7,137 matches
-
arhaică formulă de „afurisenie” a „celor fără credință”, aceștia sunt blestemați ca „sufletele lor niciodată să nu vadă lumina !” <endnote id="(185, p. 336)"/>. Și pentru mentalitatea populară românească binomul lumină/ Întuneric este doar o ipostază a marelui binom Dumnezeu/Diavol : „Lumina-i de la Dumnezeu. Întunericu-i de la Diavol” <endnote id="(94, p. 77)"/>. Clișeul mental a devenit repede un clișeu literar, regăsindu-se chiar și În actele oficiale (laice sau bisericești) emise În secolele XVII-XIX. În 1653, de exemplu, la Alba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credință”, aceștia sunt blestemați ca „sufletele lor niciodată să nu vadă lumina !” <endnote id="(185, p. 336)"/>. Și pentru mentalitatea populară românească binomul lumină/ Întuneric este doar o ipostază a marelui binom Dumnezeu/Diavol : „Lumina-i de la Dumnezeu. Întunericu-i de la Diavol” <endnote id="(94, p. 77)"/>. Clișeul mental a devenit repede un clișeu literar, regăsindu-se chiar și În actele oficiale (laice sau bisericești) emise În secolele XVII-XIX. În 1653, de exemplu, la Alba Iulia, Dieta Transilvaniei - Întărind măsurile Împotriva „iudaizanților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În aceeași zonă a României, Bucovina : „Dracul de sub iarbă” târăște spre Iad „un jidan”, trăgându-l de barbă și de perciuni. Întrebat unde Îl duce pe „târtanul Împelițat”, diavolul răspunde : În Iadu unde-s jidovi mulți De-ai lui Herșcu cunoscuți, C-acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor <endnote id="(2, p. 39)"/>. În spațiul românesc - mai ales la bisericile din Bucovina și Maramureș - este inedit faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
12, I, pp. 258-264, și II, pp. 133- 145)"/>. Deasupra tuturor este scrisă Înfricoșătoarea poruncă adresată de Isus - la Judecata de apoi - neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la mine, blestemaților, În focul cel veșnic care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu vrăjitori și personaje demonice din folclorul mitic. Nefiind botezat, evreul este receptat ca fiind o pradă sigură și ușoară a Diavolului. Diabolizarea evreului a Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii ai lui Satan” pe iudeii care nu cred În el : „Voi aveți pe Diavolul de tată și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și ușoară a Diavolului. Diabolizarea evreului a Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii ai lui Satan” pe iudeii care nu cred În el : „Voi aveți pe Diavolul de tată și țineți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8, 44). Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un urmaș al lui Iuda, care l-a vândut pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populară românească - sunt „iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Evident, este vorba de Iuda Iscarioteanul, apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic : „«Și unul dintre voi este Diavolul !» Iar El zicea de Iuda, căci acesta avea să-l vândă” (Ioan 6, 70) ; sau : „Și când a fost Cina cea de taină, Diavolul pusese deja În inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul vânzării” (Ioan 13, 2) ; sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic : „«Și unul dintre voi este Diavolul !» Iar El zicea de Iuda, căci acesta avea să-l vândă” (Ioan 6, 70) ; sau : „Și când a fost Cina cea de taină, Diavolul pusese deja În inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, gândul vânzării” (Ioan 13, 2) ; sau : „Și după Îmbu cătura de pâine, intrat-a atunci Satana În el” (Ioan 13, 27). Prin legendara sa trădare, Iuda Iskariotski (cum apărea În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ioan 13, 27). Prin legendara sa trădare, Iuda Iskariotski (cum apărea În textele slavone care au circulat În Țările Române) l-a impresionat atât de profund pe țăranul român, Încât numele său a dat naștere la două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi <endnote id="(vezi 360 ; 14, pp. 40-41)"/>. Din „gura de aur” a lui Ioan Hrisostom aflăm că „evreii Își sacrifică copiii Satanei, sunt mai răi decât animalele sălbatice, sinagoga este un bordel, o bandă de ticăloși, un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de manipulare a imaginarului colectiv. Evreul a fost demonizat prin folosirea unor termeni proprii iudaismului - Sabat și Sinagogă - pentru a desemna Întrunirile nocturne ale vrăjitorilor, unde se spunea că erau profanate crucea și ostia, că era renegat Dumnezeu și adorat Diavolul În cadrul unor „liturghii negre”, că se produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid și canibalism. Un ecou al acestui tip de mentalitate se regăsește Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că era renegat Dumnezeu și adorat Diavolul În cadrul unor „liturghii negre”, că se produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid și canibalism. Un ecou al acestui tip de mentalitate se regăsește Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și acte rituale de infanticid și canibalism. Un ecou al acestui tip de mentalitate se regăsește Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestui tip de mentalitate se regăsește Într-un vechi proverb german : „Evreii sunt creștinii Diavolului” <endnote id="(3, p. 62)"/>. Și credințele populare românești pun În ecuație Sinagoga, evreii și Diavolul : se spune că, „la sărbătorile de toamnă ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul poate intra oricând, fără probleme, Într-o Sinagogă. În schimb, pentru aceeași mentalitate, nu numai că „Dracul nu face biserici” - cum sună un proverb românesc <endnote id="(253, III, p. 433)"/> -, nu numai că Dracul nu poate intra În biserici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu face biserici” - cum sună un proverb românesc <endnote id="(253, III, p. 433)"/> -, nu numai că Dracul nu poate intra În biserici, dar el nici măcar nu se poate apropia de vreuna. Toate componentele bisericii Îl țin la distanță pe Diavol sau chiar Îl omoară. Vezi, de exemplu, credințele populare românești conform cărora „Satana are frică de clopote, nu se atinge de ele, că sunt Închinate” sau „Dracul de numele lui Dumnezeu se teme [și] fuge”, zicalele „Fuge ca Dracul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îl omoară. Vezi, de exemplu, credințele populare românești conform cărora „Satana are frică de clopote, nu se atinge de ele, că sunt Închinate” sau „Dracul de numele lui Dumnezeu se teme [și] fuge”, zicalele „Fuge ca Dracul de tămâie” sau „Diavolul de cruce fuge” <endnote id="(259, pp. 408 și 420)"/>, denumirile populare date Diavolului : „Ucigă-l toaca”, „Ucigă-l tămâia”, „Ucigă-l crucea” <endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clopote, nu se atinge de ele, că sunt Închinate” sau „Dracul de numele lui Dumnezeu se teme [și] fuge”, zicalele „Fuge ca Dracul de tămâie” sau „Diavolul de cruce fuge” <endnote id="(259, pp. 408 și 420)"/>, denumirile populare date Diavolului : „Ucigă-l toaca”, „Ucigă-l tămâia”, „Ucigă-l crucea” <endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ucigă-l toaca”, „Ucigă-l tămâia”, „Ucigă-l crucea” <endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia În general și evreica În particular au o relație privilegiată cu Diavolul („Dracul e calul babei”). Nu doar Cristos s-a născut dintr-o evreică („Maica Domnului a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia În general și evreica În particular au o relație privilegiată cu Diavolul („Dracul e calul babei”). Nu doar Cristos s-a născut dintr-o evreică („Maica Domnului a fost jidaucă”, spune o credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, p. 427"/>), ci și Anticrist : „La sfârșitul lumei, Lucifer se va naște din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Anticrist : „La sfârșitul lumei, Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/> ; sau : „Antihristul are să se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(137, p. 6)"/>. Când o casă era bântuită de Diavol, se aplica un ritual de legare a demonului și de exorcizare. Pentru a fi ademenit, descântătoarea Îi promitea Diavolului nu numai „un copil nebotezat,/ necreștinat”, ci și o evreică văduvă : Tu aice nu ședea, Da vină la mine, Că eu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(137, p. 6)"/>. Când o casă era bântuită de Diavol, se aplica un ritual de legare a demonului și de exorcizare. Pentru a fi ademenit, descântătoarea Îi promitea Diavolului nu numai „un copil nebotezat,/ necreștinat”, ci și o evreică văduvă : Tu aice nu ședea, Da vină la mine, Că eu ție ț-oi da : O casă mai frumoasă Ș-o femeie jidaucă, De jidan rămasă <endnote id="(259, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreică văduvă : Tu aice nu ședea, Da vină la mine, Că eu ție ț-oi da : O casă mai frumoasă Ș-o femeie jidaucă, De jidan rămasă <endnote id="(259, p. 397)"/>. Odată legat, vrăjitoarea putea să-l alunge pe Diavol, să-l folosească sau chiar să-l vândă. În Bucovina, astfel de practici și credințe erau curente. Pe la 1900, de pildă, se spunea că „În Suceava, este o babă, jidaucă, care vinde draci. Un om a mers să cumpere și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
594, p. 648)"/>. La sfârșitul anilor ’30, membrii școlii sociologice conduse de Dimitrie Gusti au elaborat un „Plan pentru cercetarea vieții religioase” În satul românesc. Una dintre Întrebările la care urmau să răspundă țăranii români suna astfel : „Au luat oare diavolii forme omenești ? Evreii, țiganii etc. ?” <endnote id="(765, p. 226)"/>. Tendința de care aminteam - de demonizare a evreului - poate fi ușor demonstrată prin faptul că „evreul real” (și nu doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oare diavolii forme omenești ? Evreii, țiganii etc. ?” <endnote id="(765, p. 226)"/>. Tendința de care aminteam - de demonizare a evreului - poate fi ușor demonstrată prin faptul că „evreul real” (și nu doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-o mulțime de credințe, apelative și zicători populare românești : „Jidu-i sfredelul Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
12 ; 339, pp. 205-210 ; 500, p. 194)"/> ; sau superstiția, aparent paradoxală, care spune că un evreu Întâlnit În cale de un creștin Îi aduce acestuia din urmă noroc <endnote id="(3, p. 13 ; 64, p. 116)"/>, pentru că - evreul fiind destinat Diavolului - duhurile rele vor intra În evreu, ocolindu-l pe creștin (vezi capitolul „Evreul de bun augur”). La sfârșitul secolului al XIX-lea, Moses Schwarzfeld era convins că apelativul batjocoritor tărtan, atribuit evreului În spațiul românofon (de pildă, „dau drumul tărtanilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]