6,823 matches
-
finanțare a ariei protejate și dezvolta relații de colaborare cu toți factorii interesați. Custodele poate încheia parteneriate cu autorități locale, universități, institute de cercetare, ONG-uri și poate iniția acțiuni în scopul îmbunătățirii stării de conservare a ariei naturale protejate. Alunecările de teren care tind să modifice microrelieful, pătrunderea speciilor invazive, periclitarea unor specii comunitare, precum și unele activități antropice nesustenabile pot constitui amenințări la adresa florei și faunei sălbatice din sit. Se are în vedere creșterea capacității manageriale a custodelui, prin aplicarea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
prevăzute de lege; ... d) cheltuieli de expertiză, proiectare, asistență tehnică, pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale - cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, inclusiv cheltuielile necesare pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și acordurilor prevăzute de lege; ... e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanță și alte cheltuieli de investiții ce nu se regăsesc la
LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272269_a_273598]
-
de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate și a altor studii aferente obiectivelor de investiții; ... d) cheltuieli de expertiză, proiectare și de execuție privind consolidările și intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale - cutremure, inundații, alunecări, prăbușiri și tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum și cheltuieli legate de realizarea acestor investiții; ... e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanță, asistență tehnică și alte cheltuieli asimilate investițiilor, potrivit legii [includ cheltuieli de expertiză, proiectare și
METODOLOGIE din 26 februarie 2013 de elaborare a raportului trimestrial de monitorizare a derulării procesului investiţional aferent programului de investiţii publice al Ministerului Sănătăţii Ministerul Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249429_a_250758]
-
social-istorici. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 - 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 - 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri, Hărbăria este în continuare o zonă cu alunecări de teren. Zona Hărbăriei se mai numește Ițcanii Vechi. Aici se află a doua biserică ca vechime a orașului (după Mirăuți), Biserica Adormirea Maicii Domnului. Hărbăria se întinde de-a lungul Străzii Cernăuți, veche arteră a orașului care face legătura
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Zăpodie, Brezeanca, Mușa, Pătrana, Băloiu, Curpeniș (620 metri), Cornetu pe partea stângă a Ialomiței și a Bezdedelului, iar Spătărelu-Mitropolie și Măldăreanca pe partea dreaptă, au înălțimi variind între 500 și 700 de metri. În primăvara anului 1940 s-au produs alunecări masive de teren, ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelu. Alunecările de ternen s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975, din cauza extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Ialomiței și a Bezdedelului, iar Spătărelu-Mitropolie și Măldăreanca pe partea dreaptă, au înălțimi variind între 500 și 700 de metri. În primăvara anului 1940 s-au produs alunecări masive de teren, ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelu. Alunecările de ternen s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975, din cauza extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
gipsului pe versantul dealului Spătărelu. Alunecările de ternen s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975, din cauza extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori, au provocat degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu scopul de a ocroti zona agricolă prin mărginirea și dirijarea organizată a apelor Ialomiței. Localitatea s-a format în jurul
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
zonă a morții în care este deosebit de dificilă supraviețuirea. Temperaturile pot atinge niveluri foarte scăzute, având ca rezultat degerături ale oricărei părți a corpului expuse la aer. Deoarece temperaturile sunt atât de mici, zăpada este înghețată în anumite zone și alunecarea și căderea în prăpastii constituie un pericol mortal suplimentar. Vânturile puternice de la aceste altitudini pe Everest sunt și ele o amenințare. Presiunea atmosferică pe vârful Everest este aproximativ o treime din cea de la nivelul mării, ceea ce înseamnă că în aer
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Alpii Transilvaniei). petrol (resurse în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, sare, teren arabil, energie hidraulică. 30.016 km² amenajați, din care cca. 15.000 km² în funcțiune; (2005) cutremure mai severe în sud și sud-est; structurile geologice și climatul provoacă alunecări de teren; inundatții frecvente în nordul și vestul țării. eroziune a solului și degradare; poluare a apei; poluare a aerului în sud din motive industriale; contaminare a Deltei Dunării Raportat la suprafața relativ mică a României, relieful se caracterizează printr-
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Tîlva Gabroțului, Izvoarele Băniuței, pe sub Țînțora (pe Ogașul Corbului). Urmează apoi Valea Mare până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care de fapt sunt niște
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
3,8%; foarte sever 15%), reacția acidă a solului (moderată 21%), textura fină (limitări moderate 0,5%), textura grosieră (limitări severe 2,8%), volumul edafic util (limitări severe 38%, foarte severe 1%), panta terenului (limitări severe 48%, foarte severe 15%), alunecări de teren (extrem de severe 0,32%), excesul de umiditate freatică (sever 4,2%, foarte sever 3,7%), excesul de umiditate stagnantă (moderat 10,7%, sever 4,2%), inundabilitate (severă 3,6%). Având în vedere natura și intensitatea factorilor limitativi, lucrările
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
2%), inundabilitate (severă 3,6%). Având în vedere natura și intensitatea factorilor limitativi, lucrările pedohidro-ameliorative și culturale curente vor viza cu precădere combaterea și prevenirea excesului de umiditate (canale, șanțuri, rigole etc.), a eroziunii de suprafață și de adâncime, a alunecărilor de teren, precum și corectarea reacției acide prin lucrări de amendare calcică periodică și fertilizare radicală. Ponderea suprafețelor ocupate cu pajiști (pășuni și fânețe) de 64,2% din suprafața cercetată impune, de la caz la caz, măsuri de îmbunătățire a calității acestora
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
la început în preajma lacului și poienilor învecinate, primii locuitori - veniți sigur de peste munți - și-ar fi luat numele de la „brebi" (sau biberi), de unde, cu timpul, ei au devenit brebeni iar satul Brebu. Pe măsura tăierii și dispariției pădurii, care provoacă alunecări de pământ, lacul dispare precum dispăruseră și „brebii" ce-l populau, vânați pentru blana lor mătăsoasă și caldă. Într-o altă variantă, de data asta mult mai recentă, se consideră că satul și-ar datora numele uneia din cele mai
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
de primăvară și toamnă. Cursul acestei vai a fost canalizat în cea mai mare parte. De asemeni, au fost efectuate lucrări pe tot cuprinsul comunei deoarece pe panțele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși alunecări de teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Cursul acestei vai a fost canalizat în cea mai mare parte. De asemeni, au fost efectuate lucrări pe tot cuprinsul comunei deoarece pe panțele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși alunecări de teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
unde se termină în DN24. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
al XIX-lea. În hotărnicia Mânzăteștilor se menționează satul Ocenicii ce-i zic acum și satul Coadă Stâncii. Ocenicii erau vechii țărani care lucrau aceste pământuri domnești, care s-au așezat aici, la coadă dealurilor. Se presupune că în urma unor alunecări de pămân, care au lăsat dealurile golașe și stâncoase, sătul și-ar fi luat denumirea de Coada-Stâncii. Satul a aparținut de comna Holboca până la primul război mondial, apoi până în anul 1930 de comună Golăiești, când trece la comună Bosia. În
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare a straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică, suprafața ei fiind afectată de numeroase procese geomorfologice vechi și noi (alunecări de straturi, pornituri de teren etc). O micro cuesta tipică există și pe versantul stâng al văii pârâului Chehanu , de pa cursul inferior al pârâului Dobrovăț , vale orientată de la est-nord-est spre vest-sud-vest. Forme de relief cu aspect de cuesta mai
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
nu trebuie să părăsească sau să cadă de pe parcursul ei. De obicei, aceste labirinturi sunt inchise în cutiuțe de lemn sau plastic și sunt foarte răspândite. Jocurile de acest tip sunt jocurile în care piesele trebuiesc mutate (de obicei prin alunecare, fără a părăsi "spațiul de joc") pentru a forma imagini sau cuvinte precum și cunoscutele Cuburi Rubik "(imaginea din stânga)", Soma etc. Acestea sunt paradoxuri geometrice care constau în rearanjarea pieselor (plane) sub aceeași formă, dar în poziții diferite, ducând la dispariția
Joc problemă () [Corola-website/Science/300086_a_301415]
-
doilea război mondial a dus la dizolvarea Societății „Cultul Eroilor“, astfel că terenul pe care era amplasat întregul ansamblu comemorativ a reintrat în proprietatea Consiliului Popular Iași. Terenul pe care se află monumentul a fost consolidat în scopul evitării unor alunecări de teren între anii 1981-1983, actualmente stabilitatea acestuia fiind asigurată. În anul 1993, Asociația Națională „Cultul Eroilor“ și-a reluat activitatea, după 45 de ani de la dizolvarea sa de către regimul comunist. Doi ani mai târziu, în 1995, membrii asociației, împreună cu
Mausoleul Eroilor din Iași () [Corola-website/Science/300098_a_301427]
-
ocolit și care era grav afectat de ambuteiaje și alte probleme asociate circulației traficului greu prin oraș. Tot atunci, centura Sibiului a fost prelungită până la orașul Săliște, mai rămânând în lucru porțiunea dintre Săliște și Cunța, care a întârziat din cauza alunecărilor de teren în zona unde s-a realizat un viaduct. Soluția a eșuat și, în toamna lui 2014, deși guvernul anunța insistent termenul de deschidere în luna noiembrie a aceluiași an, lucrările erau abandonate. Pe ultima sută de metri, lucrările
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
fost reluate și tronsonul a fost inaugurat la 14 noiembrie 2014, deși standardele sale de siguranță erau puse sub semnul întrebării. Într-adevăr, în anul următor recepția lucrărilor nu a fost făcută, tronsonul având încă statut de șantier; spre toamnă, alunecări de teren de suprafață au început să distrugă autostrada, iar în septembrie tronsonul a fost complet închis pentru reconstrucția completă a unei porțiuni de 300 m, infiltrată cu apă. Deși inițial autoritățile au anunțat că închiderea va fi doar pe
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]