8,699 matches
-
însemnând periodicitate relativ constantă, informație de actualitate, continuitate și, nu în ultimul rând, un public capabil să se informeze. Amplele mutații produse în structura mentală a secolului al XVIII-lea, de către iluminism și enciclopedism, intensul proces de europenizare, pornit din Apus, au avut efecte dintre cele mai spectaculoase și în răsăritul Europei, unde popoarele asuprite încep să se trezească la o viață națională și spirituală proprii, să-și descopere originea, limba și rădăcinile istorice. Centrele de învățământ și cultură apusene devin
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
un alt tip de jurnal, de data aceasta sub formă de ziare; care vor fi citite și răspândite în Transilvania, fiind solicitate deopotrivă de sași, ca și de maghiari și de români, împreună cu alte periodice venite din Viena și din Apus. In perimetrul acestor ani se concentrează și principalele eforturi ale grecilor, sârbilor și românilor de a-și întemeia ziare în limba națională. Centrul acestor strădanii este Viena, unde emigrația grecească și sârbească este foarte puternică, și unde ei și-au
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
rîu ce cură prin grădini și se pierde fără huiet în Siret. Intîmplările de prinprejur murea la graniță, vălmășagul veacului îi găsea și îi lăsa liniștiți...Ochii și gîndul părinților noștri se învârtea la răsărit, a noștri sînt țintiți spre apus, deosebire de la cer la pămînt”. În fruntea școlilor românești din Moldova, pe care mai bine de 40 de ani le-a organizat și condus, Gh. Asachi, a fost cel care a imprimat învățăturii în limba națională, o anumită directivă, și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să fie acceptat de cancelariile occidentale și apoi supus aprobării Parlamentului de la București. Cei care primiseseră o misiune de acest tip, Scarlat Fălcoianu și I.C. Brătianu, în urma hotărârii guvernului român din 25 februarie de a trimite o misiune diplomatică în Apusul Europei pentru a pleda cauza românească 300, depuneau în cadrul întâlnirilor din primăvara anului 1866 toate eforturile necesare pentru atingerea obiectivului enunțat. Dificultatea cea mai mare provenea din nerecunoașterea guvernului provizoriu de către marile puteri, singura acreditare a lui I.C. Brătianu fiind
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pentru faptul că, prin intervențiile sale repetate în Principate, provocase mai multe conflicte în zonă. Emisarul român întreba apoi, retoric, statele participante la Conferința de la Paris dacă vor lua drept exemplu modul de raportare al statului țarist față de vecinul de la Apus, știind că acesta însemna o încălcare a autonomiei românilor. Ca o ultimă încercare de a câștiga susținerea guvernelor occidentale, Brătianu sublinia contribuția pe care o putea avea noua formă de organizare a statului român, în frunte cu un principe străin
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 201. Cornea, Paul Originile romantismului românesc, București, Editura Minerva, 1972. Cliveti, Gheorghe, România și Puterile garante 1856-1878, Iași, Editura Junimea, 1988. Idem, România și crizele internaționale 1853-1913, Iași, Editura Fundației Axis, 1997. Corivan, N., Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857). Scrisori și memorii, București, Editura Cartea Românească, 1931. Idem, "Alegerea ca domn al lui Alexandru Ioan Cuza", în Cuza Vodă. In memoriam, coordonatori L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, Editura Junimea, 1973. Idem, "Principatele Unite în combinațiile politice
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 256. 235 Vlad Georgescu, op. cit., p. 157. 236 Ion Ardelean, Vasile Irimia, Gheorghe Bondea, Mircea Mușat (coord.), Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984, p. 68. 237 N. Corivan, Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857). Scrisori și memorii, București, Editura Cartea Românească, 1931, pp. 15-18. 238 Ibidem, p. 31. 239 N. Corivan, op. cit., pp. 37-38. 240 Ibidem. 241 Anastasie Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, Editura Majadahonda, 1995, p. 194. 242 George
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și urșilor, prin utilizarea altor cartușe decât a celor cu proiectile unice, a căror mărime este prevăzută prin reglementările tehnice emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura; ... f) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori în timpul de la apusul până la răsăritul soarelui; ... g) vânarea cerbilor, căpriorilor și caprelor negre la hrănitori, la sărarii, la goana sau cu câini gonitori; ... h) vânarea urșilor la bârlog și vânarea la nada fără aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura, pentru fiecare
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
150.000 48. Cucul (Cuculus canorus) 150.000 49. Cucuveaua (Athene noctua) 500.000 50. Cufundarul (Gavia artica) 250.000 51. Cufundarul-gusa-rosie (Gavia stellata) 250.000 52. Cufundarul-mare (Gavia immer) 250.000 53. Culicul (Nemenius sp.) 500.000 54. Drepnea (Apus sp.) 100.000 55. Dropia (Otis tarda) 15.000.000 56. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 100.000 57. Egreta-mare (Egretta albă) 500.000 58. Egreta-mica (Egretta garzetta) 500.000 59. Ferestrasul-mic (Mergus albellus) 100.000 60. Fașa (Anthus sp.) 50.000
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
Articolul 1 Imobilului proprietate publică a statului, situat în municipiul Piatra-Neamț, str. Apusului nr. 18, județul Neamț, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se transmite din administrarea Ministerului Agriculturii și Alimentației în administrarea Regiei Autonome "Domeniul Public" Piatra-Neamț, județul Neamț. Articolul 2 Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se
HOTĂRÂRE nr. 1.106 din 6 noiembrie 1996 privind transmiterea unui imobil, situat în municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, în administrarea Regiei Autonome "Domeniul Public" Piatra-Neamţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116220_a_117549]
-
icoane suspendate inteligent de o rețea de cabluri de oțel susținute la rândul lor de mai multe trepiede de lemn, o construcție destul de laborioasă. O duzină de naturi moarte, flori de primăvară, un velier dispărând în larg, iar într-un apus de soare sângeriu, Iisus Hristos apare în ipostaza bunului păstor : poartă un miel în brațe, îmbrăcat într-o mantie lungă, albastru- violet, seamănă pe undeva cu un Superman stilizat, dar și cu un balerin dansând sub o stea strălucitoare. Locul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
puțin câte puțin”. Exclamația ei surprinde de fapt foarte bine modul în care se cheltuiesc banii în pelerinajele de acest tip. Pelerinul contemporan nu cheltuie sume mari cu cazarea, transportul sau alte utilități necesare „turismului religios”, așa cum este cazul în Apus, de exemplu. Banii se duc încet, picătură cu picătură, dar pe ansamblu se ajunge la sume destul de mari pentru acești oameni cu venituri atât de reduse. Rândul stagnează de mai bine de o oră, din motive necunoscute, dar oamenii nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
venerată de prearienii din India. De altfel, în același spirit al divinizării mamei sacre, rromii au o venerație specială pentru sfinte, mai mare decât pentru sfinți, fapt demonstrat pe larg și de alte două mari pelerinaje : cel al rromilor din Apusul Europei la Sf. Sara (Camargue, 24-25 mai) și cel al rromilor ortodocși din România la moaștele Sf. Parascheva (Iași, 14 octombrie)” (Grigore, 2001 : 134). La întrebarea mea, „de ce racla Sfintei Parascheva este acoperită cu o placă transparentă de plexiglas ?”, pelerinii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
actual în București, str. Theodor Sperantia nr. 104, bl. S 25, ap. 11, sectorul 3. 111. Soleimani Gholamali, cetățean iranian, născut la 24 iulie 1959 în localitatea Neyshabour, Iran, fiul lui Youssef și Gowhar, cu domiciliul actual în București, Str. Apusului nr. 31, bl. M 5, sc. D, ap. 75, sectorul 6. 112. Maki M. Aldeen Zaki, cetățean irakian, născut la 21 august 1956 în localitatea Basra, Irak, fiul lui Maki și Wofica, cu domiciliul actual în București, Drumul Taberei nr.
HOTĂRÂRE nr. 360 din 6 mai 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124172_a_125501]
-
ap. 16, județul Sibiu. 71. Gavrilovici Irina, născută la 10 martie 1944 în localitatea Chilia Nouă, Ucraina, fiica lui Alexandru și Valentina, cu domiciliul actual în Austria, 1230 Viena, Mehlfuhrerg. 24/39/4, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Apusului nr. 35, sectorul 6. 72. Martinaș Adrian, născut la 24 august 1962 în localitatea Român, județul Neamț, România, fiul lui Iosif și Victoria, cu domiciliul actual în Finlanda, 00800 Helsinki, Siilitie 11 A, O.129, cu ultimul domiciliu din România
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
1, sc. 1, et. 4, ap. 30, sectorul 1. 13. Jamal Rajeh Moh'd Mansour Khalaf, cetățean iordanian, născut la data de 4 iulie 1963 în localitatea Jenin, Iordania, fiul lui Rajeh și Rehab, domiciliat în prezent în București, str. Apusului nr. 96, ap. 44, sectorul 6. 14. Khaled Matanis, cetățean israelian, născut la data de 12 aprilie 1958 în localitatea Abu Sinan Acco, Israel, fiul lui Elias și Noha, domiciliat în prezent în Tîrgu Jiu, str. 22 Decembrie 1989, fost
HOTĂRÂRE nr. 276 din 23 mai 1992 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122166_a_123495]
-
Jamiela, domiciliat în Timișoara, Aleea Săgeții nr. 5, bl. 43 A, sc. A, et. 3, ap. 10, județul Timiș. 127. Birjandi Masoumeh, cetățean iranian, născută la 24 februarie 1961 în teheran, fiica lui Hassan și Farkhondeh, domiciliată în București, str. Apusului nr. 32, bl. 27, sc. 3, ap. 79, sectorul 6. 128. Kayjed Samar, cetățean libanez, născută la 7 noiembrie 1970 în Beirut, Liban, fiica lui Mohamad și Nabila, domiciliată în București, str. Mehadia nr. 16, bl. 22, sc. 3, ap.
HOTĂRÂRE nr. 688 din 6 decembrie 1993 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]
-
a regimului față de Occident, neobișnuit de pragmatică și de incisivă în raport poziția pe care se situase anterior. Republica Populară România este pentru relații economice, politice și culturale cu Statele Unite ale Americii, cu Anglia și cu celelalte țări capitaliste din apusul Europei, pe bază de egalitate și avantaje reciproce. Între aceste țări și R.P.R. nu există diferende care să nu poată fi reglementate prin tratative. [...] În statele Unite ale Americii, ca și în alte țări apusene, sunt destui oameni politici și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt lăsate la aprecierea regimului. Deși nu se interzice formal nici o activitate, totuși în practică numai sectoarele industriale, agricole și turistice sunt favorizate; în plus activitatea societăților mixte trebuie obligator (sic!) să fie îndreptată (sic!) spre desvoltarea exporturilor, atât în apus, cât și în țările CAER. Deja apar o serie de limitări majore ce pot fi și mai accentuate în numele "orientării economice și sociale ale țării". Mai departe se precizează în mod clar că obiectivele acestor societăți trebue să corespundă planurilor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
occidentală pentru furnizarea de echipament industrial modern, tehnică cu care (sic!) România nu poate concura. Cel mai elocvent exemplu de acest fel este cel al Iranului unde la început România a plasat câteva industrii, dar care acum se adresează numai apusului pentru astfel de echipamente, sistemul românesc nepermițând o adaptare rapidă a industriilor la tehnicile ultra moderne" (România și organizațiile...: 8 iulie 1974, 2; "România pe piețele arabe...": 22 iulie 1974, 2; "Schimburile economice române...": 19 martie 1975, 2). Singurul avantaj
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aducea eșafodul, se alegeau dintre noi, mai ales dintre polonezi, care să pună lațul de gât și să ia scaunul de sub picioare. Și În general În iunie, iulie, august, când s-au Întâmplat asemenea lucruri, la 9.30 era, spre apus. Fanfara lagărului intona marșul triumfal. Și noi trebuia să mergem după ritmul marșului la baracă și să luăm supa. Și cum mergeam noi spre baracă și ne uitam așa În lături, vedeam oamenii atârnând și marșul care ne lua auzul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
instrucții și manevre. Am stat acolo câteva luni, apoi am ajuns lângă Budapesta - asta era În 1944. La Budapesta am stat până În mijlocul lui octombrie, când am fost predați nemților. Pentru asta trebuia să parcurgem pe jos drumul din partea de apus a Budapestei până la granița austriacă, ce făcea atunci parte din Germania. După ce am parcurs tot drumul am fost predați nemților, care ne-au pus În tren și, cu o viteză destul de mare, ne-au dus până În Bavaria, la vreo sută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Înapoi la Buchenwald, venim peste două luni și vă luăm noi”, că Buchenwaldul a aparținut de partea răsăriteană și că două luni Într-adevăr a fost preluat de ruși. „Cum să ne ducă Înapoi? Ăștia vor să ne ducă În Apus - noi vrem acasă!” Ofițerul a zis: „Retur, toată lumea În mașini”. Câțiva vorbeam engleza. Acolo m-am perfecționat puțin, că am stat două luni și ceva cu americanii și vorbeam, le-am zis: „Lăsați-ne În pace”; rușii: „N-avem ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
prin cele cinci simțuri omul o are împrejurul său asupra mulțimii de forme ale vieții, fenomenelor astrale și terestre. Acestea au primit reprezentări abstracte, simboluri și personificări. Curcubeul este adesea Dumnezeu sau o legătură a acestuia cu noi. Răsăritul și apusul, lumea pietrelor, plantelor și animalelor se înlănțuiesc cu trecerea anotimpurilor și deplasarea astrelor pe firmament 95. Toate reprezintă puterea sfântă a naturii, fie micro sau macrocosmos, fie ceruri ori pământ, cu polaritate asemănătoare ca a celei dintre bărbat și femeie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
liane, creând o lume de fericire. Apoi totul în urmărirea ei, a iubitei se năruie în întuneric. Monștrii, el însuși devenit unul, colindă, ocnași ai străfundurilor. Totul în jur devine mânie și dispreț. Orice început are și sfârșit. Neplăcut e apusul. Și prezicerea lui. Obsesie îngrozitoare a unui real ce devine act morbid și boala se recunoaște la urmă în realitate. Cum să nu te zbați ca "umbrele" ce "fugeau țipând și desenând prin văzduh cercuri fatale, ca păsările când simt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]