10,920 matches
-
a uneltit împotriva Inorogului, dar își motivează gestul spunând că a acționat din dragoste pentru țară și în interesul ei (penibilă scuză machiavelică!). Șoimul, nemaiputând suporta cuvintele “grețoase” pe care Hameleonul le “borâia”, îi răspunde în cuvinte de o violență extremă. Limbajul folosit de șoim nu este o noutate; anterior, blamând felul în care Hameleonul îl descrie pe Inorog, de a cărui nevinovăție este conștient, șoimul înțelege că „toate acestea vărsături asupra curățăniii Inorogului le borește” inamicul său, îi replică: “Șterge
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
luna mai au demonstrat necesitatea unor noi măsuri privind reorganizarea. În consecință, aprecierile unora dintre liderii partidului la ședința Comitetului central din 6 iunie, au fost deosebit de aspre. Vorbind despre regresul înregistrat de georgiști în timpul alegerilor, Iuliu Coste propunea soluții extreme: "Trebuie să se cerceteze cauzele rezultatelor recente și nemulțumitoare [...] Acolo unde [activitatea] merge rău-dizolvare și înlocuire"207. Aceeași poziție era afirmată și de președintele partidului. Apreciind că sporul de voturi obținut de georgiști nu corespundea cu progresul altor formațiuni politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
funcțiunii capitalului pentru a-l împiedica de a exercita un rol antisocial și distructiv. Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de o extremă gravitate. Este acesta cazul și pentru comerțul bancar în momentul de față? [...] să relevăm factorii mai puțin evidenți și primejdioși care impun și ei ezitarea: Amestecul finanței anarhice și hrăpărețe în marea industrie și comerț [...] ne dovedesc acțiunea nefastă a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și Egipt sunt exemple și mai dramatice, care demonstrează că, atunci când dialogul dintre guvernanți și guvernați este rupt, așa cum se întâmplă de obicei în autocrații, oamenii se pot ajuta de social media pentru a răsturna regimul. Dar acestea sunt cazuri extreme, iar social media pot fi folosite nu numai pentru a scoate oamenii în stradă, ci chiar pentru a crea punți de comunicare între autorități și public. Două exemple arată cum poate fi utilizat un anumit instrument social media în mod
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o demonstrație imposibilă, de neconceput: imaginația și fantezia cele mai debordante au fost depășite de realitate. Pot doar spune că, după 25 de minute de tensiune și încordare, "răcorit", "destins", Bâzu s-a decis să aterizeze. Dar cum!!!... De la limita extremă a aerodromului, la joasă altitudine, a efectuat un tonou lent apoi, în momentul în care se afla ranversat, a redus motorul și, rămânând în această poziție, se angajează pe panta de aterizare. În acel moment ne-am ținut cu toții respirația
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în jurul meu, ca o înlănțuire, un flagrant atentat asupra uneia din cele mai importante deziderate din viața unui om: libertatea. Eram în imposibilitatea de a reacționa în vreun fel. Doar instinctul de conservare încerca să se manifeste. Într-o încordare extremă, toate simțurile erau trezite la maximum, gata de a profita de o eventuală scăpare din partea "gardienilor" mei. N-aveam nici o idee de ce aveau de gând să facă. Din vorbele pe care le schimbau, nu înțelegeam absolut nimic. Imediat mi-am
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mă iubește, cine nu duce lipsa dezlănțuirii mele erotice rămâne într-o sărăcie penibilă, care e pedeapsa cea mai mare. Când focul meu a cuprins totul afară de obiectul său, când acest foc, nutrit sexual, e totuși de o amploare spirituală extremă, transcendență pură în văpăi - ce pedeapsă mai mare poate fi pentru indiferența față de focul meu decât sărăcia, stupiditatea, materialitatea grotescă a ființei iubite? Și nu e deloc drept să se spună: nu a meritat să iubești atât de mult pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de informare sunt privilegiate și care sunt influențele acestora? Acest articol prezintă rezultatele cercetărilor proprii asupra practicilor de evaluare a atasaților de presă. Introducere Accelerarea fenomenelor de fuziune/achiziție, revoluția TIC-urilor (Tehnologii de Informare și Comunicare), probleme economice, sensibilitatea extremă a piețelor financiare - prin urmare, întreprinderea se confruntă cu presiuni externe din ce în ce mai puternice. Controlarea cu precizie a efectului real al comunicării, preocupare deja veche, a devenit imperios necesară. Și în legătură cu aceasta apar două întrebări: este comunicarea eficientă? Și putem măsura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ceea ce lucrul acesta atrage după sine ca punere în lumină a unei psihologii. Saint-Simon, cel mai mare me mo rialist, era nedrept și profund; era nedrept pentru că era pătimaș și era profund pentru că voia să ajungă până la limite, până la zonele extreme ale ființelor. Pentru a arăta alte cazuri de nedreptate și de profunzime, tre buia să răs colesc în alte memorii și să extrag din ele portrete inspirate de prejudecăți sau de îndârjiri diferite. Am mers până la Tocqueville, dintr-un motiv
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că, exprimându-te în ea, n-ai dreptul să comiți greșeli. Ceea ce e un alt fel de a spune că nu ai dreptul să-i aduci nici cea mai mică înnoire. În vremea Luminilor, fran ceza ajunsese la acea limită extremă a rigidității și a desăvârșirii. După Revoluție, devine mai puțin riguroasă și mai puțin pură: dar ceea ce a pierdut din perfecțiune a câștigat în naturalețe. Pentru a supraviețui, pentru a dura, avea ne voie să-și rupă frâiele și să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să-mi duc gân durile mai departe: sunt zămislite de insomnie; măr tu risesc că aș prefera un vis.“ Ar fi greu de găsit un text în care să se exprime cu mai multă energie drama lucidității, a acelei stări extreme la care ajunge desfrâul inteligenței, și unde ești rupt de tot, unde încetezi să mai fii natură. Iar nenorocirea este că, odată lucid, devii mereu tot mai lucid; nu mai e chip să tri șezi sau să dai înapoi. Iar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și de pasiune, spiri tul ei nu este decât flacără fără foc și fără căldură, care totuși răspândește o mare lumină. Este frapată de toate obiectele, însă nici unul nu o atrage puternic și nu o fixează; impresiile ei sunt trecătoare. Extrema activitate a imaginației o face să se abandoneze fără chibzuință și fără rezerve primelor ei por niri. Este în stare să intre într-o legătură galantă și să se desprindă de ea cu atâta pripă, încât poate foarte bine să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în largul ei; dar știa foarte bine să-i atragă la ea, cu o cochetărie imper ceptibil măgulitoare; și în aerul degajat, natural, în amestecul de respect și de familiaritate cu care îi primea, mi se părea că văd o extremă abilitate. Mereu liberă cu ei, mereu la limita bunei-creșteri, n-o depășea niciodată. Pentru a fi * Aceste mișcări ale viețuitoarelor și aceste nu puține vrajbe Se potolesc apăsate prin aruncarea unui pumn de nisip. în relații bune cu Cerul, fără
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
frivole. Spunea întotdeauna ceea ce era de spus și îți dă deai seama în compania ei că justețea ideilor este tot atât de necesară glumei, cât poate fi rațiunii. Dar ceea ce o distingea chiar mai mult decât conversația erau scrisorile. Scria cu o extremă ușurință și îi plăcea să le scrie. Anecdotele, observațiile, reflecțiile pro funde, fericitele vorbe de spirit veneau sub pana ei fără efort, și totuși întotdeauna în ordinea cea mai potri vită pentru a le pune în valoare unele prin altele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
avea ochii adânciți în orbite, însă foarte frumoși, cu o privire plină de expresie. Avea vocea aceea sonoră, dulce, flexibilă, timbrată, unul dintre marile farmece ale femeilor din Nord. Părul cenușiu, neondulat, cu cărare la mijloc, era pieptănat cu o extremă grijă. Rochia neagră, fără podoabe, nu excludea cu toate acestea ideea unei anumite căutări. Locuia într-un apartament mare și frumos dintr-un palat de pe strada Faubourg-Saint Honoré. Oglinzile, decorațiunile, ornamentele de toate felurile, mobilele, totul era acoperit cu pânză
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
observat, și le-am atras atenția asupra ei și celor de lângă mine, alterarea trăsăturilor sale, paloarea lui lividă, agitația convulsivă care îl făcea ca, în fiecare clipă, să-și răsucească mustața; era ca icoana nehotărârii, înclinată deja spre o hotărâre extremă. De data aceasta, Barbès se hotărâse; voia să rezume cumva pasiunile populare și să asigure victoria precizându-și scopul. „Cer - a rostit el cu o voce sacadată, gâfâind - ca, imediat, în cadrul acestei ședințe, Adunarea să voteze plecarea unei armate destinate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de elaborare a unui posibil model de acțiune în vederea inițierii procesului de schimbare. Deși constituie o necesitate, acțiunea de proiectare a schimbării se va realiza contextual, funcție de nevoile particulare ale fiecărei școli. Astfel, ea va permite echilibrarea a două tendințe extreme, constatate în practică: cea care respinge ideea de proiectare, pornind de la ideea că schimbarea se va realiza de la sine, și cea care accentuează importanța rigorii și a detalierii fiecărui aspect ce va intra sub incidența schimbării. Principiul proiectării schimbării impune
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conservatorismului retrograd. În confruntarea cu inovația se poate ivi uneori o îndoială sau un sentiment al neputinței. Din acest motiv, confruntarea cu schimbarea în educație devine o sarcină profesională, aparent imposibilă când se lovește de bariere psihologice sau de soluții extreme de tipul "ori ori". Este nevoie de debarasarea de practicile ineficiente, de reflexie critică și de reconsiderarea realităților socio-educaționale, precum și de implicarea efectivă în promovarea schimbărilor la acest nivel. Socialul trebuie să-și asume responsabilitatea asistenței schimbării atunci când ea este
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
al eficienței, specific managementului științific în reprezentarea căruia indivizii erau un simplu instrument pentru atingerea scopurilor organizației, pe latura relațională ce configurează o dinamică a factorului uman. De altfel, majoritatea cercetărilor efectuate la începutul anilor 80 atrăgeau atenția asupra raționalității extreme a organizațiilor, asupra accentuării greșite a acesteia. În mod normal, într-o organizație cele două paliere nu numai că trebuie să coexiste, dar ele trebuie să se găsească într-un raport de interdependență, neputând exista unul fără celălalt. Din acest
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu poze de familie, spațiile pentru activitățile extraprofesionale fiind generoase; b) Cultura "mercenară" promovează valorile individualismului și competitivității în scopul realizării personale, deși nu sunt excluse și activitățile de cooperare sau muncă în echipă. Solidaritatea se manifestă numai în cazuri extreme, când indivizii se coalizează pentru a face față adversarilor externi. În rest, echipele sunt adevărate "avioane de luptă zburând în formație". Este o cultură puternic focalizată pe scopuri și performanțe. Normele prevăd multe ore de lucru, deși angajații pot părăsi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mult, asistăm în unele cazuri fie la declinul statului-națiune, fie la încercări de impunere a unor forme de naționalism mai mult sau mai puțin "îndulcite". De asemenea, deși nu mai vorbim de războiul tradițional, societatea contemporană se confruntă cu forme extreme de violență, cu ocupații teritoriale mascate de bune intenții, cu apariția și exacerbarea manifestărilor teroriste care atentează la siguranța și integritatea statelor democratice, cu amenințarea armelor chimice și biologice, mai sofisticate, dar și mai periculoase decât cele tradiționale, cu politici
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
creșterea exponențială a informațiilor, dinamica profesiunilor pe piața muncii, tehnologizare, oportunități de exersare a competențelor în alte medii decât cele naționale etc. Raportarea la aceste transformări îi oferă individului șansa de a se situa atitudinal, la nevoie, pe două poziții extreme: una pro-schimbare ce implică deschiderea spre nou, experimentarea inovațiilor în materie de educație, implicare, competiție și învățare prin cooperare și alta anti-schimbare, descrisă ca cea mai eficientă strategie de "apărare a tradițiilor școlii" și care este marcată preponderent de comportamente
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
inevitabil. Interviul din 1966 conține una dintre foarte puținele confesiuni ale dramaturgului privind violența din viața lui (în afară de mult repetatul episod cu periuța de dinți): Cu toții cunoaștem într-un fel sau altul violența. Eu am cunoscut-o într-o formă extremă după război, în East End, când reveneau fasciștii în Anglia. Am avut o serie de încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
168 și punerea între paranteze a epocii pe care o exprimă articolele jurnalistului, are ca punct de plecare recenzarea principalelor atitudini pe care le-a manifestat exegeza eminesciană până astăzi. Parcurgerea literaturii de referință relevă oscilația interpreților între două atitudini extreme: pe de o parte, înregistrăm tendința de supralicitare a tot ce a dat pana poetului, de cealaltă parte, identificăm poziția detractoare, de contestare a oricărei valori scrisului jurnalistului. Al. Paleologu 169 consideră pericolele "encomiasmului simplist" mai primejdioase decât cele ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
zonelor de suprapunere și a contaminărilor pe care le manifestă acestea. Fără a epuiza inventarul tipologic al abordărilor publicisticii eminesciene, considerăm că se impune un demers de re-contextualizare a articolelor semnate de Eminescu în presa vremii și renunțarea la atitudinile extreme, de adulare, respectiv de detractare, a tot ceea ce a dat pana lui Eminescu. Credem că doar astfel de atitudini oferă premisele unor analize menite să ne conducă spre adevărata lume de sensuri a creației eminesciene. Detenta temporală (activitatea publicistică eminesciană
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]