6,583 matches
-
de țărmurile Marii Britanii. Petru și Petre au tresăltat în scaunele lor: aci se simțeau tari. Știau, de pildă, că unicul portavion al argentinienilor se numește „25 de Mayo”, cît și numărul vaselor din care se compune „armada” britanică. Printr-o curioasă asociație de idei, de la Malvine au trecut la Angola, unde recent avusese loc un masacru, apoi la atacul terorist de la Belfast. Dacă această discuție nu e gratuită, oare unde vor să ajungă?, m-am întrebat. După un moment de înviorare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în felul de a merge eroinele romantice care savurează cuvintele unui neașteptat billet doux. La al treilea voiaj între ușă și geam s-a întors iarăși spre noi să ne întrebe: „Ați văzut vreodată o lostriță? Cum arată?” Era sincer curioasă, fapt pe care nu-l manifestase la prima citire a cuvîntului. Dincolo de amănuntele ei delicioase, povestea are o „învățătură”. Incomparabile prin definiție, femeile acceptă doar comparațiile care le subliniază raritatea sau unicitatea. Însă exercițiile epistolare de felul celui al profesorului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Tudor Stanciu, foști colegi la „Steagul roșu” (de a căror vulgaritate era sătulă), i se par acum mai agreabili decît unele din actualele colege. Deși dobîndită de puțin timp, aversiunea ei față de acestea s-a sistematizat deja într-o formă curioasă de... misoginism, iar misoginismul femeilor e mult mai intens și mai virulent decît al nostru, al bărbaților, dacă sîntem blestemați să-l avem. *Din „reacțiile” tînărului Ovidiu Bufnilă, care m-a vizitat azi la redacție: „Pentru mine, literatura e invenție
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vor fi alinat durerea familiei. Ideea (un loc comun retoric) a fost aceea că Grigore V. Coban aparține categoriei celor care, prin realizările lor spirituale, nu mor de tot. În timpul adunării de doliu prin hol se foiau tot felul de curioși. Numărul lor îl întrecea pe al celor veniți din respect față de amintirea defunctului. El a pregătit sute de tineri, dar în mulțime nu era decît una dintre studentele sale. După cuvîntările de adio, m-am retras, însoțit, o parte din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
avea 60 de ani; o vîrstă „rezonabilă”), voi discuta cu ai mei despre propria-mi moarte. Cînd se va produce, să mă îngroape repede, ca n război sau ca la evrei, simplu, fără protocol și cuvîntări, chiar în secret față de curioși și față de veșnicii inoportuni. Nu suport ideea de cadavru expus. *Ca Roxana să plece liniștită la examen, i s a ascuns moartea „Bunicii”. Fiecare intenție de a o vizita (și-au existat trei sau patru) i-a fost sabotată, sub
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu e critică”, adică nu neagă, „e prea pozitivă”. Adesea - reproș real - în locul unei judecăți sau atitudini dai peste o „teoreolă” pedantă, obositoare, chiar și pentru cei trecuți printr-o facultate de filologie. Deși de felul meu sînt un om curios, eu însumi înghit greu așa ceva. Utile, fără îndoială, ca exercițiu de seminar, aplicațiile metodei structuraliste (semiotice, semantice etc.) la debutantul Ionescu sau Popescu, cînd nu mă amuză, mă lasă indiferent. În schimb, de vreo 25 de ani, citesc și recitesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau cu scăderea prețului cărnii de curcă de la 5.000 la 2.490 dolari, conflictele noastre interpersonale sînt insignifiante. El nu vrea să realizeze că acestea îți pot mînca ani din viață ori, mai rău, te pot omorî cu zile. Curioasă logică: adică trebuie să suportăm la infinit tirania lui Genoiu, pentru că, iată, s-a surpat „un munte”, că (Doamne ferește!) vor fi inundații, că va bate bruma etc. Mă așteptam chiar să ne spună că dacă sîntem „băieți cuminți”, elvețienii ne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
G., că au „putere de anticipare”, deși mai corect ar fi să spună, cu toții, că au putere de ascultare! Surprinzător, asupra unora dintre colegi zvonurile pe care le aduce el de la București (îndeosebi cele amenințătoare) au efect, prind. Cel mai curios să vadă „cum scoate pisica” e Sporici, care după două zile de absență a lui G. Întreabă mereu neliniștit: „S-a întors? Cu ce noutăți a venit? E adevărat că-l schimbă pe X?” etc. *Lunea - am observat - sîntem mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
l-ai sprijinit de-a lungul anilor să publice. Și, uite, el a ajuns mare... Din cauza lui trebuie să mă despart de nevastă-mea. M-a distrus...” A început să plîngă. Lumea așezată la ghișee a început să se uite curioasă la noi. Atunci l-am poftit afară. Pe drum a reluat însă, de nenumărate ori, aceleași fraze compuse din insulte, fără a reuși barem o dată să-mi răspundă la întrebarea: „Ce legătură e între faptul că eu l-am sprijinit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
amețeala. Dintre noi toți, Nicu era cel mai distins fizic, înalt, atletic. „Tip bine”, se impunea atenției: remarcat de femei, invidiat de bărbați. îngrijit, chiar elegant (lucru rar pe acele vremuri), avea, mai ales pe stradă, o mină ironică, deopotrivă curioasă și disprețuitoare. Sentimentul superiorității masculine și intelectuale era însă, la el, nu o dată, dublat de comprehensiune: se silea și adesea reușea să fie plin de solicitudine și protector. Realizările profesionale nu i-au lipsit: doctor în filosofie, prozator, dramaturg și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Petru Anghel, „(con)fratele inamic” de la Consiliul Culturii, care, ce-i drept, e mai onest decît alții din acea instituție. Și tot în categoria neverosimilului aș plasa elogiul fabulos, rapsodic, ținut de Eugen Simion la adresa primarului Vasile Săndulache. Ce efecte curioase au uneori o masă îmbelșugată și un vin ales! Plus unele facilități la aprovizionare, inaccesibile pentru intelectualii locului. Sau, poate, E.S. ne crede și pe noi privilegiați și vrea să ne mențină în simpatia „edilului”!... * Trei cuvinte care au făcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
păsările care ajung în insula Aldabra nu mai pot să zboare, spunea comentatorul unui film științific. La fel și noi... De aceea, ca-n versul poetului clasic: „Ți se lungesc ochii a drum”. *Sînt unul din cei circa 150 de curioși care au mers la întîlnirea cu Ana Blandiana și Romulus Rusan și au plecat dezamăgiți. Vinovat a fost organizatorul, Sergiu, care nu-și pregătește ieșirile în public. Fiind iarnă, aseară (28 februarie 1988) și-a axat introducerea pe considerații meteorologice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o sărute, ca la popi. Am plecat, iar el a rămas pe loc. N-am apucat să fac cinci pași, și a început să strige după mine: „Un om bun, un om de treabă, un om gospodar (sic!)!” Mai mulți curioși au ieșit pe balcoane. Neștiind ce se întîmplă, unul dintre ei mi-a zis: „Individul trebuie dat pe mîna miliției!” „Lăsați-l în pace, are ceva pe suflet!”, l-am liniștit. *Am atins acel prag al singurătății de la care numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-l publice pentru că nu este roman, aș vrea să-l am Înapoi. Poate mi-l aduceți personal, dacă veniți În București În luna septembrie. Vă rog scrieți mi un cuvânt la Constanța, (...) Aleea Tataia nr. 1, cod. 7800. Sunt foarte curioasă de a ști dacă mai este ceva nou. Stau aici până la 1 septembrie. Pe curând, cu toată prietenia, Ella Istratty 31 Până la această misivă, doamna Istratty nu mi-a spus că manuscrisul cu pricina are un „istoric”. Nu știam nici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tot dl. Iuvin, ca instructor. Vă doresc la amândoi sănătate și venire plăcută. și colonel Ciuntu se bucură și contribuie la reușită. Cu deosebită stimă, Marie Mihăescu Kalmicov 610 42 6 oct. 1978, Brașov Mult stimate Domnule Dimitriu, Sunt foarte curioasă să știu dacă ați ajuns cu bine acasă (...). De asemeni, să ne spuneți cum ați găsit pe Doamna Dimitriu ca sănătate! Toată lumea de aci, care a asistat la conferința Dvs.147 foarte documentată și plăcută, au rămas mirați de viața
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu plecarea, și nu-mi convenea să las să treacă vremea. În casă am, de obicei, timbre poștale, să nu mai fac eterna coadă și la poștă și am pus pe plic niște timbre rămase, dar de un format mai curios, jumătăți, și, după ce am pus scrisoarea la cutie m-am Întrebat, nu cumva nor mai fi valabile? Cu astea concluzia a fost că scrisoarea mea nu va sosi. Nu știu dacă În spatele cuvintelor mele se simte o anumită neliniște. În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
menționând titlul exact al 718 publicației, anul, numărul, data, pagina. Pentru dvs. special, iată, cum se spune pe la concursuri, o Întrebare de o sută de puncte... , provocată de această notă din agendă la 26 iunie 1939: „Franciscanul Frențiu de la Huși, curioasă informație (seminarul franciscan de la Hălăucești - universit. franciscană la Linza Călugărească 234). Contesa de Noailles. Articolul meu din 1906 cu Barici. Vrea informații.” Există vreo pistă de informare pentru: a. „franciscanul Frențiu”; b. „seminarul franciscan de la Hălăucești”; c. „universit[atea] franciscană
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care Înțeleg valoarea detaliului pentru sensul Întregului. Pasiunea cu care faceți totul nu inflamează, ca la alții, expresia, care Într adevăr rămâne liric-austeră. Sper să mai citească și alții, și să constate toate astea. Eu, să știți, fac propagandă... Sunt curioasă să aflu cum vor decurge, acolo, festivitățile de 120 de ani E. Lovinescu. Oare la Fălticeni se Întreprinde ceva? În ce privește Iașul am observat cu regret că tradiția ostilităților Viața românească - Sburătorul e Încă activă și, de pildă jurnalul n-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
colaborarea cu dvs. vi se pare satisfăcător, și mai ales mi-aș dori să citesc vești bune despre sănătatea dvs. și a celor dragi (soția, fiul) ca și despre apariția cărții cu... muze. Dar Cazabanii ce mai fac? Sunt foarte curioasă să o citesc. Cu cel mai cald respect și rugămintea de iertare pentru o prea lungă tăcere, Gabriela Omăt 728 11 București, 26 martie 2002 Stimate domnule Eugen Dimitriu, E tare ispititoare la voroavă epistola dvs., cu puzderia de informații
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
e prea mare. M-a bucurat eventualitatea unei lansări a Cazabanilor la București, ceea ce presupune șansa de a ne cunoaște personal. Mă bucură și faptul că nu aveți probleme financiare cu tipărirea cărții, grație asistenței numeroșilor descendenți bine situați. Sunt curioasă de forma finală a cărții. A „căzut, În sfârșit cortina”? Vă urez din toată inima o „chemare la rampă” cu numeroase aplauze și... un „bis”, pentru care de Domnul să aveți energia necesară. Nu cred că Întrebarea „ce putea spune
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
C.P. ilustrată color: Sibiu Iași, 24 ian. 1977 Mulțumindu-vă pentru frumoasele felicitări, vă rugăm să primiți și din partea noastră aceleași bune urări de sănătate, fericire și succese depline În munca Dvs. și, să ne vedem cât mai curând. Sunt curioasă de a o vedea pe Eugenia 260 Cu toată dragostea Ecaterina și Ion Petrovici La venirea la Iași nu ne ocoliți. De la ora 9-2 (14,00, n.n.) la atelierele str. Armeană zilnic. După masă, acasă. Seara ieșim. Anunțați sosirea. 2
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tipar la d. șerb. V. Tempeanu P.S. Nu vă supărați: nu mai fumați! 60 Bft. 11 oct. 1973 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru scrisoarea matale plină de prețioase informații, din care reiese munca Dv. pasionată, dar și eficace. Sunt f. curios să văd poeziile Lucreției Andriu. Pe tatăl ei, administrator de Plasă și avocat, l-am cunoscut. N-avea nimic poetic În el. De asemenea e interesantă descoperirea pictorului Hârlescu. Ar fi binevenită o monografie culturală a Rotopăneștilor alături de acele „Mărturii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de dta, ca și comunistă, n-am auzit. Am activat până când soțul dumitale ne-a pensionat forțat, ca să-și poată crește cadrele sale. Acele cadre de care Constantin Pârvulescu a amintit la Congresul al XII lea al PCR... Am fi curioși să aflăm din gura dumitale, femeie comunistă, soție și mamă, unde ne sunt alimentele. Unde este laptele necesar nou-născuților? Unde este brânza, unde margarina, unde untul? Unde este uleiul, unde salamurile și carnea necesare acestei țări? Cu aceste alimente țara
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care este și vicepreședintă a Judecătoriei sectorului 6, face alergie când aude de Dosarul 5300/1982, dosar de altfel secret, la fel ca și sentința 472. Cei 12 au fost aduși în lanțuri grele, Securitatea îngrijindu-se ca printre eventualii curioși ce se găseau în preajma Judecătoriei să împrăștie zvonul că aceștia sunt implicați într-un viol odios. De fapt, Securitatea era cea care violase libertatea celor 12 și ducea la înfometarea și persecutarea familiilor acestora. Rechizitoriul nu numai că nu a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
naștere a lui Ceaușescu. S-a depășit astfel servilismul deja omologat al foștilor secretari cu presa și propaganda. Burtică și Popescu-Dumnezeu, noul uns, Enache, găsind încă o formă de slugărnicie care le scăpase celorlalți. Dar nu numai atât! Printr-o curioasă, dar nu întâmplătoare manevră fotografică ori din montaj, cei care au fost pozați dând onorul stăpânului suprem erau priviți de acesta de sus în jos, în ciuda faptului că Ceaușescu este mai mărunt (ca înălțime) (decât cei pe care îi domina
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]