6,661 matches
-
latină și italiană. Pentru elevi, a întocmit împreună cu Anghel Marinescu și I.S. Petrescu o Antologie latină și, în același an (1916), împreună cu I. Grama și Cezar Papacostea, un manual de limba latină. Cu o sănătate șubredă, s-a frânt în amiaza vieții, din pricina unei boli care nu i-a dat nici o șansă. Punând mult suflet în tot ce întreprinde, F., pe care cei din jur îl știu ca pe un om blând și plin de sfiiciuni, în luările de atitudine politică
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
prin noutate și putere sugestivă; acest efect este obținut în principal prin inovație verbală, prin „siluirea” cuvintelor și a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorități stranii, neașteptate. Iată, de pildă, „culoarea” spaimei care bântuie spiritul poetului ajuns la amiaza vieții: „O spaimă surpare dă iama,/ odăile zărilor ei/ mafoamele spaimei le umple/ zdupăială dilată și-n gânduri;// și neiertarea întrebării spală/ ca un căutător de aur/ făgăduieli de minereuri,/ mi-e dusă jumătate ziua/ și mă tot umblă, umblă
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al amintirii, alteori oniric ca sub o vrajă de basm. Imageria este medievalizantă - castele, creneluri, porți și ziduri uriașe, turniruri, infante, madrigaluri (Amintiri neverosimile, 1983) - sau nostalgic pillatiană (Amiaza, 1978). În fine, într-un timp istoric dur, al mizeriei realității cotidiene, totul coboară în banalul cenușiu (Poemul cu părul alb, 1994). Uneori imaginea se înalță spre idee printr-o poetizare voit colorată, stăruind să salveze banalitatea de uzură, să
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
sunt abscons hermetice, o anume grație a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București, 1987; Poemul cu părul alb, București, 1994; Corp în cădere, București, 1999; Arcadia, București
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
documente privind activitatea Asociației Scriitorilor din Iași. A îngrijit volume din scrierile lui George Mărgărit și I. M. Marinescu. SCRIERI: Ei, care au scris, Iași, 2001; Abstracționism și sugestie în poezia lui Constantin Mănuță, Iași, 2003. Ediții: George Mărgărit, Vulturii amiezii, Iași, 1970 (în colaborare cu Horia Zilieru); I. M. Marinescu, Străini vestiți în luptele din Roma antică, București, 1983. Repere bibliografice: [Lucian Dumbravă], „Evenimentul”, 2001, 2881 (semnează Constantin Ciopraga, Dan N. Doboș, Grigore Ilisei, Al. Călinescu, Ioan Holban, Dan Mănucă
DUMBRAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286898_a_288227]
-
RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu, Ceremonie pentru cuvinte, VR, 1979, 10; Eugenia Tudor-Anton, Cavalerul blândelor amiezi, RL, 1983, 15; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 191-197; Dicț. scriit. rom., II, 449-450; Popa, Ist. lit., II, 535-536. D.Gr.
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
originalității sale, perceptibile chiar în cartea de debut, Poezii, apărută în 1956, sunt disponibilitatea melică, darul de a adapta muzicii interioare a propriei sensibilități toate ritmurile de tip tradițional și redimensionarea în spirit modern a poeziei roadelor. Autorul Coloanei în amiază (1961) cântă nu numai fructele, ca Ion Pillat, cântă toate roadele pământului. Asemenea lui B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
vreme în care retorica este doborâtă și toate formele de seducție alungate din poem, el continuă să scrie versuri cantabile și să sporească, de la o carte la alta, numărul viziunilor agreste melancolizante. EUGEN SIMION SCRIERI: Poezii, București, 1956; Coloană în amiază, București, 1961; Flori de păpădie, București, 1962; Umbra plopilor, București, 1965; Poezii, București, 1967; Calendar, București, 1969; Încă nu, Cluj, 1972; Versuri, București, 1973; Măslinul lui Platon, Cluj-Napoca, 1977; Bătaia cu aur, Cluj-Napoca, 1979; Un cântec de dragoste pentru Transilvania
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru Poantă, București, 1980; Ca muntele-n amiază, București, 1981; Timpul judecător, București, 1982; Sonete, București, 1983; Pasărea de cenușă, București, 1986; Clipa eternă (1963-1988), pref. Radu Enescu, București, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ed. bilingvă, tr. Paul Romanescu și Eugène Van Itterbeck, București, 1997; Heraldica iubirii, pref.
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi, în care realitatea mundană este văzută, precum la Platon, ca o umbră a lumii ideilor, o răsfrângere a esențelor și evenimentelor
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
trecut e, însă, o cărare pierdută. Și în Aur vechi (1936), paseistul, mai împăcat, căzut pe gânduri, își apleacă urechea la felurite „glasuri de demult”, gata să capteze ecouri din vremuri scitice și, cum va proceda și în Versuri de după amiază (1940), din epoci de legendă. Străbătută de o undă de pesimism, reflexivitatea, vrând parcă să se degaje din aburul sămănătorist (vădit în Exod), își propune mize înalte („eternitatea”, „desăvârșirea” ș.a.). Se simte, la C., o acerbă voință de a-și
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
SCRIERI: Exod, Cernăuți, 1933; Proze pentru anul inimii, Cernăuți, 1934; Aur vechi, Cernăuți, 1936; Zaruri, Cernăuți, 1936; Cântece de leagăn, Mediaș, 1936; Casă pe nisip, Cernăuți, 1937; Pietre la cari mă-nchinai, Cernăuți, 1937; Dulcile cuvinte, Cernăuți, 1940; Versuri de după amiază, Cernăuți, 1940; Balade și strofe răzlețe, Cernăuți, 1943; Scrieri lirice, îngr. și pref. Emil Manu, prezentare Al. Dima, București, 1970; Necunoscuta, îngr. Ecaterina Chelariu, cuvânt înainte Mircea Horia Simionescu, București, 1972; Scrieri lirice, cuvânt înainte Eugen Barbu, București, 1973; Teatru
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Rădăcini de acasă, Chișinău, 1988; Troiene, Chișinău, 1989; Cu legea pre lege călcând, Chișinău, 1991; Păsările călătoare, Chișinău, 1991. Traduceri: R. Zagovici, Îndărătnicia strofelor, Chișinău, 1975; M. Lukonin, Drum, Chișinău, 1976; P. Antokolski, A patra dimensiune, Chișinău, 1977; Oljas Suleimenov, Amiezi topite, Chișinău, 1977 (în colaborare cu I. Gheorghiță); Andrei Voznesenski, Versuri, Chișinău, 1979; M. Valek, Apropieri, Chișinău, 1980; Saadi, Poeme. Gazeluri, Chișinău, 1982; Mahtumkuli, Versuri, Chișinău, 1983; Din lirica afgană, Chișinău, 1984 (în colaborare cu T. Paladi). Repere bibliografice: Vladimir
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
cântece lirice ușor de memorat. A scris și literatură pentru copii: Vine, vine primăvara... (1981), Strugur dulce, lan de aur (1983), Despre-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a. SCRIERI: Sărutul soarelui, Chișinău, 1965; An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni și locuri din Extremul Orient, Chișinău, 1976; Alte cântece de-acasă, Chișinău, 1978; Vine, vine primăvara..., Chișinău
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
cu speranță și cu lehamite (“Ochii obosiți se închid. / Universul e un animal părăsit. Îmi trag pe mine trupul / să nu mi se facă frig”; „M-am înfășurat în mantaua răcoroasă / a pielii. Cum aerul rece din subsoluri urcă / în amiaza toridă, frigul urcă în mine”). De la această tendință spre autorecluziune până la poezia autoreferențială nu mai e decât un pas, pe care poeta îl face cu grație. Literatura nu e o joacă, nici măcar un joc, e existența însăși, o viață asumată
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
gard cu Mitropolia. Și la seminar..., câtă rugăciune, Doamne Dumnezeule! Intrase în reflex de acum: dimineață, rugăciune! La ore când intrai, rugăciune! Se termina programul, rugăciune! În sala de mese, rugăciune! Terminai masa, rugăciune! Intrai la sala de meditații după- amiaza, rugăciune! Făceam rugăciuni și nu așa: ne închinam! Apoi seminarul s-a desființat, că în perioada aia veniseră rușii și dezgropau morții din curtea Seminarului. Și când au venit am fost ținuți la subsol, unde mâncam varză și morcovi și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
podele de lemn ca o tablă de șah, situate în zona drumurilor comerciale, erau locul unde se opreau boierii de mai apoi și „puneau țara la cale", discutând treburile politice ale țării și ale lor, organizau baluri care țineau de la amiază și până în zorii zilei următoare - și chiar și 3-4 zile, locuri unde șirul trăsurilor nu se mai termina, aducând și descărcând oaspeții, pe domnii în costume de epocă, doamnele și domnișoarele în rochii strălucitoare, purtătoare ale mirosurilor de parfumuri franțuzești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndură sub ocupația sovietică". Despre ospeția vasluienilor Dimitrie Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa până la 7 ceasuri din zi (adică 1 la amiază) și ca să nu mănânce singuri trimit pe slugi pe la căi ca să cheme la masă pe câți drumeți îi vor întâmpina". Sosirea la târg mai ales cu prilejul iarmaroacelor, puteau „săracii să-și vândă prisosul și să-și cumpere cele trebuincioase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că, dacă vroiam sa mă culc cu ea, trebuia ținută pe spate, unde avea ghebul, de alți doi amici... altfel cădea pe-o parte... ) *** Acum, anii scurgându-se aiurea, aș prefera să mă transform și-n plină zi, bunăoară pe la amiază, când e soarele-n toi, nu neapărat peste noapte, numai să mă transform odată! De exemplu, mi-ar surâde să devin o finală de snooker... Să fiu chiar eu adversarii faimoși, masa, tacurile, bilele colorate (bila albastră, bila maro, bila
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
unui aici, al unui Dasein mefitic. 586 Peter Handke, op. cit. 587 "Pentru că oboseala în acele timpuri era deja legată de un sentiment de vină, încât putea să devină o durere ascuțită" (Peter Handke, op. cit., p. 11). 588 "Lasitudinea lui de după amiază revenea, drumul până la școală îi părea și mai lung" (154). 589 "Grație oboselii mele, lumea era mare și dezbărată de numele sale" (Peter Handke, op. cit., p. 50). 590 Peter Handke scrie: "Luasem în oboseala mea mirosul locului, ca și cum m-aș
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Scintilația este un fenomen vizual caracteristic pentru · toți aștrii; · planete și stele; · stele. b. Cu ochiul liber sunt vizibile doar stelele a căror magnitudine · este mai mică decât 6; · este mai mare decât 6; · este mai mare decât 10. c. Amiaza este momentul din zi în care Soarele se află chiar deasupra capului; · se află la azimutul de 0° ; · se află la azimutul de 180°. d. Existența și alternanța anotimpurilor sunt consecințe ale · înclinării axei de rotație a Pământului pe planul
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
în lumină ideile. Calitatea scrierii și curățenia lucrării permit o citire ușoară și rapidă. Iată compunerea care a fost notată cu calificativul Foarte bine: Furtuna Într-o zi de vară eram la bunicii mei la țară. Dimineața trecu și sosi amiaza ucigător de arzătoare. Greierul parcă amuțise la umbra firelor de iarbă. Nicio pasăre nu brăzda cerul. Natura era cufundată într-o tăcere adâncă. Deodată, la marginea văzduhului au apărut grămezi de nori posomorâți. Cerul s-a acoperit cu o perdea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
hectare. Evreii au fost aduși la Legiune aproximativ la ora 14.00, din ordinul căpitanului Ștefan Mihăilescu, XE "Mihăilescu, Ștefan (căpitan)" de la Inspectoratul Județean al Jandarmeriei (care sosise Împreună cu colonelul Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" ). Trebuie notat că la orele amiezii, În ziua pogromului, comisarii și ofițerii Jandarmeriei, chiar ofițeri ai Armatei care locuiau În Iași, au luat masa acasă sau la popote. Nimic nu a justificat Întreruperea rutinei - și, Într-adevăr, majoritatea au menționat la anchete că au luat prânzul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Triandaf, XE "Triandaf (locotenent)" să părăsească imediat curtea, „pentru că nu a fost Întrebuințat la nimic”, după cum a susținut În 1945; dar, În realitate, pentru ca jandarmii să nu fie atinși 178. Versiunile privind scopul consfătuirii oficialităților românești la Chestură, În orele amiezii, s-au schimbat În raport cu timpul când au fost scrise. Dar și În privința așa-ziselor rapoarte scrise În ziua pogromului sau a doua zi se pune problema veridicității, deoarece fruntașii autorităților din Iași au falsificat rapoarte sau au Înlocuit raportul original
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
el, generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" explica foarte exact antecedentele masacrului comis asupra evreilor arestați. După ce a descris executarea evreilor vinovați de deschiderea focului Împotriva forțelor românești și germane, el a prezentat cauzele masacrării evreilor arestați, acțiune desfășurată la orele amiezii. Masacrul s-a petrecut, după afirmațiile sale, după ce un soldat german a fost omorât de un glonte tras dintr-o casă aflată vizavi de Chestură. De aceea germanii au Început din nou să aresteze evrei și să-i Împingă În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]