11,054 matches
-
ar asuma răspunderea față de reprezentarea intereselor femeilor. Însă, ne spune tot Sapiro (1998, p. 180), „puține femei țintesc posturi de decizie politică cu intenția de a reprezenta interesele femeilor per se”. În România, subiectele feminine aproape că nu apar pe agenda politică 2, iar o politiciană al cărei discurs atinge astfel de tematici va suferi o dublă marginalizare. Nu voi intra aici în detalii, deoarece analiza întreprinsă asupra Organizației de Femei a Partidului Democrat va dovedi validitatea ipotezei sau o va
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
experiența țărilor în care s-a impus un sistem de cote cu un procent care trebuie să fie de minimum 30% pentru a avea un impact asupra politicilor (Phillips, 1998; Popescu, 2004). O experiență de viață distinctă conduce la o agendă politică diferită. Prin urmare, dacă deciziile ar fi luate doar de grupul bărbaților, ele vor reflecta în primul rând interesele bazate pe experiența de viață masculină (potrivit credinței „după chipul și asemănarea mea”). Acestea sunt prezentate însă ca fiind valabile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
paritare, Anne Phillips disociază între două concepte: cel de „politică a prezenței” și „politică a ideilor”. Opiniile, preferințele, ideile sunt prioritare pentru „politica ideilor”, iar cine le reprezintă nu este politic relevant. Însă, pentru că anumite probleme au fost excluse de pe agenda politică, este nevoie de o „politică a prezenței” care subliniază importanța compatibilității dintre idei și persoanele care le articulează. În continuare, după introducerea în spațiul teoretic, voi supune analizei rezultatele cercetării întreprinse în cadrul Organizației de Femei a Partidului Democrat. Studiu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
circumscripție sau femei și reprezentante ale femeilor? Pornind de la această întrebare, vom urmări să verificăm ipoteza potrivit căreia femeile parlamentari reprezintă interesele de gen specifice femeilor, contribuind astfel la erodarea societății patriarhale. Mai exact, că ele contribuie la introducerea pe agenda parlamentară și pe cea publică a unor teme care le interesează direct pe cetățene, precum și la promovarea unor politici care să vizeze în principal femeile. Menționăm că studiul de față nu este unul comprehensiv, el urmărind doar activitatea legislativă a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care au fost adoptate cele mai importante măsuri pentru eliminarea formelor de discriminare pe baza diferențelor de gen. La o privire superficială, am putea să tragem concluzia că sporirea numărului femeilor în Parlament și în Guvern a determinat trecerea pe agenda politică a unor teme cu impact asupra femeilor. Trebuie însă să vedem exact care sunt meritele parlamentarelor, ce au făcut ele pentru reprezentarea intereselor de gen, care este rolul lor în adoptarea acestor politici, pentru a putea ulterior elabora concluzii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ă singura femeie prezentă în cele două topuri este și una dintre puținele moderatoare de talk-show-uri politice de televiziune din România (alături de Rodica Culcer, șefa Direcției știri a TVR și realizatoare a emisiunii „Ediție Specială”, precum și de Monica Ghiurco, gazda „Agendei politice” ă ambele difuzate de postul național); ă la nivelul percepției publicului larg există o evidentă confuzie între conceptul de „jurnalist” și cel de „analist politic”, confuzie dovedită mai ales de faptul că pe primele patru poziții în ambele topuri
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
se întreține un adevărat cerc vicios, care face ca politicienele să fie subreprezentate atât în studiourile de televiziune, cât și în rândurile liderilor politici. Mihaela Miroiu vorbește de un dezechilibru de gen al accesului la putere: Partidele românești nu au agendă feministă afirmativă asumată. Dacă fac politici pentru femei, ele sunt politici de protecție și, uneori, politici care vizează democrația paritară sau măcar reprezentarea printr-un numerus clausus pe liste ș...ț. Organizațiile de femei, acolo unde există și funcționează, sunt
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mediu de exprimare propice, indiferent de atitudinea și intențiile moderatorului. Problema este că, în astfel de cazuri, invitatele talk-show-urilor se promovează strict pe ele însele, folosind un arsenal discursiv bazat pe asertivitate și profesionalism, dar nu reușesc să promoveze o agendă politică afirmativă pentru femeile din România. În măsura în care aceste politiciene vor îmbrățișa o astfel de agendă, influența lor politică și a colegelor lor ar putea crește considerabil, schimbând în bine climatul politic din România. Notă: Mulțumesc pe această cale pentru ajutorul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de cazuri, invitatele talk-show-urilor se promovează strict pe ele însele, folosind un arsenal discursiv bazat pe asertivitate și profesionalism, dar nu reușesc să promoveze o agendă politică afirmativă pentru femeile din România. În măsura în care aceste politiciene vor îmbrățișa o astfel de agendă, influența lor politică și a colegelor lor ar putea crește considerabil, schimbând în bine climatul politic din România. Notă: Mulțumesc pe această cale pentru ajutorul acordat de Rodica Culcer (directoarea Direcției știri a TVR 1) și Daniela Zeca-Buzura (directoarea TVR
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
21.06.1999 prevede suportul Comunității pentru măsuri de pre-aderare legate de agricultură și dezvoltare rurală în țările aspirante la calitatea de membru UE din Europa Centrală și de Est. Această reglementare este o parte din măsurile decurgând din Comunicarea „Agenda 2000” și din concluziile Consiliului European de la Luxemburg, care au stipulat ajutor financiar pentru țările central și est-europene sub forma instrumentelor structurale și agricole pentru perioada 2000-2006. SAPARD și celelalte instrumente de pre-aderare din perioada 2000-2006 au fost înlocuite cu
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
dezvoltarea acestor fonduri a fost stimulată de o serie de negocieri inter guvernamentale. Mai exact, fondurile structurale au fost utilizate pentru facilitarea evoluției integrării europene atât în ceea ce privește procesul extindere, cât și de adâncire (piața unică europeană, Uniunea Economică și Monetară, Agenda Lisabona în domeniul reformei economice). Odată ce aceste negocieri de amploare au fost realizate, iar cheltuielile generale cu fondurile structurale au fost incluse în perspectivele financiare multianuale ale UE, Comisia și-a folosit propriile puteri și inițiative pentru a formula și
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și pentru un întreg stat membru, Fondul de coeziune furnizând inițial bani în special acelor state care doreau să îndeplinească criteriile pentru participarea la zona euro. Mai recent, fondurile structurale au slujit realizării obiectivelor de creștere și competitivitate stabilite prin Agenda Lisabona, care își propunea să facă din UE până în 2010 cea mai competitivă economie a lumii. Au mai existat și alte obiective ale UE asociate cu fondurile structurale, astfel că, de-a lungul anilor, acestea au fost legate de creșterea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
în aceste împrejurări, UE nu putea deveni în 2010 „cea mai competitivă și mai dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere, capabilă de creștere durabilă, cu mai multe locuri de muncă și cu o mai înaltă coeziune socială”, așa cum prevăzuse Agenda Lisabona. Comisia Europeană a realizat că industriei nu i s a acordat destulă atenție din cauza extinderii sectorului serviciilor („terțializării”). Dar „terțializarea”, a argumentat Comisia, este prin ea însăși un produs al cererii crescânde de servicii de afaceri, care își au
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
decursul Rundei Uruguay din cadrul GATT din anii 1986-1994 UE a condus alături de SUA negocierile, creându-se astfel în 1995 OMC. Pe la mijlocul anilor 1990, UE a încercat să inițieze o nouă rundă de comerț multilateral. Dar punctele sale de vedere asupra unei agende cuprinzătoare (incluzând negocieri privind regulile multilaterale de guvernare a politicii în domeniul concurenței, investițiilor străine, reglementărilor de mediu și standardelor achizițiilor publice) nu au fost pe deplin împărtășite nici de SUA și nici de țările în curs de dezvoltare. Odată cu
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Braziliei, sistemul comercial a devenit multipolar la sfârșitul anilor 1990. Astfel, UE s-a aflat în fruntea propunerii de creare a unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli, pe măsură ce devenea tot mai dificil pentru un partener comercial individual să configureze agenda fluxurilor de comerț. Având în vedere că acceptase scăderea tarifelor sale asupra articolelor industriale în runde precedente ale negocierilor GATT, UE a căutat să utilizeze agricultura (domeniu în care avea încă tarife relativ mari, furniza sprijin intern substanțial și acorda
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
încă tarife relativ mari, furniza sprijin intern substanțial și acorda subvenții de export) ca pârghie pentru susținerea intereselor sale într-o rundă multilaterală cuprinzătoare. Dar fără un suport activ din partea SUA, UE nu a înregistrat prea mult succes în negocierile Agendei de dezvoltare Doha, care au fost lansate în noiembrie 2001. De aceea, din 2006 UE a urmat orientarea inițiată de SUA către acorduri comerciale bilaterale libere în scopul atingerii obiectivelor sale comerciale. UE a utilizat de-a lungul timpului acorduri
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
lumii intră în UE scutite de taxe de import sau cote, cu excepția armamentului. Aranjamentul special de impulsionare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, cunoscut ca GSP+. Ajutorul pentru Comerț. UE a fost și un jucător activ în Doha Development Agenda, încă de la lansarea acesteia în noiembrie 2001. 7.3. Obiectivele politicii comerciale a UE 1. Crearea unui sistem global al comerțului deschis și corect OMC<footnote Vezi Caseta 7.1. footnote> a contribuit la configurarea unui sistem al regulilor globale
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
european numit GALILEO - sistemul european de navigație prin satelit care este conceput pentru scopuri civile, este deschis cooperării internaționale și va fi exploatat comercial. Formațiunea TTE se întrunește aproximativ o dată la două luni, iar compoziția Consiliului variază în funcție de temele de pe agenda de lucru (miniștrii transporturilor, ai telecomunicațiilor sau ai energiei). c) Comitetul Economic și Social Acest organism, care este o punte de legătură între Europa și societatea civilă organizată, are o secțiune intitulată Transport, Energie, Infrastructură și Societatea Informației (TEN). În
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
revoluții industriale și ale creării unui regim al energiei regenerabile Cuvinte-cheie: piața internă a energiei securitatea energetică Protocolul Kyoto A Treia Revoluție Industrială energiile regenerabile 10.1. Introducere Politica energetică s-a aflat în ultimii ani pe primele poziții ale agendei UE, fiind alimentată de îngrijorările privind tăierea surselor rusești de gaze, creșterea prețului petrolului și modificările climatice. În același timp, liberalizarea pieței energiei, care a rămas o constantă a agendei UE în ultimii 20 de ani, a fost mai mult
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
s-a aflat în ultimii ani pe primele poziții ale agendei UE, fiind alimentată de îngrijorările privind tăierea surselor rusești de gaze, creșterea prețului petrolului și modificările climatice. În același timp, liberalizarea pieței energiei, care a rămas o constantă a agendei UE în ultimii 20 de ani, a fost mai mult ca niciodată susținută de către Comisia Europeană. Preocupările legate de resursele energetice vizează trei aspecte: 1) piața internă a energiei; 2) securitatea energetică și 3) eforturile de dezvoltare a unei economii
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Rețelele Transeuropene (TENs - Trans-European Networks) și a sporit capacitatea UE de a acționa asupra mediului. Pe baza acestui fundament legal s-a întemeiat ambițiosul program UE privind schimbările climatice. Recent doi factori s-au combinat pentru a face mai complexă agenda politicii energetice. Pe de o parte, preocuparea crescândă privind schimbările climatice a atras atenția asupra necesității reducerii utilizării carbonului și a controlării emisiilor. Pe de altă parte, extinderea către est a însemnat un accent mai mare asupra problemei securității furnizorilor
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
în Consiliul UE pentru aproape toate aspectele politicii de mediu, unele excepții importante fiind taxele de mediu, alegerea surselor de energie și planificarea spațială. Însă pe de altă parte, avântul expansiunii politicii s-a încetinit, atenția mutându-se către reformarea agendei europene de reglementare în domeniul mediului. Această perioadă a cunoscut și formularea unor semnificative politici orientate către rezolvarea unor aspecte critice, cum ar fi poluarea apelor, controlul produselor chimice și schimbarea climatică. Extinderea UE din anii 2004 și 2007 nu
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
pentru indulgență în timpuri de criză și au protestat, de exemplu, împotriva sistemului de licitații pentru obținerea permiselor de emisii. Președinția franceză a negociat totuși un compromis care a fost acceptat de către Consiliul European în decembrie 2008, fiind plasat pe agenda Copenhaga. Compromisul a înmuiat considerabil propunerea inițială a Comisiei Europene, dar ținta 20-20-20 a fost menținută. La data de 17 decembrie 2008 pachetul a fost înaintat către PE iar până în aprilie 2009 toată legislația UE înrudită a fost oficial adoptată
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
primare ale politicii sociale europene, dar ele devin din ce în ce mai mult supuse unor constrângeri politice. Cu toate că au existat bariere puternice în calea unei politici sociale colective la nivel european, dinamica pieței unice a făcut tot mai dificilă excluderea problemelor sociale de pe agenda UE. Aceasta se datorează mai puțin ambițiilor eurocraților de a construi un stat al bunăstării, cât efectelor antrenate de piața unică europeană, care au invadat domeniul politicii sociale. În anii 1980 inițiativa pieței unice de a realiza libera circulație a
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
crearea de noi produse și piețe bazate pe valorificarea rezultatelor cunoașterii; stimularea parteneriatului dintre agenți economici și entități de cercetare; dezvoltarea capacității de transfer tehnologic în universități; stimularea capacității de absorbție a rezultatelor cercetare-dezvoltareinovare de întreprinderile mici și mijlocii; implementarea agendelor strategice elaborate în cadrul platformelor tehnologice; crearea și dezvoltarea de infrastructuri de inovare; dezvoltarea infrastructurii și managementului calității. Programul INOVARE susține îndeosebi derularea de proiecte având ca scop transferul tehnologic al rezultatelor cercetării tehnologice și inovării, cât și valorificarea brevetelor de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]