7,151 matches
-
statisticii oficiale românești", Revista de statistică, vol. XVIII (1969), nr. 1, pp. 34-35. 4 Teodor Diamant, "[Comerciu]", în Paul Cornea și Mihai Zamfir, Gândirea românească în epoca pașoptistă. 1830-1860, II, Editura Pentru Literatură, București, 1969, pp. 8-9. 5 "Înștiințare despre Gazeta Românească din Eși", în Ion Bianu, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, III, 1809-1830, Socec, București, 1912-1936, p. 615. 6 Ștefan Margela, Gramatică russască și rumâniască (1827), în Bianu, Hodoș, Simonescu, Bibliografia românească veche, III, p. 544. 7 Mihail
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poporale sunt, precum videm, comori neprețuite... geniul poporului român, fie din orice provinție, este pretutindene bogat de poetice comori... a descoperi la lumină comorile de dulce poezie ce stau ascunse în sânul poporului român... Oricare român o va ceti în gazeta ta va avea dreptul de a se făli de geniul neamului său!... Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului... Giudece ori cine, fără părtinire, sublimul unui tablou atât de măreț și hotărască. Dacă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de seclu, o viață plină de sacrificie, de suferinție și mai cu seamă de activitate în dominiul literaturei asecură nemurirea numelui său, căci geniul și talentu-i erau o fală pentru România etc.". 138 Iacob Mureșanu, "Trăsurile fundamentali din biografia repausatului", Gazeta Transilvaniei, vol. XXVI (1863), nr. 101, 19 octombrie, pp. 393-394. 139 Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, I, Cartea Românească - Polirom, București, 2011, p. 48. 140 Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, p. 215; de asemenea, la pp.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reprezenta pe locuitorii băștinași ai României, dar din ei sunt și coborâtori din familiile cele mai ilustre, care făceau odată fala și apărarea țării". Cum puțini dintre cititori știau cine și ce sunt mazilii și răzeșii nu numai din Bucovina, Gazeta mazililor și răzeșilor, apărută în 1910 în Cernăuți, publica câteva date informative din ziarul „Românul" care deslușesc lucrurile: „...După închegarea Moldovei în principat de sine stătător s-a simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor ei și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor"... Aceasta o făcea acum, în 1910 Gazeta mazililor și răzeșilor de la Cernăuți care apărea de 2 ori pe lună. Așa avea să facă 30 de ani mai târziu și „Revista mazililor și răzeșilor", tribună tradițională pentru apărarea mult năpăstuitelor drepturi românești, condusă de dr. Alex Vitencu care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vieții mele" apărută în volum în 1908, Șerban Cioculescu realizează în 1975 „Viața și opera lui Theodor Vârnav", București, Editura Academiei - un discurs rostit la 3 februarie în ședința solemnă a Academiei. Arătând că manuscrisul publicat de Artur Gorovei în „Gazeta săteanului" în 1893 a beneficiat „în intervalul de 51 de ani de patru ediții, Șerban Cioculescu susține că Theodor Vârnav ar fi avut moșie și în județul Bălți „la aproape 3867 de hectare", dar socotea că în calitate de memorialist și poet
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
circulația monetară și chiar viața bisericească. Departamentului secretariatului de stat i se stabilea modul de ținere și conducere a evidențelor, a condicilor cu decretele emise pe categorii de probleme (de boierie, supuși străini, staroști), ținerea cărților de citit și a gazetelor, eliberarea pașapoartelor, intrarea și ieșirea din țară a cetățenilor și a fețelor bisericești, trecerea supușilor străini peste hotare. Departamentului lucrărilor publice i se reglementau atribuțiile cu privire la plata lefurilor amploaiaților săi, i se defineau competențele slujitorilor proprii, se prevedea organizarea unei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
liniștit pe drum și poate striga la surugii boierești că „jumătate de drum este a lui". „.Țăranul, scria Rășcanu, s-a încredințat că mai presus decât toți este cineva care se îngrijește și are milă de el. El nu citea gazete și nici nu făcea politică, dar vedea, observa și cele ce vedea se întipăreau odată în creierul lui sănătos și pe fiecare zi se încredința că timpuri noi au sosit". În orașe efectele au fost și mai însemnate, completa redactorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clasă. El ne-a oprit vreun ceas la școală apoi ne-a dat drumul, pentru că am spus drept. Avea încredere în noi pentru că știa că suntem cinstiți. În sertarul mesei din clasă, care nu era închis niciodată, erau aranjate frumos Gazeta de Moldavia și Gazeta Transilvania, la care era abonat, puse anume acolo ca să le citim, broșuri, creioane, uneori și bani; niciodată nu a lipsit nici un fir de ață; și eram mulți în clasa a III-a"... Ion Popescu, ardeleanu, profesorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oprit vreun ceas la școală apoi ne-a dat drumul, pentru că am spus drept. Avea încredere în noi pentru că știa că suntem cinstiți. În sertarul mesei din clasă, care nu era închis niciodată, erau aranjate frumos Gazeta de Moldavia și Gazeta Transilvania, la care era abonat, puse anume acolo ca să le citim, broșuri, creioane, uneori și bani; niciodată nu a lipsit nici un fir de ață; și eram mulți în clasa a III-a"... Ion Popescu, ardeleanu, profesorul de la Bârlad, a lucrat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și culturale, în jurul unor reviste precum: Semănătorul, Viața românească, Convorbiri critice, Viața nouă, Curentul nou și altele 300. Aceste publicații au promovat limba literară (care se afla în plin proces evolutiv) și au constituit un model atât pentru revistele și gazetele de provincie, cât și pentru întreaga presă scrisă. Presa catolică din România 301 a fost și ea influențată de marile publicații românești, dar și de cele religioase din țările catolice din Occident (cu precădere: Italia, Germania, Spania și Franța), care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la Cernăuți în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului Ion Budai Deleanu, cleric greco-catolic ce a studiat la Viena. Cea de-a doua revistă română Biblioteca românească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost editată în perioada 1821-1834 de către Zaharia Karkaleki . Aceasta a fost condusă de către preotul unit Ioan Trifu care, devenind ulterior director al liceului din Craiova, a purtat numele I. Maiorescu 305. În 1838 a apărut primul ziar românesc din Transilvania: Gazeta Transilvaniei, al cărui director era George Barițiu. Acest cleric unit de la Blaj a făcut din ziar (conform lui Mihail Kogălniceanu) "un campion neobosit al drepturilor principatelor române". Publicația a apărut fără întreruperi până în 1918, fiind de fapt organul Partidului Național
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cleric unit de la Blaj a făcut din ziar (conform lui Mihail Kogălniceanu) "un campion neobosit al drepturilor principatelor române". Publicația a apărut fără întreruperi până în 1918, fiind de fapt organul Partidului Național Român din Transilvania și "apărătorul Unirii"306. Ulterior, Gazeta Transilvaniei a fost condusă de Iacobu Mureșianu 307. Andrei Șaguna a înființat Telegraful Român (Sibiu 1853) ca publicație bisericească și a susținut în paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național Român. Unele publicații
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Timotei Cipariu a mai înființat (în 1847) și condus revistele Organul Luminării (devenit în 1848 Organul Națiunale) primul ziar românesc cu litere latine și Învățătorul Poporului (1848) 310. George Barițiu a redactat mai întâi la Brașov și apoi la Sibiu gazeta Transilvania (1868-1888) organul societății literare cunoscută sub numele de ASTRA și revista Observatorul (1878-1885), care apărea la Sibiu și era un jurnal național românesc ce a exprimat poziția activismului 311. Tipăriturile cu caracter preponderent religios au fost editate în centre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu caracter preponderent religios au fost editate în centre precum Oradea, Blaj, Cluj, Gherla, Satu Mare etc;de exemplu, publicația Amvonul (1871-1881) a fost o revistă de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată și condusă de canonicul Nicolae Fekete Negruțiu și publicată la Cluj . La Blaj au apărut următoarele publicații periodice: Foaia administrativă arhidiecezană (1867) redactată de profesorul Academiei teologice din acest oraș, Ioan Bobu, Foaia bisericească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut ideea unirii bisericilor. Ulterior, publicația a fost transferată la Baia Mare. Gazeta Răvașul a fost fondată și condusă de protopopul Ilie Daianu (1903-1911). A înregistrat o activitate similară celei de mai sus, contribuind la educația unei generații întregi; a apărut la Cluj313. Tipăriturile menționate anterior au încetat (cu mici excepții) să mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la Lugoj, sub conducerea canonicului Nicolae Brânzeu, care i-a dat un program de activitate mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de "predică"317. Publicația Clujul Creștin sau Viața Creștină (tipărită săptămânală) a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap (Soarele -se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care au apărut săptămânal în limba germană au fost: Heimat (foaia organizației catolice germane din Bucovina, publicată la Cernăuți) și Sonntagsblatt (revistă religioasă ce apărea în Timișoara). Cu o apariție lunară existau: Jugendfreund (gazetă dedicată tinerilor, publicată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care au apărut săptămânal în limba germană au fost: Heimat (foaia organizației catolice germane din Bucovina, publicată la Cernăuți) și Sonntagsblatt (revistă religioasă ce apărea în Timișoara). Cu o apariție lunară existau: Jugendfreund (gazetă dedicată tinerilor, publicată la București) și Die Sonne (ediția în limba germană a revistei A Nap). Numărul ziarelor săptămânale care circulau era de nouă, dintre care cinci erau de rit latin (cu un tiraj de 18.500 de exemplare), iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întocmit de Comitetul de organizare, ce a avut rolul de a oferi o imagine clară despre presa din țara respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă este organul unei organizații catolice sau al unui partid
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații, Dacă este organul unei organizații catolice sau al unui partid politic, Care este tendința sa politică și socială, Numele directorului general, De care agenție de informare se servește, Are
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
partea sa. Iar asta se repeta ca să spun așa la fiecare număr (...). Odată, foarte severul episcop Camilli a considerat că cenzorul a fost prea indulgent (...); Aceasta însă a fost tot, pentru că nu ne-a reclamat în mod oficial la Roma! Gazeta de duminică (catolică), ce apare mai târziu (1913) la București, nu a trecut prin cenzura cancelariei episcopale; editorul însă (parohul catedralei, preotul Carol Auner), a garantat pentru ortodoxia ei"340. La 23 decembrie 1911, arhiepiscopul Netzhammer a convocat la propria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]