9,371 matches
-
considerat un motiv care s] susțin] orice judecat]. Faptul trebuie s] fie relevant pentru aceea judecat], iar influență psihologic] nu este neap]rât relevant]. Emotivismul nu este de ajuns; mai avem nevoie de cel putin inc] un adaos pentru a contura o teorie care nu va oferi doar o justificare a leg]turii dintre judecată moral] și emoție, ci și o leg]tur] dintre moral] și rațiune. Cea de-a treia tr]s]tur] a subiectivismului etic, despre care susțin]torii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazeaz] pe un nucleu comun. Dac] aceasta s-ar putea realiza nu este o întrebare care își poate g]și un r]spuns aici; dar perspectivele mi se par încurajatoare. Continuu s] cred c] puzzle-ul eticii începe s] se contureze și c] lipsesc foarte puține, dac] nu chiar nici o pies]. Introducere și cuprins: RALUCA MĂRINCEAN CAP. 1 - IOANA STRAT 2 - RALUCA MARINCEAN 3 - IOANA STRAT 4 - RALUCA BRENDEA 5 - ALINĂ GÂNDILA 6 - ALINĂ GÂNDILĂ 7 - CLAUDIA CIUBANCAN 8 - RALUCA BRENDEA
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident declin. Autoarea definește particularitățile și etapele de manifestare ale unui „comprehensiv byronism românesc, cu o pluralitate de nuanțe”, începând de la Gh. Asachi și Barbu Paris Mumuleanu, constatând că în perioada pașoptistă, când trăsăturile naționale modelează atitudinea estetică, acesta se conturează ca un romantism civic, pentru a deveni apoi „genul proxim al poeziei românești postpașoptiste” prin autori care au vibrat la tipul de sensibilitate ilustrat de Byron, dar și la poza și deprimarea lui elegiacă. Este reliefat faptul că prin „coincidența
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
Profiluri, Tipuri de acum 20 de ani. Sunt fiziologii (Schițe din viața contimporană) comprimate, surprinzând șarjat tipuri ale epocii, năravuri și patimi. Șarja nu este foarte intensă, dar incisivă și cu pregnanță. O siluetă grotescă, aceea a cămătarului evreu, e conturată cu oarecare finețe. Un „filosof”, aspirant la deputăție, ține un logos incoerent, inept, nu departe de caragialescul Marius Chicoș Rostogan. Maniera nu este analitică, ci mai mult pitorească și spectaculară. Schița Bucureștenii la masă ar fi un soi de cronică
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
fel de disidență din „Sămănătorul”, vechii combatanți vrând să se disocieze astfel de orientarea pe care N. Iorga o imprimase revistei lui. Atitudinea redactorilor era mult mai flexibilă și mai comprehensivă față de direcția modernă, înnoitoare, a literaturii române, ce se contura la început de secol. Aici își vor găsi spațiu de publicare E. Lovinescu, Ion Minulescu, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu, Carol Ardeleanu, Leon Feraru, Claudia Millian, V. Demetrius, Al. Duiliu Zamfirescu, G. Topîrceanu, Mihai Codreanu, Al. T. Stamatiad ș.a.
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
programatică cu generația basarabeană numită a „ochiului al treilea”, adică a șaptezeciștilor. Autorul este preocupat de „lumea din interior”, pune mereu în fața personajelor sale o oglindă rece, metalică, în care ele își „văd” conștiința și faptele ca pe niște procese, conturează adevărați arbori genealogici, urmărind atent ramificările ce configurează generații. Romanele explorează o stare de indeterminare a generațiilor, care se pierd între trecut, prezent și viitor, iar personajele suferă un proces de înstrăinare. Realitatea este constituită din fragmente, iar existența umană
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
La părinți (1989) - prin sinceritatea expresiei, prin cantabilitate, dar mai ales prin sugestia reflexivă amară ce transpare din versurile lui elegiace. S-a spus că poetul cultivă „formula tradiționalistă bazată pe cantabilitate folclorică și pe desenul imagistic simplu și clar conturat” (Mihai Cimpoi). Cărțile O palmă de cer, Ploile dorului (1972), Fluvii (1976), Rostul țărânii, Autografe în câmp (1981), Același (1986), La părinți, având ca tematică satul contemporan moldovean și oamenii lui, sunt tot atâtea trepte ale evoluției autorului spre o
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
prin sciziunea Frontului Salvării 2), atunci distincția este și mai clar conturată: 40.66% pentru CDR și FSN în județul Constanța și 26.36% în Tulcea. La alegerile generale din 1996 diferența de comportament electoral dintre cele două județe se conturează cu o și mai mare claritate: în județul Constanța CDR a fost câștigător detașat (35.39% față de 13.73% pentru PDSR). De altfel, PDSR a fost devansat în județul sudic și de USD (20.75%). În județul Tulcea CDR devine
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
principale (diferență mai mare în favoarea PDSR în comunele depărtate de Tulcea, mult mai mică în cele limitrofe). Influența orașului asupra comunelor învecinate și diferența de comportament electoral dintre acestea și localitățile aflate la o mai mare distanță a fost bine conturată în situația particulară generată de alegerile pentru Camera Deputaților (1996-2008). Însumând voturile valabil exprimate pentru cele 3 comune de lângă oraș în contrapondere cu voturile celor trei localități aflate la o mai mare distanță, calculând apoi procentul PDSR, vom observa că
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
educaționale, într-un sistem coerent și convergent, pe toată durata vieții individului. Dacă noțiunea de educație a adulților desemnează o generalizare a unor experiențe date, existând la nivel practic mult înaintea elaborării sale teoretice, conceptul de educație permanentă este unul conturat în plan teoretic, un concept integrativ, ce conține descrieri referitoare la orientările politice care se iau față de sistemul educațional, fiind un principiu de bază al organizării sistemului de învățământ, pentru a gândi articulat abilitarea individului de a învăța. Din perspectiva
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta presupune ca, încă din școală, să creăm medii de învățare stimulative, provocatoare, bogate în conținut, care să transceandă granițele școlii, cunoștințele teoretice să fie în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de acreditare a calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu implicații asupra abordărilor educaționale. Societatea postmodernă, caracterizată prin schimbare diversă și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
democratică intra sub apanajul educației generale a adulților, vizându-i pe cei care aveau interesul de a-și dezvolta o cultură politică. Acum, datorită modificărilor de accent la nivelul politicii europene pe formarea cetățeanului european, educația pentru cetățenie democratică se conturează tot mai mult ca domeniu distinct de reflecție și concentrare a eforturilor. Din păcate, analfabetismul este o problematică dificil de eradicat, cuprinde un număr mare de persoane afectate de această situație, chiar dacă la diferite grade de parțial analfabetism, iar formele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu privire la alte stipulări pentru grupurile de adulți deja menționate. Totuși, nu ne propunem să realizăm un breviar legislativ, ce ar fi repede depășit de elaborările sau modificările legislative ulterioare. Documentele menționate, ca și efectele punerii lor în practică sau tendințele conturate în urma sedimentării anumitor experiențe ne determină să afirmăm următoarele: • România are nevoie de o lege a educației adulților care să promoveze dezvoltarea individuală și dezvoltarea societății românești, care să reglementeze acest domeniu din perspectiva educației permanente. Din păcate, cele mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
producerea de cunoștințe, construirea de sensuri și semnificații de către cei ce învață, în mod individual și/sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui drum netrasat, dar care se conturează în procesul deplasării. Didactica de tip constructivist se bazează pe anumite principii, potrivit cărora: - instructorul/formatorul propune o problemă (de discutat, de rezolvat) cu ajutorul căreia „creează un context incitant (provocator) care pune mintea elevului în mișcare” (Siebert, 2001b, p. 62
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conferindu-i specificitate. Nu am abordat aspecte legate de structura socială, de nivelul de dezvoltare economică și tehnologică, pentru că am considerat că acestea influențează mai degrabă fenomenul participării adulților în programele de formare și dezvoltare personală și profesională. Pentru a contura însă o imagine mai clară, am trecut în revistă o serie de bariere culturale, structurale și personale ce pot interveni și influența implicarea în activități educaționale. În încercarea de a surprinde elementele componente ale contextului/mediului învățării și impactul exercitat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formativ (accesul la formare, recunoașterea diplomelor sau a competențelor dobândite ș.a.); - dispoziționali - determinați de atitudinile și comportamentele persoanei în și față de activitate, modelate sau legate de atributele individuale (caracteristici de personalitate, conceptul de sine ca „elev”, atitudini, preferințe, nevoi, care conturează tendința de a reacționa la situații într-o manieră predeterminată). Darkenwald și Merriam (apud Merriam, Caffarella, 1991) au mai adăugat și o a patra categorie - cea a factorilor informaționali -, respectiv gradul de informare și conștientizare a oportunităților educaționale disponibile la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestea sunt aspecte de ordin general, cele care țin de stilul didactic sunt puternic individualizate și se referă în special la influența personalității cadrului didactic asupra comportamentului său didactic, la maniera sa de a fi autentic, la modul cum își conturează și își șlefuiește stilul didactic prin experiență, prin reflectarea asupra a ceea ce a făcut la clasă și asupra efectelor activității. Cercetările cu privire la eficiența predării (Garrison și Archer, 2000, pp. 115-130) au arătat că ea se analizează în funcție de condițiile educaționale (de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ideile, să se reformuleze, să se ierarhizeze în secvența lecției imediat următoare (dacă este folosită ca metodă de negociere a conținutului, de exemplu) sau să fie înregistrate, distribuite la toată lumea pentru ca acasă să reflecteze asupra lor, să leregrupeze și să contureze propriul produs, care la întâlnirea următoare să fie discutat în plen și, eventual, să se realizeze un produs comun din soluțiile propuse (când este folosită pentru creație - de exemplu, dorim să realizăm un logo). d) Jocurile de simulare pot fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracterizată în ultimul timp și din ce în ce mai mult de mobilitate, venind astfel în întâmpinarea cursanților ce doresc să-și perfecționeze studiile, însă care mai au și alte îndatoriri de îndeplinit. Astfel, trăsăturile definitorii ale m-learning, mobilitatea și conectivitatea 1, s-au conturat pentru a suplini atât nevoia de educație și de mobilitate, cât și dorința comunității mobile de a accesa internetul folosind tehnologiile mobile. O astfel de conexiune internet asigură o independență fizică, dar este bazată și pe simplitate, fiind sub influența
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ideilor în ordinea importanței lor, formularea obiectivelor, schițarea unui plan de aplicație, cu specificarea unor elemente ce țin de resursele necesare (umane, resurse de conținut și materiale), schițarea formatului cursului/programului, finalizarea bugetului și a planului de marketing etc. Odată conturat conceptul cursului, evaluăm fezabilitatea acestuia prin analiza de nevoi, apoi procedăm la o proiectare detaliată, urmată de implementare, cu toată problematica specifică, pentru ca, în final, să-l evaluăm multidimensional (atât cu privire la calitatea cursului pe ansamblu, cât și cu privire la rezultatele obținute
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
corespunzătoare unor cerințe de formare, avem în vedere raportarea la oferta altor instituții concurente, la piața forței de muncă și previziunile de dezvoltare ale comunității, la nevoile create ca urmare a unor stipulări de politică educațională sau tendințe de dezvoltare conturate în strategii regionale, naționale, internaționale de acțiune etc., dar ne raportăm și la experiența și expertiza noastră ca ofertanți de formare, la resursele de care dispunem sau pe care le putem accesa. Analiza populației-țintă este procesul ce urmărește identificarea caracteristicilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și ce așteptări are?), competențele și stilul de învățare, caracteristicile fizico-demografice (timp disponibil, situație familială, vârstă, domiciliu, resurse disponibile; de exemplu, accesul la tehnologii de informare și de comunicare și competența de a le folosi) și alte date care să contureze un profil individual cât mai fidel. Astfel de date sunt indispensabile pentru conceperea unui curs adaptat, care să vină în întâmpinarea unor nevoi reale ale adultului devenit educabil și care să asigure acestuia nivelul dezirabil de cunoștințe și competențe. Nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să fie clar în ce va consta aceasta și cum se va derula, cu ce resurse și cu ce obiective de atins. Proiectarea presupune elaborarea unei „hărți” de acțiune, pe baza căreia se va monitoriza progresul prin raportare la așteptările conturate în exercițiul proiectării. Realizarea activității de proiectare se finalizează cu elaborarea unui plan de acțiune, pe baza căruia se va monitoriza progresul prin raportare la așteptările conturate în exercițiul proiectării. Un astfel de plan de acțiune cuprinde explicații asupra cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de acțiune, pe baza căreia se va monitoriza progresul prin raportare la așteptările conturate în exercițiul proiectării. Realizarea activității de proiectare se finalizează cu elaborarea unui plan de acțiune, pe baza căruia se va monitoriza progresul prin raportare la așteptările conturate în exercițiul proiectării. Un astfel de plan de acțiune cuprinde explicații asupra cursului/programului, asupra raționalității desfășurării lui, dar va cuprinde și detalii operaționale și financiare. Problematica proiectării cursului depinde foarte mult de tipul de ofertă propus, de maniera în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]