6,403 matches
-
mă înveți? Unchiașul Hei, hei! Ai să vezi. Eu sunt dascăl de limbi." Deoarece în epocă nu se descoperiseră încă efectele pulofoniei, Caragiale mai apelează doar la cele ale cacofoniei într-un alt străveziu apropo la Hasdeu "Membrele societății sînt datoare a-și boteza copiii cu nume străbune ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone." În postura de spiritual spiritist (spre care îl îndemnase catastrofala moarte a Iuliei) lui Hasdeu i se dedică o Rugă a spiritistului, pastișă după Luceafărul ("Pe veci
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Maiorescu) iar guvernator general Sik-Tir; într-o altă Cronică (1876), Bucureștiul devine Buchara, capitala Turkestanului, primar fiind Gogù-manò (Gheorghe Manu). Nu ezită Ion Luca Caragiale să exploateze inclusive cacofonia (în statutele Societății "Românii verzi" stă scris că membrele societății sînt datoare să-și boteze copiii cu nume străbune ca Caracala, ca Cornelia, ca Catone...) iar Paul Zarifopol (al cărui fiu fusese rebotezat de același Caragiale Pipifax) remarca în celebrul repertoriu de nume proprii ciudățenii scatologice precum Bravul Cufurenko și Măcufurescu. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
condiții fizice finale ce trebuie realizată; • elaborarea unui program de lucru ce trebuie să asigure realizarea condiției fizice preconizate; verificarea periodică a condițiilor fizice reale și corectarea programului de pregătire atunci când apar neconcordanțe dintre prevederi și situația reală. Antrenorul este dator să găsească “cheia” pregătirii pentru fiecare atlet în parte, ceea ce se poate realiza printr-o cunoaștere temeinică a predispozițiilor, a capacității de a suporta efortul, a particularităților psihice. Procesul de pregătire al alergătorilor de sprint (alergători de viteză și alergători
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
dreptate (vezi Paulescu și finalitatea în biologie). Aplicând metoda experimentală și plecând de la postulatul că știința este cunoaștere prin cauze, ajunge la concluzia că finalitatea morfologică și fiziologică este caracterul distinctiv a lumii viețuitoare. Iată de ce Paulescu s-a simțit dator să analizeze și să combată cu argumente viziunea materialistă a lumii, care în acea perioadă era în plină ascensiune și era împărtășită de majoritatea oamenilor de știință, susținută de progresele tehnice pe care descoperirile științifice le-au permis, ceea ce crea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai bună pagina ce-am scris este "Veghea lui Roderick Usher". Nu din cauza perversităților de acolo, ci pentru adevărul care reușește să se exprime [s. n.]2. Cum textul a generat, încă de la publicare, destule neînțelegeri, Ion Barbu s-a simțit dator să ofere cititorilor / criticilor săi un fir al Ariadnei, care să conducă la o aproximare cât mai exactă a semnificațiilor încifrate în el: "Veghea lui Roderick Usher stabilește un raport între cel care o semnează [Ion Barbu] și valorile cosmologice
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
stimulate și de mulți falși partizani infiltrați de serviciile secrete la toate nivelurile întrețineau un climat de suspiciune care avea să mineze constant temelia acestui respectabil partid istoric. Cu toate acestea, o privire retrospectivă asupra acestei perioade de început este datoare să sublinieze, dincolo de orice alt considerent, un fapt esențial: Coposu și partidul pe care l-a condus au jucat un rol decisiv în eșecul programului de subvertire a pluripartidismului pe care Ion Iliescu îl punea la cale în decembrie 1989
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
obște" a tuturor, de la dânsa obținând toți locuitorii săi averile pe care le posedă, cinstea de care se bucură și, în genere, toate de câte se bucură în viață. Datoriile către patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pedagogia și metodologia teoretică și practică. În ediția cărții din 1869, scopul primordial al educației este acela de a crea oameni creștini, apoi cetățeni ("Educația nu trebuie să se mărginească a face din copillu numai un omu, unu creștinu; este datoare a face din ellu și unu cetătianu, gata a contribui cu toate meziile sale la binele societății, din care ellu face parte", p. 79 cf. Murgescu, 1999, p. 79). În ediția din 1874 a aceleiași lucrări, adjectivul "creștin" este eliminat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și în care reposéză ósele moșilor, stremoșilor seĭ, precum și către semenĭĭ seĭ frațĭ de limbă cu concursul cărora póte mosceni, în maĭ bună înțelegere, pămêntul pe care se hrănesce el însușĭ cu familia sa, și pe care este prin urmare dator al spori și al înflori prin munca sa și a'l apăra cu sacrificiul viețeĭ séle" (Melidon, 1874, p. 79). Spiritul sacrificial, devotamentul total pentru patrie, bucuria de a muri pe altarul națiunii, acestea sunt ideile perforante care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii au aparținut dintotdeauna Europei. Întreaga lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene, însă nu au rămas deloc datori, "punându-și propria pecete pe evoluția Europei" (p. 6). Prin personalitățile lor de mari carate, românii s-au înscris în universalitate, contribuind la "dezvoltarea culturii europene și universale" (ibidem). Sub constrângerea imperativelor de neocolit ale programei școlare, autorii de orientare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însă salvată prin intervențiile doicii și ale familiei. Scopul moralizator al cărții este subliniat chiar de naratoare: „să deveniți mai prevăzătoare și să nu vă mai dăruiți încrederea oricărui tânăr: și astfel poate că, în același timp, vă voi rămâne datoare povestindu-vă, dar mă voi și plăti sfătuindu vă, ori vă voi salva, atrăgându-vă atenția asupra celor întâmplate mie.”243 Cele nouă capitole ale acestei elegii în proză sunt de fapt o incursiune în labirintul complicat al minții și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
eminescologiei. Apoi, dl. Gabriel Stănescu dorind să reia în revista D-sale „Origini” părți din acest documentar, a constatat că îi este mai la îndemână să publice totul sub formă de carte și, obligându-mă să recurg la asta, sunt dator să-i mulțumesc de asemenea. La această tabulă gratulatorie se adaugă, desigur, prin iubirea fierbinte pentru viața și opera lui Mihai Eminescu, dar și prin fapta neobosită pentru răspândirea adevărurilor incomode și dureroase din această carte (ce adevăr nu doare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dacă nu cumva acest Petru Poenaru va fi fost profesoraș prin Craiova - și, apoi, dornic să-și răzbune tatăl de infidelitatea Cleopatrei, ca „Dl. Goe” dar fără săbiuță de lemn ci cu praștie și bolovan. Dl. C. Popescu - Cadem este dator să scoată din subsoluri aceste fragmente de informații - între altele, și pentru că-și propune, cum declară la pp 38-39, și cum procedează în întreg capitolul „T. Maiorescu și M. Eminescu”, p. 38-53, să verifice documentar ipotezele de lucru din cartea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bine cumpănit. Am văzut că, în 1931, când va lua cuvântul în chestiune, doctorul Vineș își va motiva ieșirea publică în acest fel: „s-a creat o legendă”, va spune medicul, despre cauza adevărată a morții poetului și se simte dator să intervină. Rămânem, deocamdată, în legendă, de vreme ce s-a creat și urmărim reportajul Universului. Este interesant și pentru modul cum am putea prelua, astăzi, elemente din acest ritual intelectual pe care nu numai că l-am pierdut, dar nici nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Casa poeziei, sau cum se stâlcește și poezia, nu numai viața lui Eminescu Am fost anul acesta (2012) pentru prima oară la Văratic, într-o necesară excursie de studii pe urmele acestei cărți urzite în biblioteci bucureștene, și mă simt dator cu încă o observație. O făcusem deja, în cartea mea „Scrisul, ca o taină” (2007) - de unde voi relua, de altfel, un text; aici trebuie, însă, făcută corelația. La Văratic, pe colina de deasupra satului mănăstiresc, dincolo de întinsul cimitir ce se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Golia sau la Mărcuța, ca pe un bolnav fără leac. Cu prilejul venirei D-voastre la București, ne-ați declarat, că lăsați asupra noastră toată îngrijirea materială și morală pentru nenorocitul D-voastră fiu. Cu toate acestea m am crezut dator a vă da de știre despre cele de mai sus. Primiți, vă rog , încredințarea deosebitei mele stime. T.M.” Această scrisoare se află tot în jurnalul lui Maiorescu, iar autorul consideră că nici ea n-a fost expediată, ci este tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
n-a cerut. Din scrisoarea lui Titu Maiorescu înțelegem asta: „Cu prilejul venirii D-voastre la București, ne-ați declarat că lăsați asupra noastră toată îngrijirea materială și morală a nenorocitului D-voastră fiu. Cu toate acestea, m-am crezut dator a vă da de știre despre cele de mai sus.” Există aici un „cu toate acestea”, un „totuși”, o relație adversativă puternică: deși l-ați abandonat complet pe fiul D-voastră, totuși vă informăm (noi, cei de aici, grupul de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a început a striga vestirile. Mirele se cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un sens ultimelor sale cuvinte? 139 Cred că da. Convingeri statornice și de neclintit conferă o coerență excepțională vieții sale. Wittgenstein a crezut că cel care are cu adevărat o înzestrare (și puțini oameni sunt cei care o au) este dator să o cultive fără a precupeți nici o sforțare, nici un sacrificiu. Cel cu adevărat talentat nu are dreptul să trăiască așa cum trăiește un „om normal“. Deviza lui Otto Weininger „Fii geniu sau dispari.“ lăsase o pecete de neșters asupra modului său
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cu economia sau cu politica deoarece în acest fel ar fi putut aduce o contribuție mai mare la cauza binelui public. Oscilațiile care marchează viața lui între ceea ce îl atrăgea mai mult ca persoană privată și ceea ce credea că este dator să facă pentru colectivitate ilustrează într-un mod sui generis tensiunea dintre înclinație și datorie. În perioadele când era pe deplin angajat în campanii publice, Russell putea resimți acele preocupări logico-filozofice care îi aduseseră recunoaștere și notorietate drept mai puțin
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
substanța unei filozofii bune. Mi-ar plăcea să scriu lucruri de interes pentru oameni, așa cum fac cei ce sunt socotiți răi filozofi, fără a fi însă unul rău. Dar poate răutatea e cea care este interesantă.“29 Conștiința că ești dator semenilor să acționezi ca un luptător, că este un lux neîngăduit să cultivi o existență pur meditativă, i-a temperat lui Russell, odată cu trecerea timpului, tot mai mult aspirația romantică spre absolut, foarte puternică în tinerețe. El insista asupra distincției
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să complice totul, pînă și „propria-i frică” (desigur, văzînd dimensiunile incomensurabile ale „necunoscutului”). * „Ca să-ți placă laudele, nu este neapărat necesar să te simți demn de ele.” (H. de Montherlant) Într-adevăr, este suficient să-ți placă lingușirile... * „Ești dator, uneori, să faci o greșeală, nu ești dator niciodată să faci o prostie.” (N. Iorga) O „prostie” este mai mult decît o „greșeală”, deoarece În ea ți-ai premeditat un anumit rezultat, pe cînd greșeala o faci mai mult din
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
desigur, văzînd dimensiunile incomensurabile ale „necunoscutului”). * „Ca să-ți placă laudele, nu este neapărat necesar să te simți demn de ele.” (H. de Montherlant) Într-adevăr, este suficient să-ți placă lingușirile... * „Ești dator, uneori, să faci o greșeală, nu ești dator niciodată să faci o prostie.” (N. Iorga) O „prostie” este mai mult decît o „greșeală”, deoarece În ea ți-ai premeditat un anumit rezultat, pe cînd greșeala o faci mai mult din grabă, sau din naivitate. De aceea se și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unuia dintre cărturarii lor, că suntem „neamul lui Dumnezeu”. Oricine poate ajunge la această convingere sau, mai bine zis, și-o poate restaura în sine, ca să poată spune în inima sa: „Neam al lui Dumnezeu socotindu-mă, pot și sunt dator să mă simt în rudenie cu Dumnezeu, să-L am drept începător al neamului și Tată al tuturor.” Noi, creștinii, suntem mirați, uneori, că Dumnezeu este Tatăl nostru. Pentru a ne învrednici de o asemenea chemare ar trebui să ne pocăim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci-i sfințește pe dânșii cu mila Ta, și-i acoperă de bunătatea Ta, Preabunule Stăpâne. Amin. Dumnezeule al dragostei, Ție sunt dator a- Ți mulțumi pentru dulcele simțământ al dragostei și ocrotirii, de care mă bucur. O, Cel ce ești izvorul tuturor bunătăților, revarsă binecuvântarea și binefacerile Tale peste acela pe care inima mea îl cinstește și îl iubește, peste robul Tău
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]