11,678 matches
-
suprafeței agricole a județului pășunile și fânețele dețin o pondere de 28,5% ceea ce oferă posibilități de dezvoltare a zootehniei. Datele referitoare la structura culturilor în județul Iași prezentate în anexa 6 evidențiază că ponderea cea mai mare în suprafața arabilă este deținută de cereale 66,8%, însă, principala plantă cerealieră cultivată este porumbul care, în anul 2000, a fost cultivat pe aproape jumătate din suprafața arabilă a județului (47,6%). O pondere însemnată o dețin plantele furajere (plantele perene și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
județul Iași prezentate în anexa 6 evidențiază că ponderea cea mai mare în suprafața arabilă este deținută de cereale 66,8%, însă, principala plantă cerealieră cultivată este porumbul care, în anul 2000, a fost cultivat pe aproape jumătate din suprafața arabilă a județului (47,6%). O pondere însemnată o dețin plantele furajere (plantele perene și anuale pentru fân, plantele pentru însilozare și rădăcinoasele pentru nutreț), care au fost cultivate pe 12,4% din suprafața arabilă a județului. Acestea împreună cu suprafețele ocupate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cultivat pe aproape jumătate din suprafața arabilă a județului (47,6%). O pondere însemnată o dețin plantele furajere (plantele perene și anuale pentru fân, plantele pentru însilozare și rădăcinoasele pentru nutreț), care au fost cultivate pe 12,4% din suprafața arabilă a județului. Acestea împreună cu suprafețele ocupate de pășuni și fânețe oferă un bun potențial pentru dezvoltarea anumitor ramuri ale zootehniei ( creșterea bovinelor și ovinelor). Ponderi mai mici dețin alte plante de cultură, și anume: floarea soarelui 6,1% din suprafața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a județului. Acestea împreună cu suprafețele ocupate de pășuni și fânețe oferă un bun potențial pentru dezvoltarea anumitor ramuri ale zootehniei ( creșterea bovinelor și ovinelor). Ponderi mai mici dețin alte plante de cultură, și anume: floarea soarelui 6,1% din suprafața arabilă, legumele 4,4%, cartofi 3,8%, sfecla de zahăr 1,6% și leguminoase boabe 1,3%. Dintre culturile vegetale cele mai reprezentative pentru agricultura județului ca pondere în suprafața cultivată și în producția totală a României în anul 2000 sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
experienței muncii în fostele CAP și amplificată de de faptul că, după 1990, mulți dintre ei au fost înșelați de persoane care au luat inițiativa înființării unor asociații cu sau fără personalitate juridică. Dacă într-o primă etapă ponderea terenurilor arabile lucrate în asociații cu sau fără personalitate juridică în județul Iași depășea 50% (55,1% în 1999), treptat țăranii și-au pierdut încrederea în acestea, astfel că în 2001 a scăzut la 12,4%. Din datele cuprinse în Anexa 8
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că în 2001 a scăzut la 12,4%. Din datele cuprinse în Anexa 8 putem desprinde următoarele concluzii: doar în 46 de comune din cele 88 ale județului mai există suprafețe de teren lucrate în asociații; în 19 comune terenurile arabile lucrate în asociații depășesc 13 % din suprafața totală; majoritatea comunelor din extremitatea vestică a județului și cele din partea sud estică nu dețin terenuri lucrate în asociații; în general, comunele care dețin poderi mari de terenuri agricole lucrate în asociații fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comerciale din județul Iași în anul 2002 Specificare SC foste IAS SC private (p) Sc private (s) SC Agromec Unități capital stat Unități cercetare Număr 12 27 45 13 3 4 Sprafața agricolă totală 17440 7328 12036 7640 1361 4232 Arabil 12797 6960 11166 7601 656 2563 Vii 1941 18 598 335 367 Livezi 704 145 193 205 943 Pășuni 1411 110 2 39 121 126 Fânețe 587 5 77 44 233 Suprafață medie 1453 271 267 588 454 1058 Sursa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
baza legii amintite mai înainte: societăți comerciale cu capital privat care au agricultura ca obiect principal de activitate, în număr de 20, cu o suprafață medie de 271 hectare. Dintre acestea cea mai mare parte (26) au în exploatare terenuri arabile, excepție face SC Solaris Amy SRL (comuna Ipatele) care are în exploatare terenuri ocupate cu livezi; societăți comerciale cu capital privat sau majoritar privat care au agricultura ca obiect secundar de activitate (cea mai mare parte SRL), în număr de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
activitate (cea mai mare parte SRL), în număr de 45, cu o suprafață medie de 267 hectare. În funcție de structura terenurilor pe categorii de folosință și de structura culturilor acestea se împart în felul următor: 39 dețin aproape în exclusivitate terenuri arabile (cultivate în cea mai mare parte cu cereale, plante pentru ulei, cartofi și sfeclă de zahăr); 3 societăți cu majoritatea suprafețelor ocupate de livezi (Orion-Municipiul Iași, Multiprior-Comuna Cotnari și Alforex-Comuna Miroslava); 2 societăți cu profil, mixt cea mai mare parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
parte cu cereale, plante pentru ulei, cartofi și sfeclă de zahăr); 3 societăți cu majoritatea suprafețelor ocupate de livezi (Orion-Municipiul Iași, Multiprior-Comuna Cotnari și Alforex-Comuna Miroslava); 2 societăți cu profil, mixt cea mai mare parte a suprafețelor ocupate cu terenuri arabile la care se adaugă mici suprafețe de livezi (Olma-com. Bălțați și Vorsman-com. Cotnari) și SC Vinia ponderea cea mai mare în suprafața totală este deținută de vii. Societăți comerciale de tip Agromec, care au în exploatare și terenuri agricole (aproape
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
adaugă mici suprafețe de livezi (Olma-com. Bălțați și Vorsman-com. Cotnari) și SC Vinia ponderea cea mai mare în suprafața totală este deținută de vii. Societăți comerciale de tip Agromec, care au în exploatare și terenuri agricole (aproape în exclusivitate terenuri arabile), în număr de 13, cu o suprafață medie de 588 hectare. Acestea s-au orientat în principal spre culturi agricole care se pretează la mecanizare și necesită un consum redus de forță de muncă, dispunând de mijloacele mecanice preluate după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
6% (Societatea Agricolă Moldova Țigănași) are peste 100 de salariați. Dealtfel această societate a cunoscut o creștere continuă a suprafețelor deținute (în anul 2000 avea în exploatare 1931 ha iar în 2002 3404 ha). în structura terenurilor deținute predomină terenurile arabile 98,8%, urmate de livezi 0,9% și vii 0,3%. Aceasta face ca în structura culturilor să predomine cerealele. Cea mai mare parte a societăților din eșantionul analizat au cultivat în anul 2000 pe 70 -80% din suprafață cereale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
categoria de folosință a terenurilor, în baza cărora se calculează impozitul pentru terenurile amplasate în extravilan. Nr. Categoria de folosință Zona (lei/Ron/ha) crt. 0 1 A B C D 1 Teren cu construcții 22 20 18 16 2 Arabil 36 34 32 30 3 Pășune 20 18 16 14 4 Fâneață 20 18 16 14 5 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5. 1 40 38 36 34 5. 1 Vie până la intrarea pe rod----
Agenda2006-12-06-1-economic () [Corola-journal/Journalistic/284874_a_286203]
-
și vor fi selectate doar acele teme care relatau despre mărețele realizări ale comunismului, unele frizând chiar absurdul: în România lui Ceaușescu nu existau bolnavi de SIDA, handicapați sau case de copii, iar, uneori, suprafața declarată ca recoltă depășea suprafața arabilă a țării. VI.1.2.4. Așezare atractivă și manipularea prin discursul Scânteii Există anumite tehnici prin care discursul propagandistic își poate atinge țelul. Din prima categorie fac parte peiorativele: comuniști, fasciști, țigani, talibani. Folosirea acestor cuvinte determină o reacție
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care cuprinde fondul funciar, fondul forestier, resurse minerale utilizabile, rezerve de apă etc. Fondul funciar este un bun național, cuprinzând totalitatea terenurilor indiferent de destinație și proprietate. Structurat pe categorii de folosință, fondul funciar se compune din: − suprafața agricolă; − suprafața arabilă; − pășuni; − fânețe; − vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
arabilă; − pășuni; − fânețe; − vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
un neam de boieri făgărășeni, veri boerones terrae Fogaras ab antiquo (adevărați boieri ai Țării Făgărașului, din vechime) cum spune diploma de Înnobilare pe care am moștenit-o de la el. Potrivit aceluiași document, boierul Oprea stăpânea, pe malurile Oltului, „pământuri arabile, cultivate și necultivate, ogoare, predii, pășuni, câmpuri, fânețe, păduri, munți, văi, ape și râuri, iazuri cu pește, precum și alte dependințe și foloase”. Nu am mărturii mai vechi despre familia Cornea și nu am făcut cercetări să Îi urmăresc stirpea. Dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
provin din Țara Bârsei și din Făgăraș, apoi din comitatele Alba de Sus și de Jos și din Banat. Cauzele emigrării lor ar fi multiple, după cum mărturisesc cei pe care Ürmösy i-a chestionat: unii invocă foametea, sărăcia, lipsa pământului arabil (mai ales Între secui); alții, lipsa Încercărilor de industrializare, imposibilitatea, pentru mulți tineri, de a practica o meserie, neputând strânge suma necesară pentru a intra Într-o breaslă. Apoi, mulți și-ar părăsi meleagurile natale datorită pedepselor și vexațiunilor pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În 1964 prin planul Valev Moscova dorea să transforme România într- o furnizoare de produse industrial pentru CAER; prin colectivizare 96 % din suprafața arabilă a României a fost încadrată în structuri colectiviste. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
director al Liceului Vama, profesorul de geografie Gânscă Ștefan, arată că suprafața comunei este de 13.723 ha; 9.300 ha sunt ocupate de păduri, iar din 4.160 ha, care reprezintă suprafața agricolă, 2.210 ha sunt fânețe, teren arabil 387 ha, alte terenuri - 179 ha. Culmile montane care înconjoară comuna nu depășesc 1.000 m. Înspre nord-est comuna Vama este străjuită de pintenul Obcinei Feredeului, care se termină în dreptul comunei, între pârâul Hurghiș și Valea Moldoviței, cu denumiri locale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unde, împreună cu tătarii aliați, a asediat orașul Bistrița” <footnote Em. Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908 footnote>. Sunt amintite întreprinderile industriale - fabrici de lemnărie de rezonanță și de lână de lemn, precum și mai multe ferăstraie. Mai este amintită suprafața arabilă, fânețele, pășunile, numărul de animale și cătunele Doabra și Eisenau-Prisaca. Marele folclorist Simion Florea Marian, intenționând să scrie o monografie aVamei, a adunat date și documente, notele sale rămânând în manuscris <footnote Simion Florea Marian, Vama, sat muntean din Bucovina
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de păscătoare, de fânaț, o țarină, un imaș pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a păscătorilor și fânațelor. Fiecare familie avea dreptul să defrișeze atâta pădure cât era necesar pentru a obține suprafețele de teren capabile s-o hrănească. Ofensiva asupra pădurii a durat câteva sute de ani, până când stăpânirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
zona montană predominau pajiștile și fânațele și era puțin teren pentru agricultură. Potrivit unei statistici din 1857, referitoare la structura terenurilor, din cele 8 districte ale Bucovinei, districtul Câmpulung din care făcea parte și comuna Vama deținea 1,01 % teren arabil, 17,5 % fânețe și 65,2 % păduri <footnote Emil I. Emandi, Mihai Ceaușu, Câteva aspecte de geografie istorică privind repartiția resurselor agrosilvice în Bucovina (sec. XVIII-XIX), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, XIII-XIV, 1986-1987, p. 185-186. footnote>. Pe micile parcele arabile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
arabil, 17,5 % fânețe și 65,2 % păduri <footnote Emil I. Emandi, Mihai Ceaușu, Câteva aspecte de geografie istorică privind repartiția resurselor agrosilvice în Bucovina (sec. XVIII-XIX), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, XIII-XIV, 1986-1987, p. 185-186. footnote>. Pe micile parcele arabile se făcea grădinărit, se cultiva porumb și, începând cu anii 1812-1815, locuitorii au fost obligați să cultive cartoful, cultură care s-a extins după 1830 <footnote V. Diaconu, Vechi așezări pe Suha bucovineană, Iași, 1989, p. 123. footnote>. Generalul Enzenberg
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]