6,323 matches
-
și o medie ponderată a 6.5/10 cu consensul că "Chiar dacă nu atinge nivelul ridicat al colaborărilor precedente ale regizorului James Cameron și starului Arnold Schwarzenegger, "Minciuni adevărate" conține încă destulă acțiune și umor în intriga lui pe alocuri absurdă pentru a delecta". Situl Metacritic, care atribuie o medie ponderată pe baza unor comentarii diverse. a dat afara filmului 63 de puncte din 100, indicând "comentarii în general favorabile". James Berardinelli de la Reelviews a dat filmul 3,5 stele din
Minciuni adevărate () [Corola-website/Science/325674_a_327003]
-
monedă 10 șilingi în gură. Prezența monezii era cunoscută a fi o critică la adresa celor vinovați de calomnie. Povestirea conține un bun exemplu de simț al umorului al lui Doyle. De exemplu, Holmes îl păcălește pe Lestrade cu sugestia aparent absurdă că descrierea făcute de el unuia din cei doi intruși s-ar putea potrivi lui Watson - când de fapt chiar "este" o descriere a lui Watson. Un alt schimb de replici plin de umor este atunci când Holmes își anunță intenția
Aventura lui Charles Augustus Milverton () [Corola-website/Science/325031_a_326360]
-
timp, prietenul lui Holmes slăbise și părea ros de griji. El a crezut că problema s-a rezolvat după plecarea lui Hudson, dar în seara următoare bătrânul a primit o scrisoare de la Fordingbridge, din comitatul Hampshire. Aceasta conținea un mesaj absurd: Mesajul nu-i spunea nimic lui Victor, iar pentru un timp nici Holmes nu a găsit nimic în el, deși bănuia că e vorba de un mesaj cifrat. În cele din urmă, el a găsit cheia. Cuvintele din mesaj trebuiau
Vasul „Gloria Scott” () [Corola-website/Science/325073_a_326402]
-
auzi de el). Pycroft este trimis la Birmingham (unde se afla sediul temporar al companiei) pentru a-l întâlni pe fratele geamăn al lui Pinner și cofondatorul companiei, Harry Pinner. El își începe imediat îndatoririle sale, care par a fi absurde (este pus să copieze o listă de magazine de obiecte de menaj dintr-o carte de telefoane uriașă), dar este în același timp contrariat de aspectul neprofesionist al sediului companiei și a faptului că pare să fie singurul angajat; în
Funcționarul agenției de bursă () [Corola-website/Science/325256_a_326585]
-
iar pe partea interioară erau scrise literele K.K.K. și textul " Pune hârtiile pe ceasul solar". Plicul avea ștampila poștei din Dundee (Scoția). În ciuda sfaturilor fiului său, Joseph Openshaw a refuzat să anunțe poliția, crezând că este vorba de o farsă absurdă. La trei zile după primirea scrisorii, el s-a sus să-și viziteze un vechi prieten. Fiul său a primit după două zile o scrisoare în care i se aducea la cunoștință faptul că tatăl său căzuse într-o groapă
Cei cinci sâmburi de portocală () [Corola-website/Science/325328_a_326657]
-
adevărat lider al generației sale. În 1957, Laurențiu Panaitopol a devenit student al Facultății de Matematică și Fizică a Universității din București, unde s-a remarcat prin pasiunea pentru științele exacte. Dar, în 1957, regimul comunist era intolerant. Sub acuzații absurde de genul „are o atitudine dușmănoasă”, „are o atitudine ostilă științelor sociale”, a fost exmatriculat din facultate la începutul anului II și trimis să lucreze în uzină la „Timpuri noi” ca frezor de roți dințate. După doi ani, autoritățile au
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
lasă pe cea pt care oamenii m-au numit geniu? Sau ar trebui să zâmbesc la perspectiva de sărăcie și să continui să fac o avere - pentru cine?" Cât despre sistemul de tenis amator, Lenglen a spus " sub regulile acestea absurde și demodate, numai o persoană sănătoasă ar putea să concureze, iar de fapt doar persoanele sănătoase concurează. Este corect? Avansează sportul? Face tenisul să fie mai popular- sau tinde să se desființeze și să împiedice un număr enorm de talente
Suzanne Lenglen () [Corola-website/Science/322106_a_323435]
-
lui Whipple abundă în ironii, accentuând mecanismele forței pure, grupării de trupe în miezul nopții, simbolismului falic și alte lucruri care au caracterizat în realitate ajungerea la putere a nazismului în Germania, cu convingerea că o asemenea ascensiune ar fi absurdă în viața reală. "Stăpânul Svasticii" începe în anul 1142 D.P. - 'După Pârjol', un război nuclear care a dus la sfârșitul civilizației avansate tehnologic a 'Anticilor' și la starea actuală a formelor de viață. Fondul genetic al majorității formelor de viață
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
alegerea unui om foarte mândru, in pofida unei fragilități ce pare lipsită de apărare, e alegerea celui care crede în adevărul propriului mesaj și nu se pretează la compromisuri cu propria-i conștiință. Când se vor atinge ecourile celor mai absurde polemici în spațiul deșert al cuvintelor inutile și pierdute, foile desenate și pictate de Octav Grigorescu vor apărea ca documente rare și prețioase - confesiuni ale unui om care a forat în el însuși pentru a face din natura sa(din
Octav Grigorescu () [Corola-website/Science/322200_a_323529]
-
din urmă afirmă că industria a devenit o armă de distrugere a Europei, promovând formații care se centrează „in jurul a tot ce-i bolnav și anti-european pe planetă, de la pornografie și desfrânare la droguri și homosexualism”. Hendrix Mobus din Absurd vedere o aconcluzie logica” a mișcării norvegiene în black metalul național socialist și interpretează incendierea bisericilor drept un „atavism cultural”. Vikernes a scris unele versuri de pe albumul Transilvanian Hunger De darkthrone, altă formație importantă a scenei norvegiene. A fost
National Socialist black metal () [Corola-website/Science/329888_a_331217]
-
n. 29 iunie 1930, Borzęcin, Polonia - d. 15 august 2013, Nice, Franța) a fost un dramaturg și prozator polonez, autor de povestiri satirice și de piese de teatru cu tematică filosofică, politică și psihologică. Creațiile sale sunt asociate cu teatrul absurd. Este absolvent al Liceului Teoretic „Bartłomiej Nowodworski” din Cracovia. S-a alăturat Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) (în polonă, "Polska Zjednoczona Partia Robotnicza, PZPR"), câștigându-și existența ca jurnalist politic. A debutat în 1950 ca grafician, din 1953 publicându-și
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
în același an, seriile de povești ""Opowiadania z Trzmielowej Góry"" și ""Półpancerze praktyczne"" au reprezentat debutul său literar. Prima sa piesă de teatru a fost drama ""Policja"", publicată în 1958. Drama ""Tango"", apărută în anul 1964, scrisă în spiritul teatrului absurd, a fost piesa care l-a făcut pe Mrożek celebru în toată lumea, după cum apreciază Krystyna Dąbrowska. În 1953, în timpul perioadei staliniste în Polonia postbelică, Mrożek a fost unul dintre cei care au semnat o „scrisoare deschisă” destinată autorităților polone, susținând
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
spiritul) și bătrânul care ar reprezenta Tatăl, întruchipează „misterul teologiei trinitare” al religiei creștine. În această reprezentare, spiritul are o voce foarte slabă și mâinile legate la spate, semnificând ideea că adevărurile fundamentale nu sunt cele evidente. Ca și teatrul absurd al lui Eugen Ionescu sau Samuel Beckett din anii ’50, este adusă în scenă ideea tăcerii ca limbaj și a proclamării morții lui Dumnezeu în lumea modernă. Problematica pusă de această nuvelă este cea a neliniștii și scepticismului omului modern
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
sa, arta este o cale de contemplare a sacrului prin care se încearcă înțelegerea esențelor și a elementelor primordiale ale vieții, iar teatrul devine un „spectacol sacru” ce are datoria să reactualizeze miturile clasice. Nuvela se folosește de elementele teatrului absurdului pentru a exprima ideea de experiență estetică asumată mitic și pentru a retrăi astfel momentele esențiale ale umanității. Academicianul Eugen Simion afirma că nuvela „Adio!...” este „un proiect de teatru în stil voit absurd (antiteatru)”, având ca temă misterul descoperirii
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
Nuvela se folosește de elementele teatrului absurdului pentru a exprima ideea de experiență estetică asumată mitic și pentru a retrăi astfel momentele esențiale ale umanității. Academicianul Eugen Simion afirma că nuvela „Adio!...” este „un proiect de teatru în stil voit absurd (antiteatru)”, având ca temă misterul descoperirii Spiritului. Cercetătorii literari au evidențiat valoarea literar-artistică a acestei nuvele, definind-o ca „o artă poetică, ca formă a metadiscursului, a comment faire-ului eliadesc”. Comentând scrierile lui Mircea Eliade, eseistul Nicolae Steinhardt (1912-1989), un
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
Teatrul absurd cuprinde o serie de lucrări scrise de anumiți dramaturgi americani și europeni în timpul anilor 1940, 1950 și 1960 și, în general, ceea ce a rezultat din munca acestora. Acesta este caracterizat de cadre și scene care par dialoguri repetitive, fără sens
Teatru absurd () [Corola-website/Science/330250_a_331579]
-
absurd are trăsături existențiale puternice care chestionează societatea și omul. Prin umor și mistificare se ascunde o atitudine foarte exigentă față de acestă artă. Incoerența, nonsensul sunt, de asemenea, caracteristici reprezentative ale acestor lucrări comune. Dramaturgi asociați, de obicei, cu "teatrul absurdului" includ Samuel Beckett, Eugène Ionesco, Jean Genet, Harold Pinter, Tom Stoppard, Friedrich Dürrenmatt, Miguel Mihura, Alejandro Jodorowsky, Fernando Arrabal, Václav Havel și Edward Albee. Mulți văd teatrul absurd ca lucrări fără explicație logică și fără sens. Acesta subliniază incongruența dintre
Teatru absurd () [Corola-website/Science/330250_a_331579]
-
(titlul original în ), este o piesă de teatru scrisă de Eugen Ionescu în 1959. Este considerată una dintre lucrările cele mai remarcabile ale teatrului absurd. Pe durata celor trei acte, locuitorii unui mic oraș francez sunt transformați în rinoceri. Figura principală a piesei, Berenger, un om obișnuit și simplu, de multe ori subevaluat și criticat pentru dependența sa de alcool, se dovedește a fi singurul
Rinocerii () [Corola-website/Science/330249_a_331578]
-
neterminat scris de Franz Kafka (1883-1924) și publicat postum în 1926 de Max Brod la editura Kurt Wolff din München. Lucrarea a fost scrisă în 1922, în germană, limba maternă a lui Kafka, dar a rămas neterminată. Narațiunea urmărește traseul absurd al unui personaj denumit „K.”, care se luptă pentru a avea acces la autoritățile misterioase ale unui castel care guvernează un sat din motive necunoscute. Odată cu trecerea timpului, obiectivul lui de a ocupa o slujbă în cadrul „Castelului” se dovedește a
Castelul (roman) () [Corola-website/Science/330374_a_331703]
-
în deosebi vopsitoria, erau prezente adesea în centrele orașelor antice, de exemplu la Ostia sau Pompeii, și erau uneori alăturate unor reședințe bogate. Marele Palat de la Constantinopol conținea numeroase ateliere ale meșteșugarilor care lucrau pentru curte. Deci, nu ar fi absurdă amplasarea, în mijlocul aceluiași complex fortificat, a unei reședințe de prestigiu și a unei manufacturi de stat. Cele două funcțiuni ar fi fost clar separate topografic de către străzile principale, ale căror porticuri de fațadă ar fi putut servi și pentru a
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
a mijloacelor lumii care sunt dictate prin această lume. Müldner adesea vorbește despre lumea comună, despre oameni obișnuiți a căror elită este slabă și atrage atenția marginilor neglijabile ale societății, deși "in facto" constituie majoritatea. Din cauză că această lume este dezordonată, absurdă, grotescă și imprevizibilă, scriitorul adesea (nu mereu) se folosește de absurd și grotesc. Atitudinea creativă a acestui gen a fost acceptată de astfel de doctori - scriitori, precum Rabelais, Celine sau Bułhakow, care e asociată cu aptitudinea propriu-zisă a doctorilor cu
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
vorbește despre lumea comună, despre oameni obișnuiți a căror elită este slabă și atrage atenția marginilor neglijabile ale societății, deși "in facto" constituie majoritatea. Din cauză că această lume este dezordonată, absurdă, grotescă și imprevizibilă, scriitorul adesea (nu mereu) se folosește de absurd și grotesc. Atitudinea creativă a acestui gen a fost acceptată de astfel de doctori - scriitori, precum Rabelais, Celine sau Bułhakow, care e asociată cu aptitudinea propriu-zisă a doctorilor cu viziune acută, observație atentă și nerespectarea niciunui tabu pe principiul „Nimic
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
zadarnică care era total sceptică și sarcastică (în special în preajma lui Fred). Fiind născută în bani, adesea își chema majordomul, Jenkinks (un joc de cuvinte de la „Jinkies!”), pentru ajutor (într-o ocazie Scooby l-a chemat), deobicei pentru niște motive absurde („sperie-te pentru mine”), ceva ce ea nu face când e mare, în ciuda faptului fiind încă în mod faimos bogată. Ea adesea acuza persoana greșită care a făcut crima, doar din cauza intuiției sale. De asemenea, ea are o independență de
Un cățel numit Scooby Doo () [Corola-website/Science/329423_a_330752]
-
cu această lecție de istorie: "Căutarea unui complot nu înseamnă de cele mai multe ori negarea realității?(...) Găsirea unei explicații cu orice preț, împletind faptele spre un fir conductor comun, pentru a oferii opiniei publice o cheie pentru a descifra un eveniment absurd? Un fir conductor comun care ne liniștete pentru că ne explică haosul."
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
tolerează distant și consecvent și, din false pudori, caută soluții în situații ireale. Societatea preferă sa favorizeze fapta, să întoarcă privirile. Am încercat să-mi descalific durerea și furia față de ce ni se întâmplă, mie și fetiței mele, prin comparații absurde cu cei care-și pierd definitiv un copil în evenimente tragice sau în urma unor boli cumplite. Poate că sună cinic, dar moartea mi s-a părut un argument mai rezonabil ca și putere de asimilare, decât silirea persoanei mele de
Eugen Cristian Chiticariu: 'Lăsați-mă să fiu tată'. Drama unui părinte care și-a pierdut fetița-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101329_a_102621]