6,294 matches
-
că a ocupat o poziție de mijloc între cele două faimoase școli de lingvistică arabă de la al-Kūfa și al-Bașra, el aparținând școlii de la Bagdad. Mai mult decât atât, Ibn Jinnī a avut meritul de a aborda filologia dintr-o perspectivă filozofica. În "Kităb sirr aș-șină‘a wa-’asrăr al-balăġa" Ibn Jinnī s-a ocupat de consoanele și vocalele limbii arabe. În "Sirr șină‘at al-’i‘răb" (“Secretul formării "’i‘răb"-ului”) a expus o descriere a sunetelor limbii arabe, trăsăturile
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
cauzele pentru care apelează la acest gest numărându-se imposibilitatea de a pleca la Istanbul pentru a-și continua studiile și insistențele familiei de a se căsători. O altă posibilă cauză este considerată a fi și contradicția iscată între sistemul filozofic învățat de la profesorul său Yorgi și sistemul conservator de educație religioasă, primit din familie. Pentru a i se scoate glontele din cap, suferă o operație fără a-i fie administrată morfină. După această încercare de sinucidere, se dedică din nou
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
scris de Balázs. Totuși această criză a fost estompată de căsătoria compozitorului cu Marta Ziegler, căreia îi va dedica această operă. Balazs a oferit libretul și lui Kodály, dar Bartók imediat s-a simțit atras de subiect și de conținutul filozofic al acestuia. A compus opera pentru concursul organizat de Casinoul din Lipótváros (astăzi un cartier al Budapestei). Opera a fost prezentată în prima audiție la șapte ani după compunere, în data de 24 mai 1918, la Opera Regală din Budapesta
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
academiei talmudice (ieșiva) din Sura, reprezentant al „geonimilor” evreilor babilonieni. A scris mai ales în limba arabă-evreiască, graiul arab al evreilor din Egiptul și Irakul medieval. s-a remarcat prin cunoașterea adâncă a textelor sacre ale iudaismului și a gândirii filozofice și a științelor din vremea sa, El este autorul unor cărți în probleme de filologie și gramatică ebraică, al unor poezii liturgice - piyutim, lucrări filozofice. Saadia Gaon a fost cel dintâi cărturar care s-a ocupat în mod sistematic de
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
medieval. s-a remarcat prin cunoașterea adâncă a textelor sacre ale iudaismului și a gândirii filozofice și a științelor din vremea sa, El este autorul unor cărți în probleme de filologie și gramatică ebraică, al unor poezii liturgice - piyutim, lucrări filozofice. Saadia Gaon a fost cel dintâi cărturar care s-a ocupat în mod sistematic de gramatica limbii ebraice, fiind influențat de cercetătorii gramaticii arabe care au activat în vremea sa. De aceea este considerat primul dintre gramaticienii evrei din evul
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
cartea „Sefer Yetzira” (una din cărțile fundamentale ale Cabalei și una din primele cărți care aparțin domeniului filozofiei iudaice - „Minyan Hamitzvot” și „Sefer Haemunot vehadeot” și este considerată o carte de căpătâi. În această lucrare Saadia Gaon tratează toate metodele filozofice și teologice cunoscute până în vremea lui El a adăugat capitolului X al acestei cărți un articol "Maamar Haprishut hashlemá”, care este considerat primul text de teorie etică iudaică (musar). Saadia a scris și lucrări polemice - ca Disputa cu Aharon Ben
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
În chimie și fizică, teoria atomică este o a naturii materiei, care afirmă că materia este compusă din unități discrete, numite atomi. A început ca un concept filozofic în Grecia antică și a intrat în mainstreamul științific în secolul al XIX-lea, atunci când descoperirile din domeniul chimiei au arătat că materia se comportă, într-adevăr, ca și cum ar fi formată din atomi. Cuvântul "atom" provine din adjectivul "atomos" din
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
să descopere adevărata natură fundamentală a materiei. Ideea că materia este alcătuită din unități discrete este una foarte veche, care apare în multe culturi antice, cum ar fi Grecia și India. Cu toate acestea, aceste idei se sprijineau pe raționamente filozofice și teologice, mai degrabă decât pe dovezi și experimente. Din acest motiv, ele nu puteau convinge pe toată lumea, așa că atomismul a rămas una din mai multele ipoteze concurente cu privire la natura materiei. Abia în secolul al XIX-lea, ideea a fost
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
prin experiență constituie "efectul termoelectric". Exemplul ilustrează modul în care se introduc speciile de mărimi de stare electrică și magnetică ale sistemelor de corpuri și câmp electromagnetic. Răduleț, Remus: "Noile progrese ale științelor fizico-chimice și categoria de lege". București, Cercetări filozofice, nr.1, an X., Editura Academiei R.P.R.
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
principal al lucrării, atribuit inițial lui Wenwang, conține o discuție pe tema sistemului de divinație folosit de magii din dinastia Zhou. Mai există o secțiunea suplimentară cu comentarii, atribuită autorilor din perioada statelor combatante (475-221 î.e.n.). Aceasta este o expunere filozofică în care se încearcă o explicare dialectică a lumii și a principiilor etice. Prin tradiție, se consideră că principiile care stau la baza -ului provin de la Fu Xi (2800 -2737 î.e.n.), unul dintre eroii legendari și conducătorii cei mai timpurii
Yi-Jing () [Corola-website/Science/328492_a_329821]
-
Și acest volum de poezii bilingva (spaniol-român) 65 Confesiones/de mărturisiri ; Poesii alese/Poesías escogidas de Mihai Eminescu, ianuarie 2016; Antologia în spaniolă "De Escandinavia a los Andes,tres poetaș latinoameticanos en Suecia", Iulie 2016 A publicat poezie, traduceri, eseuri filozofice în reviste din țară și străinătate. A obținut numeroase recunoștințe a muncii sale, printre care Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași - Pentru promovarea culturii românești în spațiul cultural hispano-american (2009) ; Premiul „Eminescu” și medalia „Teiul de
Mario Castro Navarrete () [Corola-website/Science/336481_a_337810]
-
survenit în anul 1911. Cea mai productivă perioadă din viața lui Stanisław Brzozowski au fost ultimii ani ai vieții sale, momente în care scrie nuvela „"Płomienie"” ca răspuns la romanul „"Demonii"” a lui Dostoievski, precum și cărțile principale ale programului său filozofic: „"Ideas. O introducere la maturitatea istorică"” și „"Legenda Tinerei Polonii"”. Stanisław Brzozowski a fost un critic influent al Poloniei sociale și gândirii filosofice, analist literar și observator al vieții poloneze și europene de zi cu zi. El a fost un
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
său în dezvoltarea gândirii marxiste. El l-a acuzat pe Engels de "determinism vulgar" și de faptul că el conducea marxismul față de perspectiva naivă și reducționistă de "necesitate economică". În cele din urmă, el și-a dezvoltat propriul său program filozofic numit "filosofia forței de muncă", care a subliniat rolul activității umane în crearea și recrearea realității. Acesta a fost un concept de respingere reificare și alienare a actelor umane și în noțiunea lui Brzozowski, a fost extinderea naturală a ideilor
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
om de țară, simplu, celui mai șiret avocat”", se gândește tânărul Matei Damian. Intriga romanului o constituie parabola fiului risipitor, reîntors în patrie după peregrinări îndelungate pe alte meleaguri. Matei Damian poate fi considerat un alter-ego al autorului, o conștiință filozofică ce exprimă în plan literar patriotismul acestuia. Din acest motiv, personajul pare detașat de realitatea românească, pe care o privește mai mult ca un observator extern, evoluția lui petrecându-se doar în adâncimea sufletească. Romantismul idilic și vaporos devine astfel
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
romanul surprinde atmosfera mondenă, conversațiile între îndrăgostiți, contradicțiile sufletești și o euforie lirică produsă de traiul în mijlocul naturii. Exprimându-și admirația față de autor, criticul Garabet Ibrăileanu scria că "Viața la țară" este „opera luminoasă, simpatică și încântătoare (lipsită de episoadele filozofice și de subtilitățile prețioase de analiză psihologică, ca și de complacerea în a stărui nefiresc asupra unor maneje erotice, care pătează pe alocurea celelalte romane ale sale)” care-l impune pe Duiliu Zamfirescu ca pe unul dintre scriitorii de prim
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
și criticul Cătălin Badea-Gheracostea în revista Observator cultural , afirmând că Ionuț Caragea reușește cel puțin două lucruri în cartea sa: în nici 180 de pagini conduce cu inteligență, departe de tezisme și prețiozități, personajele sale în epuizarea logică a subiectului filozofic, simultan cu a menține tensiunea narativă prin jocul de planuri și proporția judicioasă între aventură și dialog. Ionuț Caragea a scris și proză scurtă științifico-fantastică, fiind printre laureați la trei ediții consecutive (2007, 2008, 2009) ale concursului Helion din Timișoara
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
conține mai multe diferențe față de versiunile ulterioare, pe care Poe le-a publicat începând din 1835 cu titlul de „Bon-Bon”. Pierre Bon-Bon este un bine-cunoscut bucătar și proprietar de restaurant francez, cunoscut atât pentru omletele sale, cât și pentru ideile filozofice metafizice. Naratorul îl descrie ca un om profund și de geniu, după cum și pisica sa știa. Bon-Bon, care are „o înclinație către băutură”, tocmai bea niște vin în miezul unei nopți de iarnă cu multă zăpadă, când aude o voce
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
un pic cam mic pentru el. Oaspetele poartă ochelari verzi și are un stylus în spatele unei urechi și o carte mare și neagră în buzunarul de la piept. Cei doi se angajează într-o conversație, Bon-Bon presând Diavolul la un schimb filozofic de idei. El speră să „lămurească unele probleme de morală” pe care să le publice și care să-l facă faimos. Bon-Bon află că Diavolul nu a avut niciodată ochi, dar este convins că vederea sa este mai bună și
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
Filozofia rusă include o varietate de mișcări filozofice. Autorii care le-au dezvoltat sunt listați mai jos, fiind sortați după mișcările filozofice cărora le aparțin. Deși cei mai mulți autori listați mai jos sunt în primul rând filozofi, lista include și anumiți scriitori de ficțiune, precum Tolstoi și Dostoievski, care
Lista filozofilor ruși () [Corola-website/Science/335063_a_336392]
-
Filozofia rusă include o varietate de mișcări filozofice. Autorii care le-au dezvoltat sunt listați mai jos, fiind sortați după mișcările filozofice cărora le aparțin. Deși cei mai mulți autori listați mai jos sunt în primul rând filozofi, lista include și anumiți scriitori de ficțiune, precum Tolstoi și Dostoievski, care sunt cunoscuți și ca filozofi. Filozofia rusă este o entitate separată ce și-a
Lista filozofilor ruși () [Corola-website/Science/335063_a_336392]
-
prezintă un banchet parizian, la care unul din invitați, bancherul Hermann, relatează celorlalți oaspeți o poveste. În ciuda poveștii senzaționaliste relatate de Hermann și a atmosferei dramatice a nuvelei, opera literară balzaciană este considerată în primul rând un fel de poveste filozofică, confirmând în mod repetat nihilismul moral al înaltei societăți pariziene și existența unor secrete întunecate ascunse în familiile personalităților publice. Criminalul Taillefer este menționat în mai multe scrieri balzaciene printre care "Pielea de șagri" și "Moș Goriot" ca un om
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
cărți), „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară” (condusă de Cezar Petrescu), „Axa”, „Universul literar”, „Luceafărul” (Sibiu, 1945), „Kalende”, „Saeculum”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Națiunea” etc. Pentru o perioadă a fost principalul cronicar literar al revistei "România literară". a fost apropiat de curentul filozofic trăirist, caracterizat prin dorința de trăire febrilă, prin criza sufletească și printr-un „carpediemism” de secol XX. Astfel, într-o însemnare realizată în 21 septembrie 1932 în jurnalul său literar, el afirma că generația tânără din România anilor '30 simțea
Octav Șuluțiu () [Corola-website/Science/335309_a_336638]
-
identitate și l-a închis. Fayad a dezmințit într-un interviu în ziarul „The Guardian” că ar difuza idei ateiste și a susținut că cartea sa din 2008 povestește despre experiența să că refugiat palestinian și tratează teme culturale și filozofice. Fanatici religioși, a afirmat el, au denaturat cele scrise și au interpretat o poezie a sa ca fiind îndreptată împotriva divinității. În februarie 2014 a început procesul lui Fayad sub acuzația de blasfemie, idei ateiste și legături interzise cu femei
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
află sub spectrul unei iminente invazii extraterestre. În timp ce autoritățile caută să mușamalizeze situația, unele persoane caută să informeze publicul larg și să apere planeta. O poveste de dragoste împletită cu un paradox temporal, în care protagonistul se lansează în căutări filozofice și alchimice ale expresiei timpului, căutând metode prin care acesta poate fi oprit sau inversat. Echipajul unei nave spațiale aflate în căutarea vieții inteligente în spațiu, participă la un experiment legat de natura timpului. Un pilot spațial eșuează pe planeta
9 Istorii reutilizate () [Corola-website/Science/331856_a_333185]
-
experimentale omonime a lui Ioviță, " Se caută un paznic" a beneficiat de o atenție specială datorită coloanei sonore realizate de compozitorul Eugen Doga. Criticul de film moldovean Ana-Maria Plămădeală consideră că muzica se află în armonie cu „simbioza comică și filozofică” a filmului, iar muzica și filmul au creat o satiră discretă a presiunilor sovietice asupra populației locale: „Stilul sintetic al structurii melodice îi ajută pe tinerii cineaști să transfere ideile lui Creangă într-o lume de opresiune totalitară, subliniind aspirația
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]