6,839 matches
-
icoanele au fost duse în Cund. Doar unul dintre clopotele vechi se mai păstrează la Biserica Ortodoxă din Giacăș, fiind folosit, datorită rezonanței sale, numai când este vreme rea. În Evul mediu, populația românească a satului Giacăș a fost de confesiune ortodoxă, convertirea la grecocatolicism realizându-se, foarte probabil, la începutul secolului al XVIII-lea. Conscripția episcopului Ioan Inochentie Micu Klein din 1733 a recenzat, în acest sat, 140 de greco-catolici, care aveau lăcaș de cult și casă parohială. În proprietatea
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
ulterioare, este în continuă creștere: 307 în 1857 și 328 în 1869. Recensământul din 1880 înregistrează 270 greco-catolici, o cifră semnificativ scăzută față de anul 1869 . Această diminuare numerică este generată de scăderea populației satului și nu de orientarea către altă confesiune. De altfel, pe măsură ce populația crește, numărul credincioșilor greco-catolici intră și el pe trendul ascendent. Astfel, în 1890 sunt înregistrați 291 greco-catolici , în 1910 - 293, iar în 1930 - 415. Interzicerea cultului greco-catolic în anul 1948 a dus la desființarea parohiei, credincioșii
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
integritatea populației sunt asigurate de următoarele forțe de ordine: Postul de Poliție format din trei agenți și Poliția Comunitară în componența căreia activează un număr de zece angajați. Majoritatea populației este creștin - ortodoxă, dar în satul Loloiasca sunt mai multe confesiuni: ortodocși, adventiști, evangheliști, penticostali. Pe teritoriul comunei există trei lăcașuri de cult - biserici creștin -ortodoxe, în curtea cărora sunt ridicate monumente în cinstea eroilor neamului. Lângă biserica din satul Măgula se află înălțat un monument din lemn, cu o vechime
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
eroilor neamului. Lângă biserica din satul Măgula se află înălțat un monument din lemn, cu o vechime de peste 100 de ani, declarat monument istoric și cuprins în lista monumentelor istorice naționale. De asemenea funcționează și case de rugăciuni pentru celelalte confesiuni.
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
de origine slavă. Balomir este un sat de mărime mică, dispunerea lui fiind una lineară, și având o populație de aproximativ 400 de persoane. O parte însemnată din populație a emigrat din comună. În sat se regăsesc patru biserici de confesiuni diferite și anume: penticostală, ortodoxă, baptistă și interconfesională. Datorită acestui fapt, rata infracționalității este foarte scăzută în comună. În luna octombrie 2011, Balomir a fost gazda mai multor oficialități locale și județene, venite să participe la festivitatea de inaugurare a
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
de exemplu la București, se folosește și limba română. este constituită din comunități parohiale (în ). Parohia este comunitatea organizată a membrilor bisericii de pe un teritoriu delimitat, în scopul asigurării serviciilor divine și a celorlalte activități religioase, conform legilor interne și confesiunilor însușite. În vederea guvernării, organizării, supravegherii, respectiv aplicării disciplinei, mai multe parohii formează protopopiate (în ), mai multe protopopiate formează eparhii (în ), iar eparhiile formează Biserica Reformată din România. Structuriile bisericești, parohiile, protopopiatele și eparhiile, sunt persoane juridice cu drept de autoguvernare
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
temeiul succesiuni apostolice ci preoția universală. Renașterea morală a omului se face în legătură directă cu Hristos, fără mijlocirea ierarhiei harice. În ortodoxie și catolicism, însă, acestea se face prin mijlocirea ierarhiei harice.á Lângă Crezul Niceo-Constantinopolitan, Crezul Apostolic și Confesiunea a doua Helvetică (1566), Catechismul Heidelbergian (1563) este cel mai important document teologic pe care Biserica Reformată își însușește. Din inițiativa lui Friedrich al III-lea, principele din Pflaz, cei doi teologi reformați, Zacharias Ursinus și Caspar Olevanius, au avut
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei, a devenit primul de acest fel din istoria Europei moderne. Originalul documentului este păstrat la Muzeul Brukenthal din Sibiu. În baza Edictului de la Turda, până la edictele de toleranță religioasă emise de Iosif al II-lea, confesiunile recepte din Transilvania au fost cea reformată, cea luterană, cea unitariană și cea romano-catolică. Edictul a avut însă limitele sale, prevederile lui proclamând egala îndreptățire a credințelor îmbrățișate de stările constituționale edievale ale Transilvaniei: maghiarii, sașii și secuii. Decretul era
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
adică în epoca de formare a noului stat și în intervalul de criză politică 1658-1661. În prezența principului Ioan Sigismund Zápolya, la 6 ianuarie 1571 dieta de la Târgu Mureș a hotarât adoptarea libertății conștiinței religioase în Transilvania a celor patru confesiuni: romano-catolic, reformat, evanghelic și unitarian. Principele de religie unitariană dorea însă o promovare deosebită a acesteia din urmă. Acest eveniment a constituit o contribuție de dimensiune europeană la instalarea toleranței religioase, model practicat peste secole în Transilvania. Protestanții maghiari au
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
dar în urma pierderii revoluției a fost nevoit să comande ținerea slujbelor în cinstea împăratului Ungariei, Franz Joseph. Schimbarea în politica privind bisericile a venit numai după Ausgleich-ul din 1868. Prin adoptarea Legii 1868. LIII. tc., statul ungar a garantat libertatea confesiunilor și a făcut posibil ca orice cetățean maghiar major să aibă posibilitate de trece la o altă religie dacă dorește. Industralizarea din secolul al XIX-lea modificat imaginea satelor protestante din Transilvania. Din localitățile izolate, în care solidaritatea a căpătat
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
în 15 mai 1761 de către episcopul ortodox Sofronie Chirilovici de la Rășinari, parohia fiind înființată abia în 1828. La câțiva ani distanță de la sfințirea bisericii, prin intermediul preotului Ioan Maior, populația în totalitate ortodoxă, a fost convertita la grecocatolicism, păstrându-și această confesiunea până în anul 1948. Un alt preot care a slujit în această perioadă în biserică din sat a fost Elisie Maior (182-1869). În anul 1733 Inochentie Micu Klein, într-o conscripție a vremii, printre altele sunt menționate și cele 4 sate
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Statistica românilor ardeleni din 1760 - 1762”, publicat în „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, volumul 3, 1924 - 1925, pagina 641, menționează că "„localitatea făcea parte din comitatul Turda și exista un preot unit și un preot ortodox; erau 32 familii de confesiune ortodoxă, exista biserică ortodoxă; parohia avea în proprietate o suprafață de teren arabil de 6 câble (circa 6 iugăre) și teren cositor de 6 care de fân; avea și casă parohială”". Nicolae Albu, unul din cei mai iscusiți cercetători în
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
toți catolicii din Gioseni au vorbit ungurește, deși în mare parte nu s-au declarat maghiari la recensământul din 1930 (doar 15% dintre catolici). În 1996, etnograful Dr. Tánczos Vilmos, în cadrul cercetărilor sale, a constatat că 87% din populația de confesiune catolică încă au putut comunica în limba maghiară (deși s-a accentuat bilingvismul dialectal). În 2009 Tánczos a repetat cercetările sale și a constatat că procentul vorbitorilor de limba maghiară a scăzut la doar 50% din populația catolică și doar
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
În prezent se încearcă o îmbunătățire a nivelului de învățământ, personalul didactic fiind în mare parte tânăr. A fost editată o revistă a școlii care apare semestrial. În fiecare sat din comună este câte o biserică ortodoxă, populația fiind de confesiune creștin-ortodoxă în proporția de 96%.Biserica din satul Măgirești, ridicată pe ruinele vechii biserici construite la inceputul secolului al XIX-lea, a fost dată în folosință la 8 septembrie 1985 cu hramul Nașterea Maicii Domnului. La sfințirea acestei biserici a
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
a fost unul Lehrman care avea un birou de expediție vamală. Mai târziu, ca și în alte părți ale Ardealului s-au mai așezat și alte familii de armeni pe nume Vertran I., Zakarias Arpad care erau maghiarizați dar aveau confesiunea apropiată de ortodoxie, căci se găsesc înmormântați în cimitirul ortodox. Tot către sfârșitul secolului al XIX-lea s-au mai așezat și câțiva italieni (de ex. Iacob și Ozwaltd Martini). În anul 1870, văduva Maria Chiriac dona parohiei din Ojdula
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
scrisului, muzicii și călătoriilor. Prima sa opera a fost un studio al unei tinereți neliniștite intitulat "Leș Cahiers d’André Walter" (1891) ("Caietele lui André Walter"). Scris la persoana intai, ca majoritatea operelor sale de mai tarziu, ea împrumuta elementele confesiunii, cea care avea să-i aducă lui Gîde faima care l-a consacrat. În anul 1891 un coleg de școală, scriitorul Pierre Louÿs, l-a introdus în cercul După-Amiezelor de Marți, patronat de poetul simbolist Stéphane Mallarmé iar pentru o
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,69%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,34%). Pentru 3,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna își trage numele de la niște coloniști sași din Ungaria, reformați de confesiune calvină, refugiați din cauza persecuțiilor de acolo, care au fondat satul prin secolul al XVII-lea, după care în timp au fost asimilați cultural de localnici și au devenit moșneni, formând ceata moșnenilor săseni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
fiind catolic dar Meletie menționează că satul a rămas in schismă,adică ortodox tot in același an. În 1771 sunt consemnați 34 de familii jeleri cu casă și 2 de iobagi iar în 1786 - 36 de de familii, toate de confesiune ortodoxă.La acea dată satul făcea parte din Protopopiatul de Meziad. În 1842 erau consemnați în sat 461 de suflete de ortodocși ,5 iudaici adică evrei și 2 greco-catolici iar în 1936 erau 676 de locuitori toți ortodocși. Satul Valea
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
număr de 3.095 locuitori dintre care 3.046 români și 42 evrei. În 1930, Rebrișoara avea o populație de 4.129 de locuitori, iar recensământul din 1948 înregistra o populație de 4.618 persoane (în marea ei majoritate de confesiune greco-catolică) cu 1.037 gospodării. La recensământul din anul 1966 s-au înregistrat un număr de 2.350 locuitori. Cea mai mare parte a teritoriului localității Rebrișoara se încadrează din punct de vedere geomorfologic și sub numele de Țara Năsăudului
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
Începând cu 1902, în decurs de 36 de ani, în Aldorf s-au stabilit 107 țipțeri. În 1944, toți acești noi locuitori au ajuns să reprezinte mai mult de un sfert din locuitorii de naționalitate germană. Deși locuitorii țipțeri aparțineau confesiunii catolice, iar sașii erau, fără excepție, evanghelici lutherani, între sași și țipțeri nu au existat în Aldorf nici un fel de conflicte, așa cum au avut loc în alte localități ardelene. În localitate exista și un număr de țigani. Deoarece împărăteasa Maria
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
numele celor 12 eroi din Dridif, căzuți în al Doilea Război Mondial, ca și numerele de casă ale ultimelor lor domicilii. Pe piedestal, se află inscripția: "„Recunoștința noastră, 1985”", fără alte detalii. Majoritatea locuitorilor sunt de etnie română. Ca și confesiune religioasă majoritatea sunt ortodocși.
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
murit în Felmer 69 de persoane, între care 14 sași și 55 de români și țigani. În anul 1862 localitatea avea 656 de locuitori sași, în 1883 - 433, în 1927 - 569 iar în 1934 - 603. Din punct de vedere al confesiunii, în 1929 existau în Felmer 569 de locuitori de confesiune luterană și 920 de alte confesiuni. La recensământul din 1941, populația totală a satului era de 1367 de persoane, din care 564 sași (39,9%) restul de 803 fiind români
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
și 55 de români și țigani. În anul 1862 localitatea avea 656 de locuitori sași, în 1883 - 433, în 1927 - 569 iar în 1934 - 603. Din punct de vedere al confesiunii, în 1929 existau în Felmer 569 de locuitori de confesiune luterană și 920 de alte confesiuni. La recensământul din 1941, populația totală a satului era de 1367 de persoane, din care 564 sași (39,9%) restul de 803 fiind români și țigani. În timpul celor două războaie mondiale au fost mobilizați
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
În anul 1862 localitatea avea 656 de locuitori sași, în 1883 - 433, în 1927 - 569 iar în 1934 - 603. Din punct de vedere al confesiunii, în 1929 existau în Felmer 569 de locuitori de confesiune luterană și 920 de alte confesiuni. La recensământul din 1941, populația totală a satului era de 1367 de persoane, din care 564 sași (39,9%) restul de 803 fiind români și țigani. În timpul celor două războaie mondiale au fost mobilizați 80 de bărbați din Felmer, din
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
a IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851 când a fost desființat. Până în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, secol în debutul căruia Principatul Transilvaniei (cârmuit până acum de către principi maghiari de confesiune calvină) a trecut în stăpânirea Imperiului Habsburgic catolic, românii ardeleni din Dejani au fost, ca toți românii, creștini ortodocși. Nici nu putea fi vorba de altă lege atâta timp cât prin tradiție Țara Făgărașului a aparținut Munteniei, nenumărate sate fiind proprietatea domnilor
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]