6,508 matches
-
abțineri pentru a autoriza proiectul tânărului de 26 de ani Longhena. În timp ce Longhena a văzut structura sub forma unei coroane, clădirea circulară decorativă se aseamănă mai mult cu un relicvar, cu un ciborium și cu un potir decorat întors care adăpostește evlavia orașului. Bazilica Santa Maria della Salute este o vastă clădire octogonala cu două cupole și o pereche de turnuri clopotnița pitorești în spate. Așezată pe o platformă susținută de 1.000.000 de piloni din lemn, ea este construită
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
patroana bisericii, realizate de Luca Giordano: "Prezentarea Maicii Domnului la Templu", "Adormirea Maicii Domnului", "Nașterea Maicii Domnului". Cel de-al treilea altar din stanga intrării conține pictură "Pogorârea Sfanțului Duh" de Titian. Altarul principal în stil baroc, proiectat de Longhena însuși, adăpostește icoana "Madonna cu pruncul" în stil bizantin din secolul al XII-lea sau al XIII-lea, cunoscută ca "Panagia Mesopantitissa" în greacă ("Madonna mediatoare" sau "Madonna negociatoare"), si a fost adusă din Candia în 1669, după căderea orașului în mâinile
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
Biserică este notabilă mai ales pentru Capelă Cornaro, un exemplu important de arhitectură renascentista timpurie, adăugată de Mauro Codussi pe la 1490. Capelă este locul de înmormântare al mai multor membri ai influenței familii Cornaro, inclusiv Caterina Cornaro, regina Ciprului. Biserică adăpostește mai multe opere de artă, inclusiv picturi de Giambattista Tiepolo și Paolo Veronese. În secolul al VII-lea Veneția nu era încă un oraș, ci un grup de comunități mici împrăștiate de-a lungul lagunei. Sfanțul Magnus (în ), episcopul de
Biserica Sfinții Apostoli din Veneția () [Corola-website/Science/333448_a_334777]
-
atribuită arhitectului Mauro Codussi. În același timp, a fost adăugat un portic pe fațada laterală a bisericii și s-a construit o sacristie. Aceste modificări au fost, de asemenea, supravegheate de Codussi. La mijlocul secolului al XVI-lea biserică i-a adăpostit pentru o scurtă perioadă pe Catecumeni, o fraternitate venețiana pentru cei care doreau să se convertească la creștinism, înainte de a-și stabili un domiciliu permanent la Sân Gregorio în 1571. La scurt timp după aceasta, în 1575, biserica a fost
Biserica Sfinții Apostoli din Veneția () [Corola-website/Science/333448_a_334777]
-
cu lucrări sculpturale de Enrico Merengo. Fundalul pictural cu îngerii este opera pictorului venețian Michelangelo Morlaiter. Există, de asemenea, un paliu cu "Depunerea în mormânt", operă din 1636 a lui Niccolò Roccatagliata, în colaborare cu fiul său Sebastiano. Nava centrală adăpostește mormântul bancherului scoțian John Law, care a fondat Compania Indiilor de Vest pentru exploatarea văii fluviului Mississippi, si care s-a retras să trăiască în Veneția în ultimii ani ai vieții sale, după ce a suferit o serie de eșecuri financiare
Biserica Sfântul Moise din Veneția () [Corola-website/Science/333508_a_334837]
-
văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
clasic; a doua, înspre campo, este în stil baroc și datează din 1604. Pe prima fațadă, familia Cappello a decis să amplaseze în 1542 un monument funerar al amiralului Vincenzo Cappello, care a murit în 1541, în timp ce a doua fațadă adăpostește trei statui ale altor membri ai familiei Cappello. Campanila în stil baroc datează din 1688. Ea a fost inițiat și proiectată de preotul Francesco Zucconi în 1611. Pe ușa de intrare în campanilă a fost plasat un cap grotesc, pentru că
Biserica Santa Maria Formosa din Veneția () [Corola-website/Science/333511_a_334840]
-
lăsată în pace", probabil datorită "prezenței unui funcționar armean indispensabil în secretariatul lui Napoleon." În insulă este o galerie de pictură cu lucrări artistice ale școlilor venețiană și armeană din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. S. Lazzaro adăpostește o bibliotecă cu 150.000 de volume, precum și un muzeu cu peste 4.000 de manuscrise armenești și multe artefacte arabe, indiene și egiptene, colectate de călugări sau primite sub formă de cadouri." Importantul poet armean Hovhannes Shiraz a scris
San Lazzaro degli Armeni () [Corola-website/Science/333514_a_334843]
-
obișnuit între 10 și 15 kg. Unele specimene pot atinge și chiar depăși 45 kg, dar acestea sunt cazuri excepționale. Un alt exemplu al dimorfismului sexual reprezintă faptul că masculii au în general cozi mai lungi decât femelele, pentru a adăposti hemipenisurile. De asemenea, masculii au pinteni pelvieni mai lungi, folosiți la agățarea și stimularea femelei în timpul copulației. Pintenii pelvieni sunt singurele semne exterioare ale rudimentelor bazinului și picioarelor din spate, prezente la boa și pitoni. Coloritul Boa constrictor poate varia
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
și se întinde pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
inclusă în situl Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii Ardeului (afluent de stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbusti și specii ierboase. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului, grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali. Aceasta se întinde de-a lungul văii Tărlungului (afluent de de stânga al râului Negru) și adăpostește o comunitate importantă de anin ("Alnus glutinosa" și "Alnus incana"), care vegetează în asociere cu specii arboricole de frasin ("Fraxinus excelsior") și salcie ("Salix L."). La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni enumerați în anexa I-a
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 513 hectare. Pe teritoriul sitului (în "Pădurea Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia "Bison bonasus". Aria protejată reprezintă o zonă depresionara (încadrată în regiune bioegeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
, construit în 1638, a făcut parte din complexul arhitectonic al Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorire a voievodului Vasile Lupu. Din 1640 și până la demolarea sa, în 1886, turnul a adăpostit un orologiu, primul orologiu public cunoscut din Țările Române. Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, al cărei ctitor a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu, a fost construită între anii 1637-1639 și, de la început, a fost metoh al de la muntele Athos
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
, construit în 1841 și demolat în 1890, a fost un element arhitectural caracteristic Iașului din a doua parte a secolului al XIX-lea. Arcul a fost construit din necesitatea de a lega cele două clădiri care adăposteau Academia Mihăileană: casele spătarului Petrache Cazimir, care găzduiau sălile de clasă, și casele Voinescu, în care se afla internatul. Construcția arcului, al cărui proiect a fost realizat de Alexandru Costinescu, profesor la Academia Mihăileană, a început în octombrie 1842 sub
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
recunoaște mumia Cleopatrei pe care o iubise cu mult timp în urmă. Noaptea, acesta se strecoară în muzeu și-i dă un elixir pentru a o face asemenea lui. Elliott asistă la întreaga scenă și o ia pe vătămata Cleopatra, adăpostind-o de poliție. Ramses este arestat și nu știe ce s-a ales de regina lui. Recuperarea și acomodarea Cleopatrei cu lumea actuală durează mult mai mult față de Ramses; ea dă dovadă de o cruzime nemărginită, ucigând câțiva bărbați, printre
Mumia (roman) () [Corola-website/Science/330482_a_331811]
-
păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)" care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
Casele Cazimir, clădire istorică din Iași construită în jurul anului 1800 și demolată în 1963, au fost construite de spătarul Petrache Cazimir și au adăpostit, începând cu anul 1835, Academia Mihăileană, Școala de Belle Arte, Pinacoteca ieșeană și apoi Filiala Iași a Academiei Române. Spătarul Petrache Cazimir a cumpărat de la medelnicerul Ștefan Feștilă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, un teren gol situat în vecinătatea Bisericii
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
-o statului în 1834 contra sumei de 231.815 lei. Ioniță Sandu Sturdza, domnul Moldovei, care-și pierduse în incendiu reședința și o mare parte din avere, a fost primul chiriaș, locuind aici până la sfârșitul domniei, în 1828. Casa a adăpostit apoi, între 1831-1832, Divanul împlinitor și ulterior, după desființarea acestuia, a devenit Palatul Ocârmuitor. La 6 septembrie 1834, Epitropia Școalelor cerea cumpărarea caselor răposatului spătar Cazimir pentru a instala în ele Academia și Institutul fiilor de dregători, cerere care obținea
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
un acoperiș în formă de cupolă. În organizarea inițială a Academiei Mihăilene sălile de la parter erau destinate a fi săli de clasă, rotonda de jos fiind rezervată ca aulă și pentru ședințe. La etaj sălile era destinate internatului iar rotonda adăpostea sala de lectură; după achiziționarea caselor Voinescu internatul a fost transformat în săli de clasă sau spații pentru bibliotecă. Instalarea aici a Școlii de Belle Arte și Pinacotecii a determinat noi modificări ale clădirii: în curtea clădirii au fost construite
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
CP (110 000 kW), ce asigura o viteză maximă de 33 noduri (61 km/h). Nava avea o autonomie de 12 000 mm (22 000 km) la o viteză de 15 noduri (28 km/h). Nava dispunea de patru hidroavioane adăpostite în două hangare, pentru lansarea cărora era echipată cu o pereche de catapulte montate la mijlocul navei. Armamentul principal al navei era format din 9 tunuri Mark 8 L/50 de 305 mm grupate în trei turele triple, două în față
USS Guam (CB-2) () [Corola-website/Science/331031_a_332360]
-
reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum") și protejază o
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]