7,390 matches
-
omniprezent a fost primirea cultului dat în Orient suveranilor și tentativa de a se servi în restaurarea religioasă și de a face, prin forma modificată de cultul împăraților, fundamentul religiei oficiale. Cultul suveranului și-a avut originea în Orient, iar fundamentul religios al puterii sale era cunoscut încă din vechime. Augustus a putut să se lege cu ușurință de cultul suveranului existent în provinciile orientale ale imperiului când a construit, în aceste provincii, temple și statui odată cu cea a zeiței Roma
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a mitului, Attis i-a devenit infidel, fapt pentru care Cybele l-a indus într-o stare de frenezie după care avea să moară. Apoi a fost redeșteptat la o nouă viață și reunit iarăși marii mame. Acest mit, devenit fundamentul neobișnuit al unui cult al misterelor, era pătruns de nuanțe înfricoșătoare, avea în serviciul său corpul sacerdotal al galilor. Aceștia, prin dansuri extatice unite flagelărilor, suscitau într-înșii o stare mistică de frenezie ajungând până la autoevirație. În ritul de inițiere
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
concepția tradițională a legii religioase a popoarelor, definindu-l pe Isus primul legislator care i-ar fi influențat pe creștini la nerespectarea legii tradiționale a religiei grecilor. Autorul păgân vedea în această ruptură comună, a legii antice, o trădare a fundamentului fraternității creștinilor care, din convingerea de a deveni nemuritori și de a trăi veșnic, disprețuiau moartea și se sacrificau în număr mare, cu toată spontaneitatea, îmbrățișând martiriul. Critica sa față de această concepție pe care o aruncă și mai mult în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înfățișează tentativa de moderare juridică a răzbunării epocii în salvgardarea monoteismului și sacralizarea poporului. Punctul focal al decalogului sinaitic, identificat în primul precept - Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alți dumnezei în afară de mine (Ex 20, 2-3)-, ne indică fundamentul tuturor aserțiunilor ulterioare: unicitatea divină pretinde o relație exclusivă Dumnezeu-creatură. Conceptul care se evidențiază cel mai mult între prima și a cincea poruncă de a nu ucide, constă în aspectul violenței considerate ca o idolatrie, prin respingerea violenței, a forței
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sale evanghelice în statul și în societate romană a vremii, întrucât aceasta ar fi condus inevitabil la vărsări de sânge și eșecuri neimaginabile. Această situație de fapt a contribuit și la favorizarea existenței unei misiuni, care putea să-și consolideze fundamentele în liniște. Dacă li s-ar fi spus primilor misionari creștini că lumea ar mai fi durat destul de mult și că Isus Cristos nu s-ar fi reîntors, apocaliptic, pentru mai multe veacuri, deși El este prezent, potrivit spuselor sale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
erai soldat, ascultă Generalul care îți poruncește ceea ce este drept. De aici aflăm că episcopii impuneau credincioșilor ascultarea față de legile civile chiar și în privința serviciului militar, pentru că unii soldați, după ce primeau botezul, renunțau la armată (acuzațiile lui Celsus aveau un fundament de realitate!). Pentru alexandrin, creștinul trebuie să fie totdeauna fidel superiorilor legitimi, chiar și în vreme de război, pentru că fidelitatea este mama tuturor virtuților: Trebuie să fim fideli în toate împrejurările, în timp de pace și în vreme de război
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
al statului care, dimpotrivă, în acest context căpăta o funcție efectivă de amalgam. Prin urmare, structura civilă a imperiului, ca sistem de funcționare, nu a fost respinsă de creștini cât privește exterioritatea. Neacceptarea completă a acesteia a fost cauzată de fundamentul religios păgân al sistemului, fundament ce tindea să nimicească conștiința individului, supunându-l unei puteri abuzive care folosea religia ca instrument de domnie. Cels îi acuza pe creștini că vor să revoluționeze obiceiurile celor mulți și instituțiile consolidate ale statului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acest context căpăta o funcție efectivă de amalgam. Prin urmare, structura civilă a imperiului, ca sistem de funcționare, nu a fost respinsă de creștini cât privește exterioritatea. Neacceptarea completă a acesteia a fost cauzată de fundamentul religios păgân al sistemului, fundament ce tindea să nimicească conștiința individului, supunându-l unei puteri abuzive care folosea religia ca instrument de domnie. Cels îi acuza pe creștini că vor să revoluționeze obiceiurile celor mulți și instituțiile consolidate ale statului, provocând dezordine socială; că vor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
condamna după ce a trecut la montanism, nu este sustenabilă istoric. În Apologeticum, scriitorul cartaginez vrea să le clarifice păgânilor cine sunt adevărații creștini și în ce anume constă contribuția lor față de stat. Polemica nu este adresată Imperiului ca atare ci fundamentului religios idolatric. În Apologeticum, 42, 2-3, creștinii sunt prezentați ca niște elemente ce participă deplin la viața socială, deși nu se face nici o mențiune despre funcțiile civile. Pe de altă parte, dacă este interpretată cu privire la serviciul militar expresia vobiscum militamus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acestei atitudinii, care interzicea creștinilor serviciul militar, a fost determinată în această perioadă de tendința acestora de a începe prestarea acestuia într-o măsură accentuată. Ierarhia ecleziastică, conștientă de nelegitimitatea tuturor războaielor și a oricărei forme de ucidere precum și de fundamentul nonviolent și pacific al Bisericii, a căutat să pună capăt prin aplicarea unor normative care trebuiau să prevină situațiile neplăcute. Simultan, își făcea simțită solidaritatea față de fiecare creștin, aflat în starea de soldat ca militar în momentul convertirii ori un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Ciprian, este strâns legată de cea din militia Christi și considerată ca o luptă cotidiană al cărei apogeu poate consta și în martiriu. 2.2.7. Arnobius Orientat spre creștinism de pesimismul său față de natura umană, Arnobius (255-327) vedea fundamentul Imperiului roman în vexațiune și războaie. Un astfel de exemplu ne este oferit de Adversus nationes, I, 6, inserată în respingerea acuzației ce imputa creștinilor cauzele și efectele calamităților publice. Diversitatea radicală dintre păgânism și creștinism referitoare la pace este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unii scriitori bisericești din secolele IV-V p.Chr. (Ieronim și Paulus Orosius), dacă Apostolul Petru s-ar fi aflat chiar și numai întâmplător prin Roma în 42 p.Chr., atunci neliniștea a Apostolului Paul ar fi fost lipsită de fundamentul și de dorința acestuia de a-i vizita cât mai curând pe sfinții (creștinii) acelui oraș, spre a le confirma dreapta credință urmată până atunci, din moment ce ar fi fost recunoscuți deja de sfântul Petru, capul apostolilor. Apostolul Paul ne dă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
său, Gallienus (253-268) a fost ucis Marin, acuzat de a fi creștin de către un tovarăș de arme, aspirant la același grad de centurion; acești soldați nu au fost executați numai pentru că erau creștini. Dacă condamnările lor ar fi avut ca fundament juridic numele de creștin, legiunile romane formate din tineri din Mediul Orient, ar fi suferit flebotomii continue și profunde, fapt ce ar fi compromis eficiența acestora. Prin influența negativă exercitată asupra moralului și a voinței combative a soldaților creștini, persecuțiile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cerceta (1Pt 2, 12), iar Sfântul Paul ne spune că a ajuns să fie considerat, asemenea tuturor creștinilor, gunoiul lumii și măturătura tuturor, până astăzi (1Cor 4, 13), nevrednic să aparțină societății omenești, fiind disprețuit și abject. Dincolo de existența unui fundament juridic, refuzul senatului roman de a accepta propunerea împăratului Tiberius (14-37) din anul 35, prin care cerea declararea creștinismului religio licita, existau rațiuni de ordin social și crimen lesae maiestatis, pentru a-i persecuta pe creștini în orice moment. Nero
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să ofere perspectiva unică ce poate legitima cercetarea academică, în general. Astfel, consideră editorii, un alt obiectiv pe care Our Voices îl are în vedere este acela de a invita experiența umană pe scena cercetării, legitimând-o, ca atare, ca fundament și punct de acces în înțelegerea și studiul comunicării (culturale). Prin urmare, un al treilea obiectiv este atins în mod implicit: atâta timp cât cercetarea (academică) recuperează experiența umană, ca temei al său, interesul constant pentru fenomenul complex al comunicării devine un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
caracteriologice) alese de Nixon în demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare. Astfel, în ce privește argumentarea logică, Hill remarcă, în textul adresei lui Nixon, apelul său masiv la entimeme, constitutive "corpului" argumentării, construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele criticului retoric, să ne reamintim că, pentru Aristotel, entimema constituie, ca atare, substanța persuasiunii și a retoricii; sensul termenului aristotelian, de care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
rasă, erau de primă importanță"421. Kenneth Burke remarcă "pașii retorici extrem de interesanți"422 ai lui Hitler, care pune înfrângerea Germaniei în război, treptat, mai întâi pe seama "otrăvirii morale, vizibile tuturor, [...] a diminuării instinctului de autoconservare [...] care începuseră să submineze fundamentele Poporului și ale Reich-ului cu mulți ani înainte"423, apoi pe seama evreului, expresie exterioară a "păcatului împotriva sângelui și al degradării rasiale"424, cu alte cuvinte, al "decăderii morale"425 care, doar în aparență, reflectă o stare interioară a națiunii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
caracterizează o persoană sau alta. Mai mult, notează Burgchardt, poveștile constituie autentice constructe morale, la care oricine se poate raporta, pe temeiul propriei raționalități, o raționalitate, însă, cu caracter particular, proprie paradigmei narative. În acest fel, paradigma narativă reprezintă un fundament cât se poate de solid al egalitarismului. În ce privește cadrele criticismului de factură narativă, Fisher evaluează discursurile, potrivit lui Burgchardt, în contextul, simplu, a doi parametri: probabilitatea și fidelitatea. Lăsând, pentru moment, la o parte orice caracterizare a celor două criterii critice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
chiar după cinci ani în scaunul prezidențial, Reagan era, încă, renumit pe temeiul talentului său oratoric cu totul special. Lewis confirmă "povestea despre poveste" de mai sus, identificând, în înzestrarea cu totul specială a președintelui american în ale oratoriei, atât fundamentul ascendenței sale, cât și motivul pentru care Reagan a atras suspiciunea unui "segment substanțial de public critic, care nu numai că a rămas neconvins de (elocvența adăugirea mea) președintelui, dar chiar s-a simțit ofensat de maniera sa persuasivă"505
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de "adecvarea" (poveștii adăugirea mea) la experiența și moralitatea publicului"615. Astfel, devine evident că cele două paradigme, "concurente, însă nu contradictorii"616 invită raportări diferite ale criticului retoric la discurs, în general, raportări ce presupun criterii de justificare și fundamente ale aprecierii, evident, diferite. Unul și același discurs, notează Lewis, poate fi descris în modalități distincte, în funcție de paradigma în care are loc descrierea respectivă. Mai mult, notează Lewis, criticul trebuie să rămână conștient de faptul că publicul însuși, potrivit aceluiași
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
titlul de doctor în pedagogie la Universitatea din București. A desfășurat activitate teoretică și practică în domeniile: pedagogie generală, didactică generală și aplicată, formarea pedagogică a cadrelor didactice, managementul educațional, cercetarea pedagogică aplicată. Volume publicate: Didactica aplicată (1994); Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicată, formarea pedagogică a cadrelor didactice, managementul educațional, cercetarea pedagogică aplicată. Volume publicate: Didactica aplicată (1994); Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
didactică praxiologică (1998); Pedagogia știința integrativă a educației (1999); Managementul educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie (2000); Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie (2002); Pedagogie-educație și curriculum (coord, 2003); Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului (coord, 2005); Instruirea constructivistă-o alternativă. Fundamente. Strategii (2006); Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă (coord, 2007); A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială (coord, 2008); Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi" (2009). A mai publicat numeroase studii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sinteze, de comparare, de observare, de coordonare a acțiunilor ș.a. Se constată apoi că ele sunt valabile și pentru celelalte obiective luate împreună, sunt unificabile în situații reale mai generale și realizabile în timp mai îndelungat. La fel, dacă alcătuiesc fundamentele formării, pot fi reluate apoi, fiind mai complexe și rezolvabile prin mai multe obiective specifice disciplinei, prin acțiuni chiar cu alte conținuturi, experiențe, deși sunt și dificil de evaluat. ► Competențele transversale nu pot fi legate de un anume obiectiv unic
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analize documente, convorbiri ș.a.), presupune flexibilitatea, interpretarea datelor, adaptarea la particularitățile situației cercetate, sprijină predarea creativă la clasă, este însă o cercetare quasi-experimentală, evidențiază notele umaniste incluse, ca și descentralizarea cercetării pedagogice. Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului principale, fundamente științifice și epistemologice, instrumente în diferite strategii, implicarea educatului și a educatorului. Modul de definire și realizare a finalităților formării educatului și ale perfecționării educatorului. • Aplicarea diferitelor categorii de cercetare-acțiune: de explicare, de aplicare, utilizată ca mijloc sau tradițională, prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]