7,848 matches
-
fericirii insulare, în creierul fiecăruia era înfiptă dorința să fugă cu orice preț de pe insulă. Riscul vieții era inevitabil și, de aceea, de la sine înțeles. Frontiera verde cu Ungaria și Dunărea ce despărțea de Iugoslavia exercitau o teribilă forță de atracție. Îți dizlocau inteligența, mutând-o în picioare. Oricât de numeroase și de crunte ar fi fost poveștile unor asemenea evadări, încercările mortale de a fugi nu mai sfârșeau. La vremea secerișului, la frontiera verde, leșurile zăceau printre combine. Erau oameni
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
un kilometru. Până azi, reperul meu metric este dru mul acesta. Când vreau să-mi dau seama de o distanță, mă gândesc de câte ori intră ea în drumul de la gară la Episcopie sau invers. R.P. Însă chiar și orașele molcome au atracțiile lor. Care erau cele din Roman? A.R. Principala atracție era Grădina Mare, un parc vast, cu copaci bătrâni și înțelepți, cu un deal scund, pe care-l escaladam cu mândrie de alpinist, cu un chioșc în care duminicile fanfara
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
acesta. Când vreau să-mi dau seama de o distanță, mă gândesc de câte ori intră ea în drumul de la gară la Episcopie sau invers. R.P. Însă chiar și orașele molcome au atracțiile lor. Care erau cele din Roman? A.R. Principala atracție era Grădina Mare, un parc vast, cu copaci bătrâni și înțelepți, cu un deal scund, pe care-l escaladam cu mândrie de alpinist, cu un chioșc în care duminicile fanfara militară cânta valsuri de Johann Strauss și cu un lac
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
bla. Iar pe urmă venea o frază pe care n-am s o uit câte zile-oi mai avea: „Sunt homo sapiens, homo ludens, dar și homo cacuens, homo futuens, și trebuie să-mi trăiesc viața, vreau să cunosc toate atracțiile vieții.“ R.P. Înțeleg că, dac-ar fi rămas la Roman, n-ar fi depășit perimetrul lui homo sapiens și homo ludens. Avantajele târgurilor patriarhale. A.R.Trebuia să motiveze cumva. Mă rog. Mai târziu, așa cum eu am fost recrutată în
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
luminos, pot să sară, să danseze, să facă tot felul de nebunii fără ca cea mai neînsemnată umbră să maculeze albul perfect al pantalonului care le strânge bine fesele. Sordidul apărea în dificultatea de a avea o aparență atrăgătoare. În comunism, atracția sexuală este sau ar trebui să fie științific programată, ca în Brave New World, nu lăsată la voia simpatiilor și antipatiilor aleatorii. Femeia cochetă era un produs al capitalismului decadent și o femeie supusă... ochiului masculin. Femeia comunistă trebuia să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Barri, ,,Tudor”, ,,Vacanța la mare” , ,,Dragoste la 0 grade” fac parte din capitolul nostalgic. În vacanța de vară mergeam noi în satul natal, mai făceam câte o baie în Siret, mai prindeam câte un ,,Bâlci” instalat pe tăpșanul satului, dar atracția principală era Căminul Cultural. Acolo, de trei ori pe săptămână rula câte un film adus pe peliculă de 16 mm, iar în sala mirosind a motorină, urmăream fascinat acțiunea derulată pe pânză. Era prin clasa a-VI-a cînd m-
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce să trăiești“ - Frații Karamazov ; „Adam și Eva : El creat pentru contemplare și curaj - ea pentru huzur și grație ispititoare“ sau „Să renunț la servitutea pe care o constituie atracția feminină“ - Camus, Caiete ; „Ori cîte definiții se pot da artei, ea e totuși, în ultimă analiză, expresia unei reacții specifice la problemele existenței, mărturie semnificativă a participării la ea“ - George Gană). Uneori, contribuiam și eu la acest tezaur de gîndire
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
acumuleze cunoștințe și abilități, comportamente și atitudini? Când scriam mai sus că în clasele primare îmi făceam temele și învățam cu tragere de inimă ca să mă bucur de laudele învățătoarei, numeam, de fapt, două mobiluri (motive) ale activității mele: interesul, atracția față de învățătură, acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele din a doua categorie, exterioare: dorința de a primi note bune, de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
asimilare și exersare. “ De când am cucerit rând cu rând misterul abecedarului, ... nam avut plăcere mai mare, nici mângâiere mai statornică decât cititul”, mărturisește Giovanni Papini. În opinia noastră, se poate vorbi despre un aspect psihologic al lecturii manifestat prin interes, atracție, dragoste, plăcere etc., și despre altul pedagogic sau didactic care vizează tehnica însușirii cititului constând în metodele, procedeele, practicile și pașii de urmat în însușirea acestei deprinderi intelectuale. Apropierea timpurie a copilului față de carte, cultivarea interesului și formarea plăcerii de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
profesoral, să duceți mai departe bunul renume și tradițiile Școlii Normale”Vasile Lupu”. Să vă puteți mândri toată viața că ați beneficiat de lumina educației la această vestită școală. Nu am uitat că mă adresez unor adolescenți care manifestă o atracție firească spre prietenie, iubire, distracții. Dar aceste atribute specifice vârstei nu trebuie să devină piedici în formarea voastră ca educatori (învățători, profesori) și nici să devină preocupări dominante. Măsura și decența trebuie să vă călăuzească și în aceste probleme ale
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de școlar. Sala de clasă mare și înaltă, cu pereții prăfuiți și scorojiți, cu o sobă lungă și înaltă, cârpită prin unele locuri, cu bănci vechi scrijelite, dezbinate din încheieturi și scârțâind la cea mai mică mișcare, nu reprezenta o atracție și o ambianță îmbietoare pentru novicii învățăcei. Singurul avantaj pe care îl oferea încăperea largă și lungă, mult prea mare pentru micul grup de școlari începători era că aveau loc să alerge nestingheriți în pauze, să ridice praful de pe dușumelele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
unii pe alții, organizează împreună petreceri pentru care pregătesc bucate tradiționale ca la mama acasă, încercând să construiască un colțișor de Românie în îndepărtata și greu suportabila pribegie. O capelă sau o bisericuță ortodoxă se transformă într-un pol de atracție și de îngemănare spirituală a celor ce tânjesc după pământul țării, pe care nu l-au putut lua pe tălpile pantofilor (cum se spune), ci doar în inimile lor răvășite. Ca să calce din nou pe țărâna sfântă a patriei și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lor. În ceea ce îi privește pe adolescenții și tinerii satului, totul este bine și frumos. Se îmbracă după modelele oferite de emisiunile de la televiziunile comerciale, își petrec zilele și nopțile în barurile, discotecile și cluburile cu program permanent, ofertante de atracții seducătoare, se distrează dezlănțuit ca și cum acesta ar fi țelul suprem al existenței lor prezente și viitoare. „S-a întors lumea satului pe dos”, filozofează pesimist Dumitru Dascălu. Paștele copilăriei În preajma sărbătorilor Pascale, din încețoșatul îndepărtat trecut străbat, prin vremurile care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ani. Eram deci în stare să apreciez importanța schimbării ce trebuia să intervie în existența mea. O și apreciam, pe cât se vede, schimbarea aceasta, întrucât mă simțeam mândru de ea. N-aș putea lămuri totuși, dacă sentimentul acesta izvora din atracția ce o exercita asupra spiritului meu școala cu binefacerile și cu perspectivele ei sau dacă în el se afirma cu deosebire vaga curiozitate de a cunoaște orașul despre care auzisem atâtea lucruri frumoase. Dar știu bine (și în privința aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
gării, plin de lume grăbită, inundat de lumină, plin de mișcare și de larmă, mi-a produs o impresiune deosebită, pe deplin justificată cred, întrucât târziu de tot până la război, el și-a păstrat o faimă și o putere de atracție, de care cei care au trecut pe acolo își aduc încă bine aminte. Restul drumului l-am făcut deci noaptea. Trenul se înfundase în întuneric. Zgomotele lui îmi păreau mai puternice. Ca și "amicul domnului Teste", începeam să simt (să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Dar pentru imaginația mea excitată, luminile presărate în jurul stațiunilor, flueratul mașinilor, larma, strigătele, zgomotele de tot felul; umbrele care se desfăceau din întuneric sau care se înfundau în el, mă puneau în fața unei lumi nouă, a unei lumi plină de atracție, nu atât prin ceea ce cădea sub simțurile mele, cât, mai ales, prin ceea ce vroiam să găsesc și să recunosc acolo. Am ajuns la Iași destul de târziu. Totuși, peronul gării era înțesat de lume și piața de la ieșire, plină de trăsuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și dincolo de posibilitățile și resursele mele de atunci nu mi-a fost de folos în viață și n-a intrat ca un material prețios în cultura mea de mai târziu. Istoria nu mi-a inspirat în școală o prea mare atracție: mă refer la istoria programelor școlare, făcută aproape numai din povestiri de războaie și de crime. Adevăratul spirit al istoriei, adevărata ei importanță, printre celelalte discipline ale cunoștinței, sunt lucruri pe care nu le-am înțeles decât târziu, mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
albă, liniștită, înconjurată de grădini, în care nu mai intrasem de atâta timp, am avut o vie și stranie impresiune. Da, da, stranie; inefabilă, în orice caz. Căci cum aș putea-o caracteriza altfel, impresiunea aceasta, în care era și atracție și frică și bucurie și tristețe? De demult, odată, casa aceea fusese ocupată de pensionatul Weitzecker, unde am petrecut primii ani de școală secundară. Mai trecusem, e drept, de atunci pe acolo de multe ori, cu dorința de a revedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de lucruri vechi, așa de vechi, încât de când le știu și până azi, "era" pe care săptămânalul junimist de la Iași o anunța, nu numai prin titlu dar și prin tot conținutul paginilor sale, a încetat demult de a mai avea atracția unui lucru nou, amenințând (în precipitațiunea cu care se succed acum evenimentele) să devie curând unul cu desăvârșire învechit și demodat. Fiindcă hazardul a vrut așa și fiindcă în reconstituirile aceste ale mele nu sunt numaidecât preocupat de succesiunea cronologică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu seamă care nu evocă nimic. Eram încă în școală, în cursul superior. De câțiva ani familia mea se mutase la Iași; și odată cu schimbarea aceasta pusesem capăt vieții de internat. Ca și pentru colegii mei, teatrul forma una din atracțiile mele principale. Nimic mai natural de altfel, întrucât pe timpurile acele Iașul se bucura de spectacolele cele mai variate și mai alese. Opereta nu era genul nostru preferat; dar o apreciam îndeajuns, atât din cauza rezonanței pe care o avea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dar aproape elementară trebuință a spiritului uman, care ne îndeamnă mereu să evadăm din mediul, din timpul, din condițiile existenței noastre și cărora li se datoresc, deopotrivă, plăcerile voiajului, ale lecturei și ale reveriei; în al doilea loc, farmecul și atracția pe care știu bine că faima locurilor și lucrurilor aceste care nu mai sunt (care nu mai sunt și nu vor mai fi așa cum au fost) o exercită nu numai asupra celor ce le-au cunoscut odată dar și asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Mișcarea însăși mă atrăgea de asemeni, prin noutatea ei îndrăzneață, prin credința devotată și naivă a celor care făceau parte din ea, prin nota sa romantică, prin senzul său patetic, prin farmecul său de religie nouă. Caracterul și senzul acestei atracții erau mai mult de ordine sentimentală decât critică. Ideologia și mișcarea socialistă satisfăceau în mine impulziuni adânci și elementare; îmi satisfăceau cu deosebire simțul de justiție și iubirea de oameni, pe care le-am purtat în mine înainte chiar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a fi avut conștiința lor, înainte de a le fi gândit. Și nu numai că le-a satisfăcut, dar m-a ajutat să le descopăr, să le înțeleg, să dobândesc conștiința valorei lor și să le cultiv mai departe. Astfel, dacă atracția de care vorbesc n-a fost rezultatul unei alegeri reflectate, în schimb obiectul ei a condus spiritul meu pe cărările îndoielei și ale criticei. Ideologiei și mișcării socialiste datoresc în bună parte felul meu de a fi, de a considera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care i-l purtau toți marxiștii noștri. Nu m-am simțit niciodată dispus să recunosc, fără nici o rezervă, covârșitoarea supremație a materialului asupra spiritualului, care despoia ființa umană de cele mai nobile atribute ale sale. N-am simțit mare atracție și chiar mare încredere în ceea ce am putea numi tehnica socialistă, în sistemele economice menite să realizeze ordinea nouă. Căci nu puteam înțelege cum ordinea aceasta, egalitară până la mecanizarea vieții și la dezagregarea individualităței, care trebuia să desființeze cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
slavă, m-a interesat din primul moment. Era și așa de natural! Când am știut însă că bătrânul pe care-l aveam în fața noastră era autorul "Muzicantului orb", interesul nostru, al amicului meu și al meu, s-a schimbat în atracție irezistibilă. Conversațiunea a venit de la sine, caldă, susținută, amicală, despre tot ce era la ordinea zilei și tot ce ne interesa atunci, situație generală, politică, artă... Având aerul că se informează despre cele ce se petreceau la noi, am putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]