6,260 matches
-
privată. Sau sînt paranoică? — Hai Înăuntru! Mă conduce În cabinetul ei și ne așezăm cu toții. — Spune, Becky, mă Încurajează Venetia deschide fișa. Cum te simți? — Bine, zic. Mersi. Copilul se mișcă bine? Da, tot timpul. Îmi pun o mînă pe burtă, unde, firește, bebiță doarme dus. — Păi, hai să văd și eu. Îmi arată spre pat și eu mă duc și mă aburc, În timp ce Venetia se spală pe mîini. — E-adevărat că dai o petrecere cu ceai, Ven? spune Luke detașat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vorbesc cu cineva. — Alo? În clipa În care aud glasul familiar și de Încredere al mamei, Îmi vine să izbucnesc În plîns. — Mamă, sînt Becky. — Becky! Ce faci, iubito? Ce face copilul? Dă din piciorușe? — Copilul e bine. Îmi ating burta din reflex. — Dar am... o problemă. Ce fel de problemă? mama pare tulburată. Becky, sper că nu sînt cei de la Mastercard, din nou? — Nu! E ceva... personal. — Personal? — E... e... Îmi mușc buza, dorindu-mi să mă fi gîndit puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
scaun maro de spumă poliuretanică și iau un Reader’s Digest de pe măsuța de cafea. O clipă mai tîrziu, se deschide o ușă și se apropie de mine un bărbat la cincizeci și, poate chiar peste șaizeci de ani. Are burtă, ochi albaștri și păr alb care-i stă zburlit În vîrful capului bronzat, și gușă pronunțată. — Dave Sharpness, zice cu un glas gîjÎit de fumător, și-mi strînge mîna. Haideți, intrați. Îl urmez Într-un mic birou cu jaluzelele trase
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
băcănie. Mereu m-am simțit foarte vinovată pentru chestia asta. — Vino-ncoace. Luke rîde și mă trage mai aproape, ca să mă sărute. O vreme stăm pur și simplu acolo, cu fețele scăldate În căldura soarelui. Copilul se foiește Întruna În burta mea și ne uităm amîndoi cum Îmi tresare rochia. Te bagă un pic În sperieți, așa cum a spus și Suze. Dar e și palpitant. Deci, spune Luke, punîndu-mi o mînă pe stomac, cînd mergem să ne uităm la cărucioare? — Curînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Însă nu-mi pot reprima nici eu chicotul. — Trebuie neapărat să asist și eu la nașterea asta. Danny Înfige bețișorul de cocteil Într-o măslină. „Împinge!“ „N-am chef, oafă ce ești!“ Ar trebui să vinzi bilete. — Termină! Mă doare burta de atîta rîs. Mobilul meu, aflat pe masă, bipăie cu un sms și Îl trag mai aproape, ca să-l citesc. — Hei, e Luke! Zice că trece un pic pe-aici ca să te salute! I-am trimis un sms În timp ce comandam
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
amice, face Danny cu cel mai cumplit accent Cockney pe care l-am auzit vreodată. Își dă pe gît cocteilul și-i face semn chelnerului să-i mai aducă unul. Și felicitări și vouă! Își trece o mînă ușor peste burta mea și tresare vizibil cînd copilul Începe să dea din picioare. — Iisuse. Ce-a fost asta? E incitant! dă Luke ușor din cap, cu un surîs. Mai sînt doar cîteva săptămîni! — Iisuse, spune Danny cu ochii la stomacul meu. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
focul. Iar eu sînt muză! PÎnă la sfîrșitul zilei, m-am schimbat deja de cîteva ori, fiindcă muzele modei e normal să experimenteze. În cele din urmă, mă hotărăsc pentru o rochiță de șifon roz stil empire, destul de mulată pe burtă, și cu unul dintre tricourile-prototip ale lui Danny deasupra, o haină verde de catifea și o pălărie mare, cu pene. Dacă vreau să fiu o muză care se respectă, trebuie să Încep să port pălării. Și broșe. La cinci jumate
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cum mi se părea. Nu cade frumos, ci stă aiurea, ușor Încrețită. Trag de fermoar - Însă acesta nu vrea deloc să meargă În sus. E prea mică. Rochia mea cea perfectă e prea mică. Probabil m-am mai Îngrășat. La burtă, la coapse sau Dumnezeu știe pe unde. Tot trupul meu a devenit, din senin, de-a dreptul uriaș. Bărbia Începe să-mi tremure, dar fac eforturi disperate să-mi țin gura Închisă. N-am de gînd să plîng. Îmi scot
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nici o aventură! explodează Luke. Vorbeam despre situația de criză legată de Arcodas! Rămîn fără grai. — P... poftim? Deodată, observ pe trotuar doi copii, care se zgîiesc curioși la noi. Bănuiesc că sărim destul de tare În ochi, mai ales eu cu burta mea kilometrică. Hai să continuăm discuția În casă, spun pe un ton demn. Luke Îmi urmărește privirea. — Aha. Da. Hai să... facem asta. Intră În casă, iar eu Închid ușa. O clipă, nici unul dintre noi nu spune nimic. Nu știu ce aș
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
brusc În rîs. — Știi ceva, Becky Bloomwood? O să fii o mamă al dracului de bună. — A! mă colorez la față, luată total prin surprindere. Serios? Adică Într-un sens bun? Luke străbate bucătăria și-și pune mîinile cu blîndețe pe burta mea. — Ființișoara asta e foarte norocoasă, șoptește. Doar că nu știu nici un cîntecel, zic posomorîtă. Și n-o să fiu În stare să-l culc. — Să știi că nu e chiar așa mare lucru de capul cîntecelelor de copii, spune Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tu, Iain Wheeler, jivină fără suflet ce ești. Cu un impuls, mă dau jos de pe scaun, mă duc la Luke și-l Îmbrățișez cum pot. Copilul e atît de uriaș că nu prea mai are loc să-mi țopăie prin burtă, doar se mai răsucește ușor, cînd și cînd. „Hei, copilașule“, Îi telegrafiez În gînd. „Să nu te-apuce să ieși Înainte de petrecere, da?“ Am citit ieri că multe mame comunică realmente cu copiii lor nenăscuți, așa că Încerc și eu să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
superb de olandă. (Am vrut să-i ofer copilului șansa de a-și alege singur culcușul În care vrea să doarmă.) E ca un decor de scenă. Nu facem decît să așteptăm să apară personajul principal. Mă frec ușor pe burtă, Întrebîndu-mă dacă bebelușul o fi treaz. Poate ar fi bine să-i pun o melodie, poate iese geniu muzical! Învîrt rotița jucăriei muzicale pe care am comandat-o din catalogul Intelligent Baby și mi-o lipesc de burtă. „Bebiță, ia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ușor pe burtă, Întrebîndu-mă dacă bebelușul o fi treaz. Poate ar fi bine să-i pun o melodie, poate iese geniu muzical! Învîrt rotița jucăriei muzicale pe care am comandat-o din catalogul Intelligent Baby și mi-o lipesc de burtă. „Bebiță, ia ascultă la asta! E Mozart. Cred. Sau Beethoven sau cineva de genul ăsta.“ Doamne, hai că l-am băgat de tot În ceață. Tocmai mă uit pe cutie să văd dacă melodia e sau nu de Mozart, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
moașa izbucnește În hohote de rîs. Și trebuie să-ți pui halatul. Sau ți-ai adus un tricou? Și o să trebuiască să te examinez, să văd cum merge. Trebuie să scap de femeia asta, rapid. Își apasă o mînă pe burta mea, și mă trag repede Într-o parte. — Adevărul e că tocmai am fost examinată! zic cu Însuflețire. De altă moașă. Așa că totul e-n regulă... — Altă moașă? Cine? Sarah? — Ăă... poate. Nu-mi amintesc. A plecat repede, a zis
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de alți lideri tineri, dintre care l-am remarcat pe Sorin Pantiș. Tot în acei ani, fusesem invitat la masă de către Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu șeful baroului avocaților ieșeni, Adrian Mogoș, care era președintele PNL Iași. După o ciorbă de burtă, nu a mai urmat nimic, fiind și astăzi nedumerit de acel moment. Tăriceanu își lansa atunci la Iași un post de radio, al cărui nume nu-l mai țin minte. De câte ori îl văd la TV, îmi amintesc, involuntar, că a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de acel moment. Tăriceanu își lansa atunci la Iași un post de radio, al cărui nume nu-l mai țin minte. De câte ori îl văd la TV, îmi amintesc, involuntar, că a servit o masă cu un singur fel ciorbă de burtă... Nici Manolescu, nici Constantinescu n-ar fi putut câștiga în 1992 împotriva lui Iliescu, dar oricare putea câștiga în 1996. Deci, dacă d-l Manolescu ar fi fost candidatul CDR, în 1992 ar fi pierdut, dar în 1996 ar fi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
oameni, numai vreo șapte nu eram membri. Când colegii noștri aveau ședință, noi ne adunam în birou la Vasile Lupu, viitorul politician țărănist, acesta ne servea cu o țuică de-a lui de la Dolhasca, spuneam bancuri, râdeam de ne plesneau burțile. Însă partidul fiind vigilent, iar membrii acestuia geloși pe distracțiile noastre, au vrut să ia măsuri au declarat că, în afara ședințelor de alegeri, celelalte să fie "deschise", ca să participăm și noi. Mari bandiți, comuniștii ăștia! Am reușit să scap. Când
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
muzică) se răsfrânge în mâna stângă, iar emisfera stângă a creierului uman (logică, scris, vorbire, matematică, lectură) se răsfrânge în mâna dreaptă. Mâna are valoare și în poziția din somn. Regele doarme pe spate, înțeleptul pe o parte, bogatul pe burtă. Toate aceste reacții descifrează, mai mult sau mai puțin exact, secrete din corpul uman. Același rol de protecție îl are machiajul, gesturile dorind să exprime simpatia și iubirea, sentimentul de afinitate, dar în timpul nopții se vede mecanismul de apărare și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
puțin exact, secrete din corpul uman. Același rol de protecție îl are machiajul, gesturile dorind să exprime simpatia și iubirea, sentimentul de afinitate, dar în timpul nopții se vede mecanismul de apărare și poziția de făt (nevoia de protecție) întins pe burtă (evitarea surprizelor), poziția pe spate (poziția regală). DARUL MÂINILOR! Spiritul existenței fericite, oferite de darurile mâinii, apare sugerat în Ecleziastul 2, 24: „Nimic sub soare nu este mai bun pentru om, decât să mănânce, să bea și să se desfete
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a încerca marea cu degetul, a nimeri (ca Ieremia) cu oiștea în gard, a pune degetul pe rană, a privi printre degete, a ști (a cunoaște) ceva pe degete, a juca pe cineva pe degete, a scoate din deget (din burtă), a avea pe cineva la degetul mic etc. Conținutul unei părți a expresiilor citate ne indică faptul că degetele erau implicate în actele magiei de contact sau ale celei simpatetice. „Alfabetul digital - scrie R. Graves - era utilizat și de vrăjitoarele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
alia, a colabora. - a putea (sau a fi bun) să se ia de mână cu cineva: a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele; - a se ține cu mâinile de burtă (sau de pântece, de inimă) de(-atâta) râs: a râde cu mare poftă, în gura mare; - a pune (sau a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva): a garanta pentru cineva sau pentru ceva; - a pune (sau a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de pândă, cuibărit la soare, cu fața către miazăzi, pe o piatră lată și călduță, deasupra capătului văii Apei care Curge. Avea, din stânga, zbuciumul apelor acesteia, și, în dreapta, luciul nesfârșit al Apei care Dă Nori. Se simțea bine, ghiftuit, cu burta plină de zmeură din zmeurișul întins la soare care îmbrăca cumpăna dintre cele două Ape, în care poți da oricând nas în nas cu vreun urs din neamul pașnic al mâncătorilor de zmeură. Dintr-o dată, cu un bubuit de tunet
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dar necesară oricărei teorii libertariene, de libertate. Ea spune că, atunci când anumite lucruri mă privesc exclusiv, preferința socială trebuie să reflecte doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mă privesc exclusiv, preferința socială trebuie să reflecte doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow, unul contraintuitiv. Deși fiecare condiție pare rezonabilă, rezultatul nu pare a fi unul rezonabil. Ca și în cazul teoremei Arrow, interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îmi spune: avem ciorbă de legume și ciorbă de perișoare. Eu prefer între acestea ciorba de legume, și aleg în consecință. Dar după un minut ospătarul revine, își cere scuze și îmi spune că bucătarul a pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!”[Miroiu, 2006, p. 178]. Uitându-ne la un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]