7,540 matches
-
un moment dat, cu tot sprijinul direct al lui Marin Preda, pierdusem speranța că voi putea s-o public, abila conducere a simțit pînă la urmă că este în propriul ei interes să "dea drumul" acestei cărți - deși, pe dedesubt, cenzura lovea în mine continuu. Ironic e faptul că Dulce ca mierea..., cartea care m-a impus, s-a publicat în 1971. În '73 am părăsit România și n-am revăzut-o pînă în 1991. Deci am fugit după nici doi
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
critică a dublat-o pe cea oficială, din anii '60 înainte, și a expulzat-o din manualele de școală. Opinia publică a fost în permanență corect informată. Canonul, încă astăzi valabil, a fost stabilit de critici, nu de politruci. O cenzură tot mai neputincioasă și mai ridicolă - încît în 1977 Ceaușescu a desființat-o ca instituție - a hărțuit zadarnic o literatură care se tipărea în tiraje exorbitante, citită ca niciodată în trecut și, din nefericire, nici după 1989. La originea acestui
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
cronicile noastre literare, ale colegilor mei, ale mele, (iată, în curînd în volum la Editura Vinea) vor fi recitite în perspectivă istorică, se va putea vedea cu ochiul liber cum s-a născut o literatură și cum a supraviețuit ea cenzurii. Noi ne-am crezut esteți. Și am fost politicieni. Ne-am considerat cel mult lideri de opinie culturală. Și am devenit fără să vrem lideri de opinie politică. Nu întîmplător, scriitorii au dat cel mai mare număr de opere viabile
Estetică și politică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16639_a_17964]
-
Ornea Dl. Adriano Marino obișnuiește să se odihnească activ. În pauzele dintre elaborarea lucrărilor d-sale de anvergură, savante, se dedică, asemeni unei clipe de răgaz activ, cîte unei mici scrieri. Așa s-a întîmplat cu relativ recentul său opuscul, Cenzura în România, avînd ca subtitlu prevenitor " Schiță istorică introductivă", scris, probabil, prin 1997, la început pentru o enciclopedie engleză și apărut, în același an, în șase numere ale revistei noastre Sfera politicii. În acest fel, dl. Adrian Marino revendică, cu
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
întîietate și de pionerat față de altele tratînd, parțial, aceeași temă. Autorul ne previne că, de fapt, lucrarea d-sale ar trebui rescrisă și dezvoltată pentru a i se lărgi și modifica stilul strict enciclopedic al acestei prime schițe istorice a cenzurii în țara noastră, ea avînd și dezavantajul de a fi fost scrisă pentru un public străin, neinițiat în datele chestiunii românești ale cazului. Dat fiind caracterul acestei schițe, autorul, continuînd să frecventeze bibliografia, a constatat că n-a folosit decît
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
că tema n-a fost explorată pînă acum, în adîncime, de nimeni, după o metodă strictă, unitară și de sinteză". Își propune chiar să reia întreaga cercetare în cadrul unei lucrări mai ample și să o extindă asupra relației ideilor de cenzură și libertate în România. Astea toate încadrate în spațiul specific al istoriei ideilor. Și misiunea e necesară pentru că "revenirea în actualitate a iraționalismului, autohtonismului, utopiilor naționale, "românității metafizice", agresive și izolaționiste, nu mai trebuie demonstrată. Este evident că ideea libertății
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
totuși, puternică și de prestigiu, opunîndu-se decis obscurantismului și pseudo-filosofiei ideologice sau politice. Rămîne, așadar, ca un obiectiv de viitor elaborarea unei lucrări ca aceea promisă de dl. Adrian Marino. Deocamdată, îi discutăm a sa schiță istorică și introductivă despre cenzura în România. La noi, țară de religie ortodoxă, cenzura religioasă are la origine un index slav din 1646, varianta ortodoxă a unui document apusean mai vechi. De fapt, la noi a funcționat manuscrisul din 1667-1669, tradus din slavonă intitulat "Cărțile
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
pseudo-filosofiei ideologice sau politice. Rămîne, așadar, ca un obiectiv de viitor elaborarea unei lucrări ca aceea promisă de dl. Adrian Marino. Deocamdată, îi discutăm a sa schiță istorică și introductivă despre cenzura în România. La noi, țară de religie ortodoxă, cenzura religioasă are la origine un index slav din 1646, varianta ortodoxă a unui document apusean mai vechi. De fapt, la noi a funcționat manuscrisul din 1667-1669, tradus din slavonă intitulat "Cărțile cele mincinoase pe care nu se cade a le
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
liberă încît în Pravila de la Govora (1640) se precizează că nu trebuie să ajungă în mînă de mirean. În Transilvania, în perioada absolutismului luminat din secolul al XVIII-lea, de pe vremea lui Iosif al II-lea, se reformează și sistemul cenzurii, instaurîndu-se instituția centralizată a cenzurii care, în 1781, reduce titlurile interzise de la 5000 la 900. În 1787 instituția cenzurii din Transilvania era cu deosebire atentă cu cărțile iluminiștilor francezi. Dar exponenții Școlii Ardelene au mari greutăți în a-și publica
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
Govora (1640) se precizează că nu trebuie să ajungă în mînă de mirean. În Transilvania, în perioada absolutismului luminat din secolul al XVIII-lea, de pe vremea lui Iosif al II-lea, se reformează și sistemul cenzurii, instaurîndu-se instituția centralizată a cenzurii care, în 1781, reduce titlurile interzise de la 5000 la 900. În 1787 instituția cenzurii din Transilvania era cu deosebire atentă cu cărțile iluminiștilor francezi. Dar exponenții Școlii Ardelene au mari greutăți în a-și publica lucrările din cauza cenzurii instituționalizate. Pînă
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
Transilvania, în perioada absolutismului luminat din secolul al XVIII-lea, de pe vremea lui Iosif al II-lea, se reformează și sistemul cenzurii, instaurîndu-se instituția centralizată a cenzurii care, în 1781, reduce titlurile interzise de la 5000 la 900. În 1787 instituția cenzurii din Transilvania era cu deosebire atentă cu cărțile iluminiștilor francezi. Dar exponenții Școlii Ardelene au mari greutăți în a-și publica lucrările din cauza cenzurii instituționalizate. Pînă la urmă devin ei înșiși cenzori la Buda. Dar greutățile publicării nu se diminuează
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
centralizată a cenzurii care, în 1781, reduce titlurile interzise de la 5000 la 900. În 1787 instituția cenzurii din Transilvania era cu deosebire atentă cu cărțile iluminiștilor francezi. Dar exponenții Școlii Ardelene au mari greutăți în a-și publica lucrările din cauza cenzurii instituționalizate. Pînă la urmă devin ei înșiși cenzori la Buda. Dar greutățile publicării nu se diminuează. Dincoace, în Moldova și Valahia, cam tot pe atunci se înregistrează primele forme de cenzură (a cărților bisericești), pe vremea domnitorilor M. Suțu (1784
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
au mari greutăți în a-și publica lucrările din cauza cenzurii instituționalizate. Pînă la urmă devin ei înșiși cenzori la Buda. Dar greutățile publicării nu se diminuează. Dincoace, în Moldova și Valahia, cam tot pe atunci se înregistrează primele forme de cenzură (a cărților bisericești), pe vremea domnitorilor M. Suțu (1784) și Al. Moruzi (1795). Dar circulația cărților didactice, în acest din urmă caz, se liberalizează. Secolul al XIX-lea modifică, uneori în sens negativ, datele chestiunii în țările românești. Se înregistrează
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
în sens negativ, datele chestiunii în țările românești. Se înregistrează apariția inițiativei particulare în materie de tipografie și difuzare. În 1827 Const. Caracaș capătă privilegiul înființării unei tipografii. Dar, și aici, cărțile didactice vor trebui să treacă mai întîi prin cenzură iar "gazeturile" nu sînt permise. În vremea Regulamentului Organic (1831-1832) se organizează, în ambele principate, și se oficializează, după model țarist, instituția cenzurii. Atunci se instituie Comisia de priveghere asupra cărților de cetit. Se urmărea, de fapt, izolarea țărilor românești
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
capătă privilegiul înființării unei tipografii. Dar, și aici, cărțile didactice vor trebui să treacă mai întîi prin cenzură iar "gazeturile" nu sînt permise. În vremea Regulamentului Organic (1831-1832) se organizează, în ambele principate, și se oficializează, după model țarist, instituția cenzurii. Atunci se instituie Comisia de priveghere asupra cărților de cetit. Se urmărea, de fapt, izolarea țărilor românești de influența ideilor occidentale, controlul vamal fiind total. Dar, chiar pînă la 1848, s-au găsit măsuri pentru domolirea asprimii cenzurii. Iar în
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
țarist, instituția cenzurii. Atunci se instituie Comisia de priveghere asupra cărților de cetit. Se urmărea, de fapt, izolarea țărilor românești de influența ideilor occidentale, controlul vamal fiind total. Dar, chiar pînă la 1848, s-au găsit măsuri pentru domolirea asprimii cenzurii. Iar în 1839 conjurația lui Radu Leonte din Moldova se ridică, deschis, în documentul publicat împotriva cenzurii. De aici pătrunde în Muntenia. Curierul Românesc (1844) al lui Heliade Rădulescu știe bine cum să-și apere libertatea expresiei. Iar momentul revoluționar
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
izolarea țărilor românești de influența ideilor occidentale, controlul vamal fiind total. Dar, chiar pînă la 1848, s-au găsit măsuri pentru domolirea asprimii cenzurii. Iar în 1839 conjurația lui Radu Leonte din Moldova se ridică, deschis, în documentul publicat împotriva cenzurii. De aici pătrunde în Muntenia. Curierul Românesc (1844) al lui Heliade Rădulescu știe bine cum să-și apere libertatea expresiei. Iar momentul revoluționar 1848, de importanță hotărîtoare, aduce cu sine desființarea cenzurii, exprimată atît în Proclamația de la Islaz cît și
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
Moldova se ridică, deschis, în documentul publicat împotriva cenzurii. De aici pătrunde în Muntenia. Curierul Românesc (1844) al lui Heliade Rădulescu știe bine cum să-și apere libertatea expresiei. Iar momentul revoluționar 1848, de importanță hotărîtoare, aduce cu sine desființarea cenzurii, exprimată atît în Proclamația de la Islaz cît și în Protestația lui Vasile Alecsandri, apoi, în Dorințele partidei naționale în Moldova redactată de Kogălniceanu. Curînd, chiar în septembrie 1848, trupele de ocupație (turcești și rusești) pun capăt euforiei, instaurînd cea mai
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
atît în Proclamația de la Islaz cît și în Protestația lui Vasile Alecsandri, apoi, în Dorințele partidei naționale în Moldova redactată de Kogălniceanu. Curînd, chiar în septembrie 1848, trupele de ocupație (turcești și rusești) pun capăt euforiei, instaurînd cea mai severă cenzură. Terminologia cenzurii pătrunde și se impune. Avem, încă dinainte, reviste suspendate (Dacia literară la 1840, Propășirea în 1844). Lupta cu cenzura e activă, chiar dacă în 1856 e suspendat ziarul unionist Steaua Dunării. Dar tot în 1856 Bolliac scria, în Românul
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
Proclamația de la Islaz cît și în Protestația lui Vasile Alecsandri, apoi, în Dorințele partidei naționale în Moldova redactată de Kogălniceanu. Curînd, chiar în septembrie 1848, trupele de ocupație (turcești și rusești) pun capăt euforiei, instaurînd cea mai severă cenzură. Terminologia cenzurii pătrunde și se impune. Avem, încă dinainte, reviste suspendate (Dacia literară la 1840, Propășirea în 1844). Lupta cu cenzura e activă, chiar dacă în 1856 e suspendat ziarul unionist Steaua Dunării. Dar tot în 1856 Bolliac scria, în Românul lui C.
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
Kogălniceanu. Curînd, chiar în septembrie 1848, trupele de ocupație (turcești și rusești) pun capăt euforiei, instaurînd cea mai severă cenzură. Terminologia cenzurii pătrunde și se impune. Avem, încă dinainte, reviste suspendate (Dacia literară la 1840, Propășirea în 1844). Lupta cu cenzura e activă, chiar dacă în 1856 e suspendat ziarul unionist Steaua Dunării. Dar tot în 1856 Bolliac scria, în Românul lui C.A.Rosetti, că "libertatea presei este singura scăpare în contra misticismului guvernului". Asachi, cenzor în Moldova, este inutil prea obedient
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
Dar tot în 1856 Bolliac scria, în Românul lui C.A.Rosetti, că "libertatea presei este singura scăpare în contra misticismului guvernului". Asachi, cenzor în Moldova, este inutil prea obedient. Dar în 1856, sub domnia lui Gr. Alexandru Ghica în Moldova, cenzura este vremelnic suprimată. Prin Unirea de la 1859 situația cenzurii se modifică total, promulgîndu-se, în 1862, prima Lege a presei, care decretează desființarea cenzurii. Nu au lipsit și protestele, cel al lui Bolliac, care socotea că legea presei, de fapt, instituie
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
C.A.Rosetti, că "libertatea presei este singura scăpare în contra misticismului guvernului". Asachi, cenzor în Moldova, este inutil prea obedient. Dar în 1856, sub domnia lui Gr. Alexandru Ghica în Moldova, cenzura este vremelnic suprimată. Prin Unirea de la 1859 situația cenzurii se modifică total, promulgîndu-se, în 1862, prima Lege a presei, care decretează desființarea cenzurii. Nu au lipsit și protestele, cel al lui Bolliac, care socotea că legea presei, de fapt, instituie cenzura. Cuza, ca domnitor, odată cu manifestarea tendințelor sale cezariste
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
în Moldova, este inutil prea obedient. Dar în 1856, sub domnia lui Gr. Alexandru Ghica în Moldova, cenzura este vremelnic suprimată. Prin Unirea de la 1859 situația cenzurii se modifică total, promulgîndu-se, în 1862, prima Lege a presei, care decretează desființarea cenzurii. Nu au lipsit și protestele, cel al lui Bolliac, care socotea că legea presei, de fapt, instituie cenzura. Cuza, ca domnitor, odată cu manifestarea tendințelor sale cezariste, obijduiește, de fapt, presa, înregistrîndu-se și primele procese de presă (Aricescu, N.T. Orășanu, Hasdeu
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
este vremelnic suprimată. Prin Unirea de la 1859 situația cenzurii se modifică total, promulgîndu-se, în 1862, prima Lege a presei, care decretează desființarea cenzurii. Nu au lipsit și protestele, cel al lui Bolliac, care socotea că legea presei, de fapt, instituie cenzura. Cuza, ca domnitor, odată cu manifestarea tendințelor sale cezariste, obijduiește, de fapt, presa, înregistrîndu-se și primele procese de presă (Aricescu, N.T. Orășanu, Hasdeu - pentru Duduca Mamuca etc.). Apoi, Constituția din 1866, foarte liberală, consacră libertatea presei și desființarea cenzurii. E o
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]