6,345 matches
-
de rampă, București, 1982. Ediții: Al. Rosetti în evocări, București, 1995. Traduceri: Jacques Chabannes, În raniță, bastonul de mareșal, București, 1977; Amédée Achard, Belle-Rose, București, 1983; Edgar Reichmann, Întâlnire la Kronstadt, București, 1992; Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini. Convorbiri despre cinema, postfață Florian Potra, București, 1992; Petru Dumitriu, Ne întâlnim la Judecata de Apoi, București, 1992; Gaston Leroux, Misterul camerei galbene, pref. Jean Cocteau, Galați, 1993; Romano Franco Tagliati, Cu mâinile în buzunare, București, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
același timp, ceea ce îi transformă în vechi prieteni din copilărie. Succesele publice ale cinematografului de ficțiune au făcut repede uitat faptul că, timp de o perioadă destul de lungă, producția documentară depășea operele de imaginație. Astăzi, documentarul trăiește în umbra "marelui cinema", dar din când în când are câteva ieșiri remarcabile într-o lume saturată totuși de imagini comerciale. Camerele de filmat Lumière, în format de 16 mm, sunetul sincron, videoul, camerele digitale au fost descoperiri tehnologice cu adevărat revoluționare, care nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
clarificări, tot paradigma exotică servește întotdeauna drept reper și numitor comun. De asemenea, trebuie să recunoaștem că filmele realizate de etnografi profesioniști decepționează adesea. Putem înțelege că, în calitate de oameni de știință, acești "cineaști din datorie" se arată neîncrezători față de artificiile cinema-ului profesionist, dar, până de curând, ei profesau un pozitivism destul de naiv. Ei căutau o neutralitate iluzorie, fără a ține seama de determinismele istorice și culturale care le condiționau privirea. Filmele erau propuse ca și cum ar reflecta fidel o realitate univocă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cinematograful există în Brazilia sau India aproape de la inventarea lui. La bine și la rău, toate popoarele Terrei sunt expuse nu numai la prozelitisme misionare, ci și, mai mult chiar, la mesaje care îi scot din nivelul strict local: radio, cinema, televiziune, clipuri muzicale, publicitate, Internet. În cursul vieții, individul primește modele și referințe complexe, provenite din orizonturi diverse, de la cele locale și mai bine înrădăcinate în timp, la cele mai volatile. Numai o anchetă care urmărește de aproape etnomodelele folosite
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
masă ale "Kmerilor roșii", genocidul din Rwanda) au dat naștere la opere literare și filme care îi interesează pe antropologi nu numai în calitate de surse, ci, adesea, pentru perspectiva lor teoretică și pentru modul lor de expunere. Alte tehnici ca scriitura, cinema-ul, videoul oferă posibilitatea de a "reda" ambianțele, de a da cuvântul, de a interacționa, de a urmări derularea unei acțiuni. Totuși, n-ar trebui să credem că este vorba despre un mediu "transparent", care restituie evenimentele fără mediere. "Efectele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
modul de aplicare a Legii Fondului Funciar în satul lui. III. Practici culturale 1. Petrecerea timpului liber * aprecierea posibilităților de petrecere a timpului liber; * vizionare emisiuni TV (ce emisiuni); * ascultare radio (ce emisiuni); * lectură ziare și reviste (ziarul); * lectură cărți; * cinema; * spectacole; * discotecă, bar; * întâlniri cu prietenii, rudele; * participare la festivaluri de artă populară; * participare la sărbători, obiceiuri specifice satului. 2. Practici culturale * purtarea portului popular; * apartenența la un grup artistic (cântec, dans, etc.); * preferințe muzicale (populară, ușoară, clasică, manele, etc.
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
București, 1935, p. 144. 73 Conform Recensământului, "Instituțiile publice" includ: justiția, ordinea publică, învățământ, administrație publică, regii autonome comerciale, instituții locale, instituții culturale, armata, biserica, alte confesiuni, alte religii. 74 Categoria "Diverse" include: litere, muzică, arte plastice, sport, teatru, operă, cinema, sănătate publică, salubritate, igienă, servicii domestice, persoane ce trăiesc din propriul venit, temporari, asistați sociali și întreținuți. 75 Reamintim că "administrația" apare în Recensământ ca un subdomeniu al categoriei "instituții publice". 76 În domeniul "Administrație" am inclus și instituțiile locale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
temporari, asistați sociali și întreținuți. 75 Reamintim că "administrația" apare în Recensământ ca un subdomeniu al categoriei "instituții publice". 76 În domeniul "Administrație" am inclus și instituțiile locale și cele culturale. 77 "Artele" includ: litere, muzică, arte plastice, teatru, operă, cinema. 1 Reamintim că "administrația" apare în Recensământ ca un subdomeniu al categoriei "instituții publice". 78 La nivel național, în 1930, categoriile profesionale ce alcătuiesc populația activă reprezentau 58.4% din totalul de 18.059.290 locuitori. În mediul urban activa
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Alison Booth sau Genre and History in Narrative Theory: The Problem of Retrospective Distance in David Copperfield and Bleack House de Alison Case. Narațiunea este cercetată în conexiunile ei cu psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Brian Richardson , la spectacolul de operă ca în Narrativizing the End: Death and Opera de Linda Hutcheon și Michael Hutcheon sau la spectacolul cinematografic și de televiziune ca în Film and Television Narrative de Jason Mittell , The Myths of Interactive Cinema de Peter Lunenfeld , și Literary Film Adaptation and the Form/Content Dilemma de Kamilla Eliott . Naratologia post-clasică este interesată și de spectacolul muzical, în abordări ca Overview of the Music and narrative Field de Emma Kafalenos, Music as Narrative Art
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în membri aspiranți la un fel de elită cunoscătoare, dar valoarea euristică a metaforei nu trebuie subestimată, pentru că ea reprezintă abilitatea informaticii de a absorbi și adapta elemente de limbaj din vocabularul vieții cotidiene care . În New Directions in Voice-Narrated Cinema Seymour Chatman observă că în etapa ei clasică naratologia insistă în mod deosebit asupra autonomiei structurii narative și a independenței față de media sau, așa cum spune Bremond, fiecare narațiune conține un strat de semnificație autonom, orice tip de mesaj narativ, oricare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ceea ce sînt efectiv problemele suprapuse; nu cred că utiliza deja termenul de "complexitate". Prin prisma curiozității sale atît de diversificate, a experienței pe care a avut-o cu stalinismul, a participării sale active la viața socială, a pasiunii sale pentru cinema, a interesului său pentru problema morții, a explicat că simplele jocuri politice, care n-ar lua în considerare aceste diferite aspecte, ar fi doar sterile și simpliste. Era, oare, posibil să se creeze o structură specializată în raporturile dintre știință
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
este sociolog și director de cercetare la CNRS. În cartea sa Mes démons (De-monii mei) (1994), dezvăluie unele aspecte ale personalității și vieții sale. Născut la Paris în 1921, orfan de mamă de la nouă ani, pasionat de lectură și de cinema, Edgar Morin începe aventura comunistă la douăzeci de ani, în mijlocul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul îl determină să facă cercetări pentru a înțelege sensul evenimentelor și al istoriei. Publică, în 1946, L'an zéro de l'Allemagne (Anul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și tulburări", și cea opusă, spre comunitate sau religie, pentru a exorciza tendința spre nihilism." Comunicarea pe care o stimulează "noua cultură" (televizor, automobil...) nu este, pentru el, decît o "comunicare spectactorială": în mașină privim lumea în calitate de spectatori, iar prin cinema și televiziune‚ "toată iubirea care fierbe în noi se revarsă pe imagini, se proiectează asupra unor eroi, asu-pra vedetelor "Olimpului modern". O bună parte din forța comunicării, a entuziasmului, a iubirii se consumă în visele pe care le întrețin hebdomadarele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
frecventat Centrul cultural franco-afgan, unde a descoperit-o pe Marguerite Duras. Acolo a văzut și Hiroshima mon amour, filmul lui Alain Resnais, într-o iarnă, în plin război afgano-sovietic și... a fost dragoste la prima vedere: "M-am apropiat de cinema prin acest film. Nu înțele geam nimic, dar eram profund tulburat. Mi-am spus: Kabul va fi Hiroshima mea", va explica el mai tîrziu (Arianei Chemin, BibliObs., 2010). A reușit să găsească într-o librărie traducerea în persană a romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
B. Marian este fratele său. A absolvit la București Liceul „Gh. Lazăr” (1917-1925) și Facultatea de Drept. Debutează la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de papagal”. A fost unul dintre primii cronicari cinematografici cu rubrică permanentă, ținută în revista „Cinema”, și a înființat în 1932 revista „Ecranul”. Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
băcăuani au continuat „să încalce dispozițiile regulamentare”, motivați în special de gratuitatea acestui tip de reclamă. În perioada anilor ’30, a existat un adevărat „exces” legislativ ce a avut în vedere asigurarea confortului și siguranței spectatorilor. Printre altele, sălile de cinema au fost dotate cu scaune „al căror șezut se ridica automat”, cu ventilatoare, cu sobe de teracotă ce aveau „gura de alimentare cu lemne spre sala de așteptare”, cu instalații electrice sigure și moderne, precum și cu telefon, truse medicale de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
videoul se generalizează. Francezii posedă un milion de televizoare în 1958, 6,5 milioane în 1965, 16,5 milioane în 1981. Astfel se răspîndește o cultură de masă, ale cărei inspirații și modele în materie de muzică vocală și instrumentală, cinema vin adesea de dincolo de Atlantic. Ar fi totuși o greșeală să vedem în aceasta doar "consum" și "artă medie". În rest, avîntul teatrului, al muzicii, mai ales în provincie, provincie care cunoaște o adevărată redeșteptare, atestă o îmbogățire culturală remarcabilă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
până la reluarea din 1991, când director devine Dumitru Dragomir, iar redactor-șef Dan Claudiu Tănăsescu. Paginile primei serii reflectă viața artistică bucureșteană din perspectivă informativă. Manifestările culturale sunt prezentate în primul rând prin texte publicitare, afișe, anunțuri, programe de teatru, cinema, concerte și instantanee fotografice. Informației i se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru, cinema, muzee, case de cultură etc. Cronica literară e semnată de H. Zalis, I. Negoițescu (până în august 1971), Cornel Regman, Aurel Baranga, Liviu Călin, Ben Corlaciu (înlăturat după un timp), Mircea Vaida, Marian Popa, I. D. Bălan, Cornel Ungureanu, Dan Zamfirescu, Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
București |44,450|26,070| TIT1 |B+GF+1S | B | | x | x | x | | | +--+----------------+---------------------+------+------+-------+--------+--------+----+----+----+----+-------------+-----------+ |20| Panduri | Panduri 77, DRUPO, |44,426|26,065| PND1 | GF | GF | | x | x | x |PND clad.jpg |PND ap.jpg | | | | București | | | | | | | | | | | | +--+----------------+---------------------+------+------+-------+--------+--------+----+----+----+----+-------------+-----------+ |21| Drumul Sării/ |Drumul Sării, Cinema,|44,419|26,059| DRS1 |B+GF+1S | GF | | | x | x |DRS clad.jpg | | | | Ghencea | București | | | | | | | | | | | | +--+----------------+---------------------+------+------+-------+--------+--------+----+----+----+----+-------------+-----------+ |22|Vălenii de Munte| Primărie |45,183|26,038| VLM1 | GF+1S | GF | | x | x | x |VLM clad.tif |VLM ap.jpg | +--+----------------+---------------------+------+------+-------+--------+--------+----+----+----+----+-------------+-----------+ |23| Militari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161378_a_162707]
-
clasificate în 7140.12 9213 Proiecția de filme cinematografice 9213.1 Servicii de proiecție a filmelor în cinematografe 9213.11 Servicii de proiecție a filmelor în cinematografe Această subclasa elementară include: - servicii de proiecție a filmelor cinematografice în săli de cinema sau în aer liber și în săli de proiecție particulare sau alte facilități de proiecție 9213.12 Servicii de proiecție pentru benzi video sau DVD Această subclasa elementară include: - servicii de proiecție a benzilor video în cinematografe sau în aer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
amatori și interpreți individuali (costume, instrumente muzicale etc., materialele și manopera necesare întreținerii și reparării acestora); ... b) materialele pentru ambientare interioară și exterioară în unitate (drapele, lucrări cu caracter educativ, istoric și patriotic etc.), precum și materialele necesare pentru ecranele de cinema, cortină, scenă etc.; ... c) diplomele, plachetele, insignele, pliantele, stegulețele, fanioanele, albumele foto și alte materiale de prezentare a unității, ce se execută potrivit planurilor aprobate; ... d) cheltuielile necesare pentru dotarea inițială a bibliotecilor cu literatură beletristică și de profil profesional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201192_a_202521]
-
amatori și interpreți individuali (costume, instrumente muzicale etc., materialele și manopera necesare întreținerii și reparării acestora); ... b) materialele pentru ambientare interioară și exterioară în unitate (drapele, lucrări cu caracter educativ, istoric și patriotic etc.), precum și materialele necesare pentru ecranele de cinema, cortină, scenă etc.; ... c) diplomele, plachetele, insignele, pliantele, stegulețele, fanioanele, albumele foto și alte materiale de prezentare a unității, ce se execută potrivit planurilor aprobate; ... d) cheltuielile necesare pentru dotarea inițială a bibliotecilor cu literatură beletristică și de profil profesional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201191_a_202520]
-
pentru poștă, control ambulant, vehicule-atelier, vehicule-laborator etc. ... Anexă 34 G. LISTA EXEMPLIFICATIVA cuprinzând bunurile considerate material pedagogic Articolul 431 a) Aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetului și imaginilor, precum: ... - proiectoare de diapozitive sau de filme fixe; - proiectoare de cinema; - retroproiectoare și episcoape; - magnetofoane, magnetoscoape și cinescoape; - elemente pentru circuite închise de televiziune. b) Suporturi de sunet și imagini, precum: ... - diapozitive, filme fixe și microfilme; - filme cinematografice; - înregistrări sonore (benzi magnetice, discuri); - benzi video. c) Material specializat, precum: ... - echipament bibliografic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]