sau de formatori de opinie la care pot accede uneori. Pe această cale, apar mereu în prim-plan aroganța și tendințele de a-i exploata și manipula pe ceilalți - ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în relațiile interpersonale, exceptând rudele de gradul I. Sunt cvasipermanente hipoactivismul și chiar inerția motorie, care, alături de apatie, explică și hiposexualitatea în cadrul căreia sunt evidente lipsa dorinței și a interesului pentru sexul opus. Kalus, Bernstein, Siever (1993Ă descriu și subliniază ținuta inhibată, mohorâtă, lipsită de culoare și aplomb a schizoidului, la care se asociază însă un anumit nivel de sensibilitate. În sens psihodinamic, raporturile parentale sunt deficitare afectiv ca intensitate și frecvență, inducând astfel hipotrofia abilităților sociotrope. Concepția despre sine a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate narcisică Ea integrează atributul grandorii și pe cel al unei exacerbate autostime, nevoia imperioasă de admirație, însoțită însă de un comportament lipsit de empatie. Stima de sine exagerată și sentimentul superiorității și grandorii personale, care se manifestă în ținută, vestimentație, rolurile vieții, sunt patognomonice. Narcisicii sunt foarte afectați de nereușite sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de asemenea, caracteristice convingerile și expectațiile impenetrabile legate de calitățile personale deosebite și de superioritatea pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
morale. Dar e necesar și să păstrăm punți de legătură - cognitive sau de altă natură - celălalt trebuie să rămână abordabil, pentru a ne rupe de semenii noștri, pentru a nu sancționa întreruperea oricărei legături. Nu în ultimă instanță trebuie relevată ținuta morală a psihiatrului, stresat să diagnosticheze și să evaleze tulburările de personalitate cu deficiențe morale și să-și întrețeasă destinul cu al acestora. În același cadru se înscriu și atitudinile morale ale vieții de zi cu zi, cele ale bunului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și contemporanii săi, T, 1982, 11; Teodor Vârgolici, Centenar Iulia Hasdeu, RL, 1988, 38; Mircea Popa, Un destin literar - Iulia Hasdeu, ST, 1989, 2; Saviana Stănescu, Muguri de noiembrie, ALA, 1993, 189; Mircea Coloșenco, „Iubirile Iuliei Hasdeu” - o monografie de ținută științifică, LCF, 1996, 12; Maria Ofrim, Jurnalul Iuliei Hasdeu, „Ecart”, 2001, 142; Ioana Pârvulescu, O fată aproape obișnuită, RL, 2001, 27. I.D.
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
în exclusivitate, o revistă culturală, de fermă orientare anticomunistă și, implicit, antisovietică. Susținută de colaborarea permanentă a lui Aron Cotruș și a lui Pamfil Șeicaru, se situează între cele mai importante reviste românești ale perioadei postbelice, impunându-se deopotrivă prin ținuta publicistică, prin valoarea textelor selectate și, dincolo de unele atitudini excesive, rigide, prin consecvența cu care militează în apărarea spiritului național și a tradițiilor culturale românești. În structura revistei, alături de paginile de proză și versuri, figurează câteva rubrici permanente: „Note pe
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]