8,208 matches
-
ori neagră sepie ce aruncă un nor de cerneală în limpezimile în care se reflectează cerul, s-a transformat, precum și în ființa mea neliniștită și ciudată i-a plăcut să se manifesteze spre deznădejdea mulților mei semeni." ION MINULESCU Toate decorurile și ceremoniile simboliste sunt în poezia lui Ion Minulescu (1881-1944); mistica numerelor din Maeterlinck, scheletele, sicriele, cavourile post-baudelairienilor, corăbiile, galerele, iahturile, gările, ploile, spitalele, adverbele majusculizate: "Ieri", "Mîine", numele proprii fastuoase, exotice (Bassora, Ecbatana, Cordova), totuși fără unda mistică, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în chip original mediul mahalagesc pentru un eveniment sublim. A doua tinerețe (istorie dramatică a unui sexagenar exasperat de nevastă, trăind o clipă de fericire cu o tânără Assunta) are un dialog viguros și o violență de gesturi justificată prin decorul napoletan. Comedia are însă un aer de lucru factice și stilizat în sensul grotesc și baroc al pieselor lui Crommelinck. Alte piese ale lui M. Sorbul sunt sau neînsemnate sau insuficiente. Toate poartă titluri de senzație, promițând mai mult decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tăietori de lemne). Radu Cosmin vede Bucureștii ca o Sodomă în romanul Babylon și veștejește societatea română în satire vehemente, fără valoare. Horia Furtună a scris poeme multicolore în tradiția Macedonski. Balada lunii, cea mai remarcată, e o desfășurare de decoruri selenare în genul feeric și de calambururi de imagini, agreabile: În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
colțuri răzbătute-n mai. Intimismul simbolist și livresc e împrospătat de un clasicism elegiac de factura Ovid-Catul-Properțiu. Frigul ținuturilor critice, mormintele, ceea ce întunecă existența sub soarele mediteranean și printre albele coloane, acestea sunt ideile poetice ale elegiacului, clasic nu în decor ci în substanță. Teroarea de mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă. Un industriaș teatral este Mircea Dem. Rădulescu, imitator al lui V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri fastuoase. Serenada din trecut (epoca Petru Cercel), Petroniu, Bizanț au atras publicul, ultima dealtfel printr-un tablou de epocă destul de interesant. Un succes extraordinar, pe deplin meritat, a avut comedia Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, de fapt un "mister
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și crapul topless cohabitează cu minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze, cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cele care duc la efecte artistice deosebite, sunt tehnicile care se caracterizează prin intervenția directă în masa lemnoasă, procedând cel mai adesea la eliminarea unei părți a acesteia, pentru a obține forma funcțională necesară, dar și pentru a realiza un decor plastic deosebit. în această grupă se înscriu procedeele tehnice de cojire, de incizie și excizie, de crestare, cioplire și sculptare, perforare și traforare, încrustare și intarsie, pirogravare și colorare, folosite uneori combinat. Civilizația/arta lemnului la români are puternice rădăcini
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o infinitate de combinații și asociații, dintre care unele străvechi, cu origine în neolitic, precum și din combinarea unei multitudini de linii drepte, curbe, din care rezultă cele mai diverse figuri geometrice. Cel mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte des și în decorul ceramicei precucuteniene, precum și în ceramica epocii La Tène. Cu timpul, însă, motivul cercului s-a confundat cu cel al soarelui, mai bogat în semnificații. Pătratul și cercul se înscriu în același orizont, combinându se, adesea, cu motivele de mai sus
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în semnificații. Pătratul și cercul se înscriu în același orizont, combinându se, adesea, cu motivele de mai sus. Se adaugă la motivele geometrice funia sau torsada (spirala deșirată), care se întâlnește pe porți, portițe și în arhitectura tradițională în general. Decorul din motive vegetale este și el întâlnit pe obiectele lucrate din cele mai diverse esențe de lemn. Conform spiritului autentic al artei populare românești, cel mai adesea aceste motive sunt stilizate, fiind formate fie din linii drepte, fie din linii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe și mituri. în practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri concentrice sau prin rotițe detașate din masa principală. Dintele de lup se asociază cu motive vegetale (bradul, frunza de stejar), zoomorfe (șarpele) sau simbolice (stele, sori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit diferențiat. Aici se includ țesăturile cu alesături „în șeirlău” sau „în șerbuce”, care sugerează ideea de horă. Alte categorii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
șerbuce”, care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aparținând perioadei hallstattiene. La vest de sat, pe locul numit „Izvorul Rece”, au fost descoperite fragmente ceramice de tip Poienești. La punctul numit „Budăiul Dracului”, situat pe valea pârâului Drăghia, la est de sat, s-au găsit fragmente ceramice cu decor în bandă îngustată, pictat în roșu, negru și alb, aparținând culturii Cucuteni A3. Pe interfluviul format de Valea Drăghia cu Valea Lungă, la punctul denumit „Stuhărie”, s-a descoperit o așezare de tip Cucuteni A3, din contextul așezării reținând atenția fragmente
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
De asemenea, mânuitorul trebuie să fie mereu atent să-și controleze poziția păpușii, direcția în care aceasta vorbește. Păpușile se confecționează după o anumită tehnică și ele trebuie sa fie suficient de expresive pentru a deveni personaje într-un scenariu. Decorurile trebuie găsite în raport cu specificul poveștii, cu mărimea păpușilor și, de asemenea, în funcție de necesitatea de mișcare a păpușilor. Această păpușă Bi-Ba-Bo se lucrează pe etape: procurarea materialelor, alegerea personajului, croirea mănușii, a îmbrăcămintei, croirea și coaserea mâinilor și picioarelor (a labelor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
revine la Eno mai sînt 9 personaje, diferit îmbrăcate iar unele au în mînă obiecte care le individualizează de celelalte mai mult. O studiere atentă a veșmintelor per-sonajelor, a obiectelor ce le au în mînă sau a altor elemente de decor care le însoțesc, ar putea ajuta la identificarea lor din istoria reală și descoperirea tuturor nea-murilor arimine așa cum le știau geții prin secolele Vlll-Vl î.e.n. Și ivritul J. Fla-vius scrie în Antichități iudaice, că urmașii lui Iafet, ariminul Iapet după
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
creștine, sau ca personaje în scenarizarea unor evenimente istorice, protagoniștii vorbesc livresc, sunt modele de onoare, patriotism, spirit de jertfă etc. G. Călinescu remarca la T. „darul povestirii”, care i-a permis să îmbine cunoștințele și imaginația pentru a reconstitui decorurile și viața antică. Colaborările de la „Universul copiilor”, adunate în Povestirile lui Moș Vremelungă (1937), sunt, cele mai multe, un fel de pilde, care ilustrează idei morale, învățături utile, sau mici scenarii pentru exemplificarea unor mituri și credințe, în texte vioaie, concise. Romanul
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
intrus”: copil, el asista la deportarea familiei din Basarabia, tatăl e trimis la Canal, fiul exclus din facultate, silit la reprofesionalizare (șofer), si, după mai multe aventuri dramatice, ucis. Însă realitatea e serios concurata de umbra ei onirica ce invadează decorul, modifica perspectiva spațială și temporală, iar viața personajelor are consistentă suprarealista din tablourile lui Marc Chagall. Că în poemele lui Leonid Dimov, plonjonul oniric e favorizat de spațiile închise: frizeria devine un neașteptat circ fatasmagoric; cancelaria liceului, un laborator grotesc
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Timuș. André Chambreuil trimite, sub titlul Scrisori din Paris, însemnări despre viața artistică franceză, iar Karlheinz Martin, Franz Theodor Csokor și R. Leonhard scriu despre teatrul german. Sunt tipărite, în excelente condiții grafice, reproduceri în culori ale unor machete de decoruri și costume, fotografii ale unor mari actori, însoțind numeroasele evocări din paginile revistei. A. P.
TEATRUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290113_a_291442]
-
Aluziile politice sunt evidente, dar jocul apare câteodată forțat. Ceea ce atrage în primul rând atenția în această proză și îi conferă o valoare deosebită nu sunt dialogurile, simple și totuși năucitoare, sau schematizarea care duce la absurd, ci mai degrabă decorul în care autoarea își plasează „măștile” vorbitoare. Schițe precum Poți să muți pălăriuțele la loc, Închide totuși fereastra sau Fără maladii albastre au ca fundal mediul spitalului: e o lume închisă, strict delimitată, cu regulile și principiile ei. Macabrul, atemporalul
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
profesor (1962). Ocupă funcțiile de șef al Catedrei de teoria statului și a dreptului (1948-1979) și decan al Facultății de Drept (1952-1973). A fost membru al Asociației Internaționale de Drept de la Haga. Debutează, la îndemnul lui G. Topîrceanu, cu poezia Decor în 1933 la „Adevărul literar și artistic”. Încurajat de Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu ș.a., continuă să publice versuri și mai rar proză în „Pagini moldovene”, „Cadran”, „Bloc”, „Carnet literar”, „Peisaj”, „Însemnări ieșene”, „Curentul literar”, „Opinia”. După război colaborează la „Tânărul
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]