38,100 matches
-
imediat că nu numai pentru asta! Numeroase mărturii ni-l arată pe autor fascinat de actul scrierii și de minunea reprezentată de poezie. Să trăiești din scris în Bucureștii epocii regulamentare, cînd publicul românesc se reducea la cîteva sute de cititori? Anton Pann a dovedit că un asemenea proiect himeric era realizabil - cel puțin în parte. Peste 30 de cărți scrise și tipărite de el între 1830 și 1854 se disting de cărțile pașoptiste nu doar prin spiritul care le animă
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
sau de estetism romantic, el făcea apel la autorități spirituale milenare (religia, basmul, fabula, istoria exemplară de orice fel) doar pentru a educa. Dacă versurile citate mai sus ar putea deschide orice carte a lui Anton Pann, încheierea intitulată Către cititori la Fabule și istorioare poate servi, de asemenea, drept concluzie a tuturor cărților semnate de el: "Priimiți deocamdată/ Acestea ce le citiți/ Și vă voi da altă dată/ Și mai multe, de poftiți./ Că d-alde aceste-n lume/ De
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
neobișnuită amploare, unde latura epică va juca rol important. Pentru prima dată, o mare cantitate de istorie, legende și fragmente paremiologice se află pusă în scenă pe un pretext narativ. în Povestea vorbii, ordinea instanțelor etice nu era perceptibilă de către cititor; în O șezătoare la țară, înaintăm pe firul unor întîmplări în același timp neprevăzute și ciudate. "Din București într-o toamnă plecînd pentru un drum lung./ Seara pîn-la Colintina abia putui să ajung". Primele versuri ale Șezătorii... ne aduc, discret
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
cîteva sfaturi cum să îngrijești de bradul, ca să-și păstreze prospețimea": construcție care ar putea fi tot un rest istoric, dar ar putea proveni și dintr-o simplă nesiguranță sau necunoaștere a limbii. Un amestec de familiar și nefamiliar resimte cititorul român și în fața formelor de plural în care se recunoaște fenomenul general al oscilației între două terminații și mai ales tendința populară de a prefera pluralul feminin în -i. Unele dintre formele semnalate de monitorizarea basarabeană nu sînt totuși curente
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
imaginat de criticul care alcătuiește volumul. Deși pare lipsit de importanță (în fond toate versurile volumului îi aparțin lui Ion Chichere), rolul antologatorului devine, în astfel de cazuri, unul uriaș. Selecția poemelor și ordinea lor în volum îi pot oferi cititorului indicii despre stările de spirit, sensibilitățile, vulnerabilitățile unui autor. Scrierea unor poeme ține adesea de diverse experiențe circumstanțiale, mai mult sau mai puțin reprezentative pentru existența celui în cauză. Accentuând pe anumite elemente, favorizând anumite teme, antologatorul ajunge să își
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
timpul cu ușa deschisă.// Sora mea moartea bea cât bea/ din viața mea/ apoi îmi adoarme, cuminte,/ pe umăr." Aceeași combinație obsedantă moarte-beție-poezie apare și în alte poeme, ducând, inevitabil, cu gândul spre lirica lui Bacovia. Sentimentul, resimițit acut de cititor, este unul de singurătate, de goliciune interioară, de dilatare a timpului și de repetitivitate mecanică. Entuziasmul a dispărut de mult, nici o rază de lumină nu își face loc în acest univers noros, procesul de creație însuși ia forma unei banale
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
și au editat în "samizdat" celebra revistă "Metropol", care mult a supărat autoritățile sovietice ale vremii, bucurându-se, în schimb, de mare interes și simpatie în Europa și SUA), așadar, Aksionov spune că E. Popov nu încetează să-și uimească cititorii. Amatorii de clasificări, susține el, îl pot include pe Evg. Popov în rândul postmoderniștilor, o voce în corul dodecafonic ale cărui teme sunt mizeria spirituală și prăbușirile epocii postsovietice. Dar, de la o carte la alta, scriitorul refuză să se bucure
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
rândul postmoderniștilor, o voce în corul dodecafonic ale cărui teme sunt mizeria spirituală și prăbușirile epocii postsovietice. Dar, de la o carte la alta, scriitorul refuză să se bucure de succesele obținute prin mijloacele artistice omologate până acum și apreciate de cititori, el continuă să exploreze teritorii noi și, iată, e pe cale să apară o originală epopee, un fel de călătorie la întâmplare, sub pânze multicolore, asemănătoare călătoriei lui Pantagruel. Oferim cititorului român povestirea de față, din volumul Opera celor trei cerșetori
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
obținute prin mijloacele artistice omologate până acum și apreciate de cititori, el continuă să exploreze teritorii noi și, iată, e pe cale să apară o originală epopee, un fel de călătorie la întâmplare, sub pânze multicolore, asemănătoare călătoriei lui Pantagruel. Oferim cititorului român povestirea de față, din volumul Opera celor trei cerșetori, prefațat de Vasili Aksionov. Omul de litere Gdov a ieșit de la restaurantul "Bavaria" către ora unu noaptea. Regretând că nu luase de la crâșmă o scobitoare, își vârî degetul în gură
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
luptei. Adevărul camuflat în silogismul citat mai sus ni-l dezvăluia Arghezi, la începutul anului 1947: Pentru că ne displace să spunem că viața șnouăț e o porcărie, ne flatăm a prefera să spunem că viața e o luptă. (...) Dragă Domnule Cititor, tot o porcărie e și viața literară, ba poate chiar mai rău"xiv. Perpetuarea atmosferei de război este necesară regimurilor totalitare mai cu seamă întrucît ea îndreptățește impunerea comandamentelor ideologice ca imperative militare. La urma urmei, cum spunea și Tzvetan
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
europeanului, a celui care privește cu detașare obiectul analizei sale (mereu aceeași Moldovă!), introducînd astfel în scriitură o distanțare cosmopolită. Pagina franceză încearcă să arunce asupra țării sale privirea unui "străin", a străinului din Montesquieu care străbate un peisaj familiar cititorului. în schimb, atunci cînd scrie românește, Russo se află în căutarea unei limbi mustind de arhaisme și de regionalisme, fixată într-o sintaxă inspirată de vechile cărți bisericești. Cei doi Alecu Russo, francezul și românul, aflați în căutarea fondului național
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
sincopată, cu respirație scurtă, a prozatorului moldovean, aparent incapabil să-și ducă gîndul pînă la capăt, ne frapează de la primul contact cu textul. Transformată într-un prelungit legatto stilistic, cum i s-a spus, asemenea frază îl solicită direct pe cititor, asociat parcă la producerea ei și angajat să suplinească imaginativ spațiile albe, colaborînd direct cu autorul. La toți pașoptiștii, problema limbii, precum și implicațiile estetice legate de viziunea lor lingvistică, s-au aflat în centrul operei. Pentru Alecu Russo, autor ce
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
roman pe care R-G l-a publicat la 85 de ani nu mi se pare "...ultimul cui bătut în coșciugul Noului Roman", cum spune cronicarul de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, și nici "... un vals hipnotic de dominare și supunere care obligă cititorul să-și înfrunte propria sa moralitate și propria sănătate mintală" cum scrie cronicarul de la The Guardian. Mi se pare, mai degrabă, ultima încercare a lui A R-G de a-și convinge cititorii că de fapt Noul Roman, acuzat tot mai
Romanul testicular-testamentar al lui Robbe-Grillet by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8391_a_9716]
-
vals hipnotic de dominare și supunere care obligă cititorul să-și înfrunte propria sa moralitate și propria sănătate mintală" cum scrie cronicarul de la The Guardian. Mi se pare, mai degrabă, ultima încercare a lui A R-G de a-și convinge cititorii că de fapt Noul Roman, acuzat tot mai acut că n-ar fi avut "cojones" în vremurile sale de glorie, avea și însemnele vizibile ale bărbăției și pe cele ascunse ale unei feminități agresive, dar torturate de priapicii unor prejudecăți
Romanul testicular-testamentar al lui Robbe-Grillet by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8391_a_9716]
-
atitudine între directețe și insinuare, diferență care se vede și în comportamentul cenzurii sau al represiunii: literatura disidentă nu poate fi niciodată publicată în țară, nici acceptată în vreun fel, în timp ce literatura subversivă, nepercepută ca atare de către cenzură, ci de către cititor, prin complicitate, este publicată și dobândește o circulație publică ce se încarcă de un prestigiu ocult. Disting, în al treilea rând, între disidența politică a scriitorilor, exprimată prin scrisori deschise și texte politice, pe care aș numi-o disidență biografică
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
de la mașina de scris la calculator, petrecută la noi la începutul anilor '90. Cei mai mulți dintre jurnaliști și scriitori au învățat din mers să lucreze la noile și atât de performanțele aparate, capabile să scurteze la maximum distanță dintre autor și cititorul sau. Rând pe rând, din drumul textului către destinatarii săi au fost eliminate mai multe verigi intermediare - dactilografa, culegătorii de litere din tipografie, linotipiștii, în anumite situații chiar corectorii - astfel încât pagina tipărită a ajuns să reproducă întocmai fanteziile filologice și
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
părea la prima vedere futile. S-ar putea obiectă că ceea ce contează sunt în primul rând ideile dintr-un text și apoi doar aranjarea textului în pagina și chiar respectarea cu strictețe a unor norme de editare. În fond, fiecare cititor poate corectă tacit orice greșeală de editare, iar dacă textul îi produce revelații, la sfârșitul lecturii va uita că un cuvant a fost despărțit greșit în silabe sau că liniile de dialog au avut dimensiunile unor cratime. În realitate lucrurile
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
urmeaza este fără cusur. Scrie I. Funeriu și nu putem decât să subscriem: " Într-adevăr, dacă facem abstracție de premisa, coerentă discursului este în afara oricărei contestații, iar argumentația plauzibilă, astfel că teoria sfârșește prin a-i seduce pe cei mai mulți dintre cititori. Nu însă și pe cei mai sceptici sau defetiști, dispuși să împingă verificările până la ultima lor consecință". Studiile lui I. Funeriu seamănă cu niste investigații ale unui detectiv al textului. Că un alt Sherlock Holmes, mereu cu o lupă în
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
Unde ni sunt (cr)editorii? este o deconspirare savuroasa și inatacabila a unui rapt literar. I. Funeriu a moștenit de la magistrul sau G. I. Tohăneanu o anumita ceremonie a discursului. El știe să-și țină interlocutorii (fie ei studenți sau cititori) aproape, chiar și atunci când teoretizează teme aparent minore sau a priori terne. Umorul și ironia nu îl părăsesc niciodată, demonstrațiile au o gradație detectivistica, referințele culturale și limbajul foarte nuanțat țin permanent treaza atenția cititorului. Reflecții filologice de I. Funeriu
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
interlocutorii (fie ei studenți sau cititori) aproape, chiar și atunci când teoretizează teme aparent minore sau a priori terne. Umorul și ironia nu îl părăsesc niciodată, demonstrațiile au o gradație detectivistica, referințele culturale și limbajul foarte nuanțat țin permanent treaza atenția cititorului. Reflecții filologice de I. Funeriu este o carte scrisă cu inteligență și hâr, plină de învățăminte chiar și pentru cei deloc preocupați de hermeneutica editării sau de analiză prozodica a textului poetic.
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
ceea ce nu e, totuși, sigur). Or, tocmai acest text autoreferențial, consideră autorul studiului, este de natură să ne ofere cheia receptării celei mai adecvate a prozei hogașiene, păstrând o prospețime și o savoare care o fac perfect compatibilă cu sensibilitatea cititorului actual: "...interpretarea operei lui Hogaș chiar de aici ar trebui să pornească. Pentru că ea este nu atât sursa unor afirmații programatice (...), cât un document existențial - și, abia în felul acesta, prilejul destăinuirii unor chei hermeneutice. Document (...) al unui spirit (...) ironic
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
inspirat, consacrând ideea că "hăul care ia înfățișarea foamei e umplut la Hogaș cu fascinația spectacolului" (p. 104). Prezentarea de ansamblu a operei lui Hogaș din partea a patra are un caracter sintetic și vizează relevarea aspectelor considerate esențiale din perspectiva cititorului de azi, căruia i se oferă variate motive de a parcurge proza scriitorului nemțean cu toată considerația cuvenită. În opinia criticului, autorul prozelor din Pe drumuri de munte și al Amintirilor din-tr-o călătorie nu este "un simplu memorialist" (p. 60
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
TV și la case de discuri. ROCK-MANIA. Format A 4, coperți color, subțirică - doar 16 pagini color, lunară. Tehnoredactare aerată, fotografii xeroxate, conținut cu intenții ambițioase: despre „civilizația rockului”, portrete din diverse ramuri, inclusiv românească, apar scrisori și întrebări de la cititori. Aspect modest, fonduri reduse, inițiator - Marius Șerbănoiu. SRL. Subtitlu „Să râdă lumea și să cânte”. Una din primele reviste apărute după 1989, mai precis în 1990, astfel se explică hârtia de proastă calitate, cu pagini alb-negru și fotografii xerox, format
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
lămurirea unor gînduri care nu provin neapărat din felia experienței concrete. Dacă împlinești aceste cerințe, drumul ți-e deschis: vei asista la o suită de dialoguri precumpănitor teologice a căror izbitoare ciudățenie stă în efectul pe care îl au asupra cititorului. Mai precis, starea de spirit pe care o aveai la începutul lecturii nu o vei mai regăsi-o la sfîrșit. Dispoziția ți se va schimba în urma unei fluctuații a cărei cauză stă tocmai în schimbarea de ton a protagoniștilor: treptat
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
care debutează dialogul ar fi putut fi mai liniștite: dimpotrivă, încordarea este binevenită, căci, fără tensiunea de la început, riscul ca tematica volumului să dea naștere unei lîncezeli discursive ar fi fost mare. Așa însă, coliziunea petrecută în primele pagini încarcă cititorul cu o stare de spirit care îi menține atenția trează, în ciuda inactualității temelor dezbătute. E ca și cum impulsul inițial îți împrumută destulă energie pentru a urmări ideile cărții pînă la capăt, și asta chiar dacă ele, judecate în raport cu zona agitației cotidiene, țin
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]