9,600 matches
-
flori la șosea, „leturghii” oficiate de „zeci de perechi” în boschete, sub stele. În al doilea roman, Sub flamura roșie, care preia personaje din cartea anterioară, cele două rivale politice devin prietene și se vizitează reciproc. Aflând că doamna Mihailidis găzduise, fără să o știe, încă de la nașterea lui, pe Vasile Stancu, fiul nedeclarat al bucătăresei, acum student, ziarist și periculos „socialistru”, fiica doamnei Angèle Mischianu, „amazoana” Roxane, e cucerită de acesta înainte de a-l vedea. Tânărul e râvnit și de
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
București, săptămânal, de la 1 iulie 1945 până la 24 aprilie 1947, sub conducerea unui colectiv redacțional. Începând cu numarul 11/1945 își schimbă formatul, iar subtitlul „Săptămânal de atitudine și cultură progresista” dispare. Lansată că o publicație aproape exclusiv culturală, Ț. găzduiește poezie, proza, studii, reportaje, cronici și comentarii, aparținând, în prima etapă, unor nume remarcabile. Treptat, revista cedează unui discurs în tot mai mare măsură politizat și „socializat”, încheindu-și existența că o gazeta de informații diverse. După aproximativ zece numere
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
o atinge ca pe o femeie își calcă legământul și nu mai este discipol al lui Śăkyamuni”. La cererea lui Buddha, Ănanda îi adună pe toți discipolii din Vaiśălī și împreună se îndreaptă spre Păpă (păli: Păvă). Acolo, vor fi găzduiți de fierarul Cunda, care le va prepara pentru cină o mâncare numită sukara maddava, constând, se pare, din carne de porc sau din niște ciuperci cu care se hrănesc porcii. Consecințele apar repede: o diaree cu sânge, probabil o reîntoarcere
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
50-’51, a fost parașutat În țară, da’ nu numai el, ci și alți români, majoritatea legionari... Au mai fost și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și, cunoscându-ne și având Încredere În noi, ne-a rugat să-l găzduim. Și el a fost prins, Încadrat la crimă de Înaltă trădare și condamnat la moarte, iar noi condamnați pentru găzduire și nedenunțare. Când l-ați găzduit? Din ’50 până În ’51, vara. Mai mult de șase luni. El când a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
legionari. Și, cunoscându-ne și având Încredere În noi, ne-a rugat să-l găzduim. Și el a fost prins, Încadrat la crimă de Înaltă trădare și condamnat la moarte, iar noi condamnați pentru găzduire și nedenunțare. Când l-ați găzduit? Din ’50 până În ’51, vara. Mai mult de șase luni. El când a fost prins? Nu mai Îmi amintesc exact, că el de la noi a plecat acasă la părinții lui și m-am Întâlnit cu maică-sa și mi-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ani când l-au Împușcat... deci vă puteți Închipui: arăta ca o epavă, fără dinți În gură... Câte persoane erau În lot? Exact n-aș putea să vă spun, dar cred că vreo 152. Erau toate persoane care Îl găzduiseră? Erau persoane care l-au ajutat, care i-au trimis corespondență În străinătate, care l-au ajutat Într-un fel sau altul, noi - care l-am găzduit, care i-au Împrumutat haine... De exemplu, ca să meargă din Arad până la Vața
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să vă spun, dar cred că vreo 152. Erau toate persoane care Îl găzduiseră? Erau persoane care l-au ajutat, care i-au trimis corespondență În străinătate, care l-au ajutat Într-un fel sau altul, noi - care l-am găzduit, care i-au Împrumutat haine... De exemplu, ca să meargă din Arad până la Vața, i-au adus haine țărănești și opinci. Și chiar i-am atras atenția să nu scoată din cioareci mâinile, că se vede că nu-i țăran... Cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
edilii orașului și a obținut locul pentru cruce. Mi-a povestit că s-a purtat bine cu ea. Privind În urmă, acum aveți regrete? Nu. Nu. Noi, educați creștini, n-am făcut altceva decât am ajutat un om: l-am găzduit, l-am hrănit, nu? Dar În suflet..., dacă comuniștii ar fi știut cât Îi urăsc, cred că nu numai șapte ani Îmi dădeau. N-am putut să mă Împac cu ideea... Da. Îi urăsc pe comuniști... Cum să spun? Mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai trecut pe acolo... Când am venit, gazda mi-o spus: „O mai stat vreo oră și-o plecat”. Era trimis de Securitate. Că nu știai ce să faci... Nu puteai nici să mergi să-l torni, nici să-l găzduiești. Nu știai ce să faci. Și nu știu cât de dibaci sau de inteligent putea să fie cineva ca să se poată strecura. Dumneavoastră cum de ați apucat să terminați facultatea? În toamnă am terminat și am și profesat doi ani, după care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ceva mai departe pe Calea Victoriei, la nr. 151, colț cu strada Sevastopol, precedată de o întinsă grădină cu arbori bătrâni, pe care o putem vedea și astăzi. 122. Palatul lui Gh.Gr. Cantacuzino (Nababul), fruntaș al partidului conservator, construit în 1900, găzduiește astăzi Muzeul Național George Enescu (Calea Victoriei nr. 141). 123. Casa Cerchez, construită de arhitectul Grigore Cerchez în 1900 se afla pe Calea Victoriei la nr. 155, după intersecția cu strada Sevastopol; a fost demolată după cutremurul din 1977. 124. Palatul funcționarilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mare, sala Bossel a fost, vreme de mai mulți ani, a doua sală de teatru a Bucureștilor, în care dădeau spectacole trupe românești și străine. 140. Palatul Societății Imobiliara, existent și astăzi, ridicat după 1906 pe locul fostei săli Bossel, găzduiește acum, printre altele, o sală a Teatrului Țăndărică, de păpuși și marionete (Calea Victoriei nr. 50) - fostul cinematograf Select. 141. În casa lui Joseph Resch, giuvaiergiu vienez, situată alături de sala Bossel a funcționat o vreme restaurantul Frascatti, care s-a mutat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clar în numărul din 22 august 1871, într-un editorial semnat B.P.R. (B.P. Rădulescu): „Congresul presei române va fi chemat a organiza acțiunea națională și liberală a poporului“. În cursul lunii septembrie au avut loc chiar „adunări pregătitoare“ ale consfătuirii, găzduite de redacția Telegrafului, dar boicotate de Românul; la 1/13 octombrie 1871 au început, în sala Ateneului Român, de lângă Cișmigiu, lucrările unei comisii însărcinate cu „elaborarea proiectului de declarațiuni de principe“, sub președinția lui A.D. Holban, secretari fiind G.Dem
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lor fiind diferite. A avea (cel puțin așa cred) aptitudini de comentator și a fi limitat sau blocat în exercitarea lor e o suferință pe care ei n-au cum s-o înțeleagă. Cu poezie și cu proză poți fi găzduit oriunde. Poezia, mai ales, se simte bine sub orice acoperiș. Altcumva stau lucrurile cînd e vorba de critică: aceasta nu se împacă defel cu domiciliile provizorii și nu se manifestă plenar decît în spații sigure și familiare. *Aseară, citind secțiunea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
armatei, nerezolvată din cauza doctoriței M., de la spitalul studențesc, o creatură cupidă și înfumurată. Unele dintre aceste dificultăți de integrare ar putea fi atenuate, dacă ar exista o cît de mică solicitudine din partea amicilor ieșeni. Nu uit ce-au făcut anterior, găzduindu-ne, dar sînt dezamăgit de „răceala” lor de acum. Ce și-or fi zis: prietenia are limitele ei. De-ajuns! * Iarăși și iarăși, limbajul falsifică realitățile. Noi n-avem șomeri - se spune -, cum au capitaliștii, ci „persoane disponibilizate”. Numai în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
muzicologie, primul de acest fel din țară și este foarte apreciat. Vă tentează? Eu cred că da. Avem ședințe o dată pe lună, În ultima marți din lună. Acum va fi la 25 octombrie. Casa de Cultură a sectorului I a găzduit acest Cenaclu, pentru care m-am zbătut ani Îndelungați. În fine, l-am realizat! Abia aștept să ne vedem, dar o scrisoare bună din partea dv. mă va bucura. Pe curând, cu mare plăcere. Ella Istratty 534 10 București, 20 feb.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
noastră. Lângă mata ai norocul să fie Încă Dl. Ciurea; un mare exemplu! Dumnezeu să-l ție Încă mulți ani! Este de admirat, cum se mai poate agita la o vârstă Înaintată. Cât elan, entuziasm, pricepere și putere de muncă, găzduiește un suflet ca al lui?! M-ar interesa foarte mult memoriile lui, dar n-am Îndrăzneala să le cer. Trimeterea e grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că vor fi publicate 96, ca o evanghelie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sunt pregătiți cu aparatul de care aveți nevoie (aspectomat, n.n.) (...) pentru proiecție. E bine să veniți din ziua de 14, ca să vă familiarizați cu sala, cu aparatul, cu atmosfera Brașovului... Dorim să iasă bine! După cum ne-am Înțeles, veți fi găzduit la mine. Mi-ar face mare plăcere să vie și Doamna. În noianul meu de necazuri prin care trec cu dispariția soțului meu, această conferință Îmi va da o destindere plăcută (...). Directorul Nicolau a plecat În misiune culturală În Spania
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Artă vă invită miercuri, 27 februarie 2002, ora 10 la festivitățile aniversare „Ion Irimescu - un artist centenar Între două milenii”. Deschiderea oficială va avea loc În Sala de consiliu a Primăriei municipiului Fălticeni, după care va urma un moment artistic găzduit de Muzeul de Artă „Ion Irimescu”. Serviciul Relații Comunicare Promovare Primăria Fălticeni 641 NEMȚEANU, Dan193 1 3 Februarie 2010 Malmö (Suedia) Stimate Domnule Dimitriu, Cartea pe care mi-ați trimis-o, mi-a făcut o mare bucurie și a dat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fiul”. Pot să am o rugăminte la Dv., puneți-i Într-o ulcică, pahar, o rămurică verde din ceva care nu veștejește prea repede. Transmiteți-i D lui Severin mult bine din partea mea și rugați-l dacă m-ar putea găzdui În ziarul dânsului cu un medalion despre Petre Comarnescu de Sf. Petru și Pavel, să-l pomenesc să mai știe lumea că el „a făcut cunoscute În lume mânăstirile Bucovinei”. O altă Întrebare - rugăminte o am la Dv., aș vrea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al emisferei cerebrale Încât de-o nesfârșită noapte-am fost cuprins. Mihail șerban 450 446 Profesor În Fălticeni, pictor amator. 447 Ziar fălticenean, editat - se pare - de Teodor Tatos În perioada interbelică. 448 Gheorghe Cazaban. În vacanțele sale fălticenene, era găzduit la d-na Veronica Anastasiu, cu care se Înrudea: scriitorul Alexandru Cazaban, rudă cu Cazabanii, era frate cu mama sculptorului Ion Irimescu. Iscusitul condeier a fost oaspete frecvent al orașului, unde venea să-și vadă sora, sau pe vărul său
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cele patru anotimpuri la Fălticeni, filmul tehnicolor „Ulița Rădășenilor” s-a bucurat de o frumoasă primire În public. 907 deosebi mult de juniorul). Doresc să-l văd premiat acest film interesant. Da, e adevărat: la Pitești am fost primit și găzduit regește. Au trimis o mașină după mine la Buftea și am fost pus totdeauna În fruntea „bucatelor” (la propriu și la figurat), deși am fost doar un elev al liceului - dar, vedeți, ultimul președinte și director al revistei „Junimea”, care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
jucând două seri și un matineu „Iphigenia În Taurida” de Goethe În traducerea mea, În sala de teatru (gimnastică) a liceului. Ea a declamat poezii românești (Eminescu, „Ce-ți doresc eu ție” și Goethe, „O, Mädchen, o Mädchen” etc.). Am găzduit-o noi ori de câte ori a venit la Flt. Primăria i-a dat o masă chiar În localul ei, s-au ținut toasturi și ea era așa de Încântată, Încât, În cuvântul de mulțumire și-a exprimat dorința, să fie Înmormântată la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1972. Conferința mea despre „Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe” va avea loc În mai 1972. Subiectul s-a aprobat, ziua nu s-a fixat Însă. Vă aștept cu nerăbdare la Buftea, unde sper, că nu veniți chiar „pe fugă”. Găzduiți la d-na Păpușanu? Bine faceți, căci de la ea mai aflați multe despre Folticenii de altădată. Așa dar, Vă aștept și Vă zic la revedere pe curând. V. Tempeanu Omagiile mele doamnei matale și complimente de la ai mei inclusiv Schweitzer-Cumpăna
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
conform cărora miliția și Securitatea își permit orice pentru a intimida și a astupa gura lumii. Pe curând. Un saturnian, martie 1984, difuzată la 25 martie 1984 Domnule director, Nu știu dacă rostul rubricii dvs. este și acela de a găzdui și altceva decât plângeri, să le zic, economice, sociale, politice și de alt fel. Eu încerc Vreau să atrag atenția asupra unui nou scandal aflat, deocamdată, în faza lui de început, care promite însă să zguduie lumea literară românească, fie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de zile numai la București. Înălțată de Mihai Vodă Viteazul la sfârșitul secolului al XVI-lea pe o așezare cu urme de locuire încă din veacul al IV-lea, reședință domnească în secolul al XVIII-lea, mânăstirea Mihai Vodă va găzdui după secularizare școala de medicină a doctorului Davilla și Arhivele Statului. Aici își vor petrece cei mai rodnici ani de studii Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Dumitru Onciu, Constantin Moisil, Aurelian Sacerdoțeanu. Biserica ocrotește și mormintele boierilor Băleni, din veacul al XVII-lea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]