6,349 matches
-
de săbii au produs o puternică impresie asupra publicului și specialiștilor.Activitatea în teatru și în cinematografie l-au definit ca o personalitate cu adânci și ramificate resurse, un talent masiv, cultivat, impetuos, regizorul unor aspre, severe sublimări estetice și filozofice. (Valentin Silvestru) 1981 ÎNGHIȚITORUL DE SĂBII Casa de Filme UNU [...] moartea, moartea artistului, asta cer... Moartea vie obol pentru artă... Una din cheile acestui film... [...] Strigătul din final, disperat și tragic, este, poate, un ultim semnal violent prin durere adresat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altfel. Stârnește alte acorduri. Fixează alte conexiuni. Nu e un dialog al trădării ci un dialog al chemării subterane, tainice. Adevărat, se întâmplă uneori ca viziunea să fie confundată cu o simplă adaptare, uitându-se că viziunea regizorală înseamnă atitudine filozofică, un concept care trebuie să fie materializat scenic. Din păcate ne cercetăm foarte puțin gândurile atunci când încercăm să înțelegem opera cuiva. Trădăm cu ingenuitate. Afirmația dumneavoastră că vreți să montați Caragiale la New York mă îndeamnă să vă întreb dacă "școala
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu deschidere spre esențial, spre general. Arta înseamnă contactul sensibil al imaginației cu realitatea. Vedeți, noi avem filme normale, filme care circulă, la care vin milioane de spectatori și, totuși, ce mari idei poartă filmele noastre, spre ce deschidere general-umană, filozofică, merg ele? Ce înseamnă, în ultimă instanță, un succes pe care cinematografia nostră îl obține? încă foarte puțin. Ca un semn de progres, ne-am specializat, oarecum, în ultimii ani, prin câțiva regizori de reală aptitudine, într-un nou limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
implice, într-un înalt grad, gândirea. Ce mă nemulțumește pe mine în producțiile noastre, în toate, și în cele medii și în cele foarte bune, este tocmai neputința noastră de a depăși un anumit grad de investiție ideatică, de concept filozofic. Sigur, nu cer ca filmele săfilozofeze, dar ele trebuie să aibă înlăuntrul lor un filon bogat, plenar de meditații. Noi ne fixăm, însă, de obicei câte o deviză simplă: un film de actualitate sau un film alert sau meditativ. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o parte a unui dialog esențial pe care omul delimitat de contextul artei cinematografice poate la un moment dat să-l poarte, nelimitându-se în planul viziunii. Dacă cinematograful se oprește numai la expresia cinematografică și nu este un "tratat" filozofic privind raportul individ-existență nu face altceva decât să copieze perfect capodopera pe care viața o arată. Ceea ce am sesizat în primul rând la cinematografulul american este acel puls al vieții. Viața, cu toate ramificațiile ei, năvala de evenimente, cu neputința
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
duce cu gândul la sensul scripturistic, anume forma care poate fi acceptată de ființele raționale ca Dumnezeu, Ființa Supremă. Dumnezeu, fiind duh, nu poate fi confundat cu materia ; astfel lumina a fost creată din nimic prin Cuvânt. Are un aspect filozofic în sintagma : Cuvântul e de aur, iar tăcerea de platină. Oricine poate avea darul de a vorbi frumos, dar nimeni nu poate avea darul de a tăcea atunci când trebuie, altfel putem considera că ne trezim vorbind. La început, a fost
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pentru cercetătorul din afară. Există în fond o psihoterapie clandestină, deseori practicată în cabinete private. Mentalități diverse despre suflete concepute divers întrețin această psihiatrie obscură, clandestină, la limita științei, practic imposibil de controlat și, de fapt, controlul neputând fi justificat filozofic. Empirismul este tot atât de răspândit ca psihiatria științifică. Tot datorită vrăjilor, apar, după credințele poporului din Moldova, unele stări nevrotice, isterice, dar și o varietate de manifestări obsesive coexistă cu psihiatria științifică, concurența între aceste activități fiind o realitate care conține
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de aceea culturală, în special din cadrul orientărilor social-politice de la Viața Românească și Contemporanul. În acest capitol ne vom referi în special la activitatea sa psihiatrică, domeniu în care se remarcă prin idei originale și căruia i-a imprimat o optică filozofică particulară. * S-a născut la Carbănești 92, județul Botoșani, în 1870, într-o familie de țărani săraci, cu șase copii. Condițiile materiale ale țăranilor localnici, din cele mai grele pe atunci, și ambianța de entuziasm față de ideile care animau tineretul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
structurarea acestei științe în România. În lucrarea noastră vom urmări, mai cu seamă, aspectele particulare, originale, caracteristice acestei opere. Sub această incidență, ceea ce se detașează la o privire de sinteză asupra lucrărilor sale este puternica și permanenta orientare socială și filozofică. Într-o epocă în care psihiatria se limita la o perspectivă predominant clinică, tânărul Zosin îi sesiza foarte clar implicațiile sociale. Format în spiritul Contemporanului, concepția patogenică a lui P. Zosin a fost una predominant medico-socială. De altfel, în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pregnantă. Abilitatea cu care este condusă ideea determinismului istorico-biologic evidențiază capacitatea de mare sinteză și gândirea dialectică, familiară autorului. Lucrarea este o lecție de istorie a psihiatriei, o lecție de interpretare medică-istorică în care erudiția și abundența informațiilor medicale, biologice, filozofice și istorice constituie punctele de reper ale unei construcții logice de istorie a concepțiilor științifice. Concluzia lui Zosin era aceea că "psihiatria pășește în veacul al XX-lea ca știință medicală bine constituită, așezată pe temelii nezdruncinabile..." și, mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Este de remarcat însă cum interpreta Zosin relațiile psihiatriei cu filozofia: Această știință generalizatoare, aflată astăzi la voia întâmplării, s-a prezentat totdeauna ca un conținut foarte instabil, prezentând mare interes ca sagacitate și câteodată și ca adevăr, când făuritorul filozofic era un Kant, bunăoară, dar fiind de o neînchipuită stângăcie, lipsită de precizie și de orice umbră de adevăr, când făuritorul filozofic era un oarecare individ de grămadă. Sunt chiar sisteme filozofice care derivă din natura bolnăvicioasă a autorilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
totdeauna ca un conținut foarte instabil, prezentând mare interes ca sagacitate și câteodată și ca adevăr, când făuritorul filozofic era un Kant, bunăoară, dar fiind de o neînchipuită stângăcie, lipsită de precizie și de orice umbră de adevăr, când făuritorul filozofic era un oarecare individ de grămadă. Sunt chiar sisteme filozofice care derivă din natura bolnăvicioasă a autorilor lor, precum am arătat și eu ("Substratul patologic și pesimismul contemporan", 1900). Psihiatria, alături de toate celelalte ramuri ale științei, care își pregătesc migălos
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sagacitate și câteodată și ca adevăr, când făuritorul filozofic era un Kant, bunăoară, dar fiind de o neînchipuită stângăcie, lipsită de precizie și de orice umbră de adevăr, când făuritorul filozofic era un oarecare individ de grămadă. Sunt chiar sisteme filozofice care derivă din natura bolnăvicioasă a autorilor lor, precum am arătat și eu ("Substratul patologic și pesimismul contemporan", 1900). Psihiatria, alături de toate celelalte ramuri ale științei, care își pregătesc migălos faptele din care deduc încheierile și generalizările, vine în sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
timpului, personalitatea complexă a lui P. Zosin se definește pe mai multe planuri. Din punctul nostru de vedere, al contribuției sale la dezvoltarea psihiatriei românești și în special a psihiatriei din Moldova, credem că valoarea lucrărilor sale constă în viziunea filozofică și biologică largă pe care a impus-o în această specialitate. Astfel, credem că sunt importante contribuțiile sale la structura gândirii psihiatrilor din România. Am arătat, anterior, exagerările lui determinate de un anumit umanitarism romantic, care nu lipsește însă și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu lipsește însă și altor psihiatri ai timpului. Aceste exagerări nu pot întuneca însă locul important pe care îl deține Zosin în istoria psihiatriei românești. El este cel dintâi psihiatru specialist practician care, la noi, corelează psihiatria cu un sistem filozofic social. Evoluția ulterioară a psihiatriei românești a resimțit această conjunctură. Această perspectivă a caracterizat, de la Zosin încolo, Școala ieșeană de psihiatrie. BIBLIOGRAFIE 1. Zosin P., Lamarc, despre influența împrejurărilor asupra acțiunilor și deprinderilor animalelor, București, 1893, p. 78. 2. Zosin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
determinat adoptarea și organizarea lor concretă. Pe lângă aceasta, mai putem constata că, pe lângă practica ecleziastică, există și o tradiție interpretativă pe care o întâlnim atât în primele documente relative la liturgie, cât și în exegeza Sfintelor Scripturi, independentă de tradiția filozofică greco-romană. Un alt factor de care trebuie să ținem cont, în vederea reconstruirii elementelor speculative legate de tradiția liturgică-muzicală creștină, este elaborarea unei concepții noi despre temporalitate. Timpul muzical, fiind timp de rugăciune și de laudă cântată, devine ritmul interior al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
revenit dificila misiune de a armoniza două concepții muzicale diferite, provenite din experiențe diverse și, până în acel moment, aflate în conflict: pe de o parte, concepția muzicii bazată pe experiența liturgică-ecleziastică, iar de cealaltă parte, concepția cosmologică-armonică, elaborată de tradiția filozofică păgână. Această eterogenitate a fost depășită pe baza asumării principiului ordinii cosmice, care pentru creștini consta în manifestarea frumuseții și a bunătății creației lui Dumnezeu, în timp ce cunoștințele muzicale-matematice antice erau un mod pentru a o descrie și de a o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
delimitate, având o relație între ele sau fiind contrastante, teme ce sunt dezvoltate în deducții, urmări, reinvenții și reprezentări variate. Simfonismul este mai mult decât o muzică - dilatată și mare -, el devine un mesaj personal, o atitudine și o gândire filozofică, o viziune subiectivă sau individuală asupra lumii. Este limbajul optimismului fantazat al lui Haydn, a inocenței lui Mozart, a furiei titanice a lui Beethoven, a ceremonialismului convins al lui Cherubini sau a melancolicelor solilocuri ale unor romantici, îndeosebi germani. Simfonismul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
6. ROMANTISM ȘI MODERNITATE Romantismul a fost un fenomen complex care a antrenat atât dimensiunea spirituală, cât și pe cea cultural-artistică. În ceea ce privește muzica sacră, concepțiile muzicale din timpul respectiv, pe lângă numărul lor mare, sunt foarte diferite și, uneori, contradictorii. Ideologiile filozofice și experiențele culturale, care au stat la baza curentului romantic, conduc la o dezbatere muzicală extrem de diferențiată sub aspect critic și estetic, dezbatere care include și muzica sacră. Sintetizând la maximum, putem spune că în furtuna culturală romantică, experiența muzicală
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
un echilibru optim între concret și abstract, pentru a deveni interesant și atractiv. Sentimentul religios cunoaște o evoluție de la concret la abstract (transcendent). Iconografia are, în acest sens, un rol deosebit de important pentru dezvoltarea gândirii abstracte și construirea unui sistem filozofic care dă sens vieții. Perioada preadolescenței determină extinderea și amplificarea religiozității. Raportarea la normele biblice îl determină pe copil să-și rezolve unele probleme de ordin moral, existențial. Prezența la slujbele religioase nu mai este receptată ca o simplă obligație
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și de fiecare zi, în mentalitatea comună faptul că Realitatea ultimă nu e reductibilă la o instituție, oricît de venerabilă ; că doctrina și instituția religioasă sînt esențiale ca instanță mediatoare spre Adevărul ultim, dar nu îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și 359b). în democrație, viața este cum o vrea fiecare Cicero : Ce înseamnă libertatea? Puterea de a trăi cum vrei Aceeași definiție a libertății se întîlnește la Sofocle, Herodot, Lysias, Isocrate, Xenofon, Demostene. Platon e un izolat atunci cînd, tematizînd filozofic libertatea, o pune în relație decisivă cu intelectul, cu gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce întreaga viață potrivit voinței de adevăr. Așa cum le face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Ea se exercită atunci asupra domeniului lui mai mult sau mai puțin, completat însă cu polul lui absolut. Ea devine instrumentul necesar, dar nu suficient de acces spre realul total, spre domeniul mutabilității împreună cu Principiul lui imutabil. Pentru Platon, alegerea filozofică se face între adeziunea la un adevăr particular sau parțial (acesta sau acela, după cum este pe moment util, așa cum fac sofiștii) și adeziunea la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la adevăr în totalitatea lui, în ordinea lui integrală. Filozoful alege întregul cu toate părțile lui, mai degrabă decît o parte sau alta ; alege principiul cu toate consecințele lui mai degrabă decît anumite consecințe cu excluderea celorlalte.2 în sens filozofic, ca și religios, libertatea de alegere poate conduce dincolo de domeniul multiplicității atunci cînd se decide în favoarea totalității, iar nu a fragmentului ; atunci cînd concepe virtutea nu atît ca opusă viciului, cît în Principiul ei, spre care îndreaptă dinamica subiacentă oricărei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]