8,717 matches
-
aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori!" În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să se-nsoare, "își citi în stele și i se spuse că nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-din-Măr". La marginea pământului era o grădină în care creștea un măr ce rodea numai trei mere și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-nsoare, "își citi în stele și i se spuse că nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-din-Măr". La marginea pământului era o grădină în care creștea un măr ce rodea numai trei mere și într-unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm, mărul e un simbol erotic; fata își alege viitorul mire aruncându-i mărul aurit pe care-l ține în mână. În lirică, mărul are același rol de mijlocitor al dragostei." Analizând un basm lituanian, Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm, mărul e un simbol erotic; fata își alege viitorul mire aruncându-i mărul aurit pe care-l ține în mână. În lirică, mărul are același rol de mijlocitor al dragostei." Analizând un basm lituanian, Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: "Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care, aparținând aceluiași câmp semantic, constituie un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, în cadrul mitologiei indo-europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.)". f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent în basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, în articolul "probele pețirii" din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin în basme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.)". f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent în basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, în articolul "probele pețirii" din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin în basme când viitorul mire provine din popor sau e un om în formă animală. În basmul Un mort a omorât
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
basme, cel al încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent în basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, în articolul "probele pețirii" din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin în basme când viitorul mire provine din popor sau e un om în formă animală. În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata împăratului Galben va lua de bărbat pe cel care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un motiv frecvent în basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, în articolul "probele pețirii" din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin în basme când viitorul mire provine din popor sau e un om în formă animală. În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata împăratului Galben va lua de bărbat pe cel care va putea să spună o ghicitoare fără ca ea s-o dezlege. Băiatul unui unchiaș își
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ar fi zis și el. Împăratul îi pune pe amândoi într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele, îi răspunde celuilalt că-și ronțăie nasul, așa că boierul, făcând la fel, se prezintă desfigurat în fața împăratului și iese din competiție. În basmul Prințesa și porcarul [Schott], o fată de împărat vrea să se mărite doar cu acela care e în stare să se ascundă de trei ori atât de bine, încât ea să nu-l poată descoperi cu oglinda ei fermecată: cel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prima zi, a doua zi un pește în adâncul mării. A treia oară un duh al pădurii îl preface într-un trandafir și-l fixează în spatele coroanei prințesei, care nu-l poate vedea, și astfel porcarul câștigă. În aceeași colecție (basmul Dracul din canea), o fată de împărat vrea să-l ia de bărbat doar pe acela care e în stare să reziste la joc mai mult decât ea. Se ivește dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
decât ea. Se ivește dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
darul ca prin mirosul ei să întoarcă sufletele în trupurile moarte de curând. Celui mic i se dă fata. În oglindă au văzut că fata este moartă, cu covorul au ajuns imediat la ea, iar floarea a înviat-o. În basmul Cele douăsprezece fete de-mpărat și palatul cel fermecat [Ispirescu], se narează o situație specială. Un flăcău orfan, ce se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători cu fata cea mică. Basmul Inelu fermecat [Ioniță] are ca nucleu epic secvența pețitului, iar inelul reprezintă aici simbolul legământului dintre doi tineri. Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fi subliniat de metalul din care este făcut (aur și, respectiv, argint); în această calitate "poate simboliza căsătoria mistică cu domnul (inelul primilor creștini), cunoașterea și înțelepciunea." g. Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central într-o serie de basme nuvelistice. În Despina [ChițimiaJ, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc în alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi în lume, dar soțul ori soția nu, și-nsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru zile negre. Noi ne-am călătorit de pe-acolo, vorba curcanului, că nu suntem chiar: dintre acei ce cară noroc la fetele cele bătrâne: asta rămâne în socoteala vreunui suflet bun și ușor la purtat păcate grele!" Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], în care băiatul își îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: "va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și-și va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în câteva cuvinte. Mult mai importante sunt, în cazul de față, personajele pitorești, întâmplările ciudate, peripețiile neverosimile, cazurile ieșite din comun. Forța destinului pare că se diminuează în aceste ultime exemple față de forța pe care același destin o avea în basmele cu fond arhaic. În povestirile pe care le analizează, propunând o viziune interdisciplinară, Cristina Călărașu în Obiceiuri românești la nuntă subliniază dinamica actuală a obiceiurilor și a tradițiilor legate de nuntă. Primul text reprezintă o mărturie de la-nceputul secolului al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
considerau că aceste bucăți sunt benefice și le foloseau ca momeală. 2. Anomalii neîntâmplătoare Destinul acționează în anumite cazuri, abătându-se de la mersul firesc, de la "calea cea dreaptă". a. Uneori, cea (cel) sortită (sortit) apare ca o pasăre blestemată. În basme, blestemul nu metamorfozează irevocabil. Uneori aceste degradări, rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, în urma unei relații de impunere între două personaje, împinge "umanul" spre "sub-uman", spre "animalic", "vegetal" ori "mineral"), sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, în urma unei relații de impunere între două personaje, împinge "umanul" spre "sub-uman", spre "animalic", "vegetal" ori "mineral"), sunt proiectate pe un timp limitat." Un cioban păștea oile în basmul Ioan Voinicu [Oprișan, III]. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, îl îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, în locul păsării a venit o zână, care-i spune "a venit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor [Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor [Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise în pețit la căderea nopții. El nu se întorcea niciodată acasă mai devreme de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor [Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei pene [Basme și povestiri englezești], o fată se mărită cu un bărbat al cărui chip nu-l mai văzuse niciodată. Omul acesta ciudat venise în pețit la căderea nopții. El nu se întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul întunericului și pleca
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
câte le-am răbdat s-au făcut hulubi și-acum se sărută și stau în vârf. Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au în centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este întrupat într-un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: "Eu ți-am ieșit înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
atunci la înmulțit; e tare mare zi... "A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a început a umbla după femei." "Urs de visează fata, au să-i vie pețitori. Ursul e curtezan." Ursul este prezent și în basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs [Basme năzdrăvane, Frații Grimm] prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna în buzunar, să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dat de mierea ursului se zice când un tânăr a început a umbla după femei." "Urs de visează fata, au să-i vie pețitori. Ursul e curtezan." Ursul este prezent și în basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs [Basme năzdrăvane, Frații Grimm] prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna în buzunar, să scoată un pumn de aur. Diavolul i-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rochii prețioase, apoi din piele de păduche și de purice. Fata fuge cu rochiile. Este băgată în cocina porcilor, apoi ea merge la balurile din curtea împăratului cu rochiile neobișnuite. Fiul împăratului îi dăruiește un inel și se căsătoresc. În basmul Împăratul cel fără de lege [Ispirescu], unui împărat, murindu-i împărăteasa, acesta a vrut să ia de soție chiar pe fiica lui. Ea ceru răgaz de trei zile și o piele de urs, apoi un nou răgaz de trei zile; fugi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]