16,377 matches
-
1 MARTIE MĂRȚISOR Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 791 din 01 martie 2013 Toate Articolele Autorului La noutăți azi de dimineață-am auzit Că unul Martie din nou a sosit Am tresărit și-n picioare-am sărit Pe geam afară am privit, dar... Nu ghiocei și nu brândușe am văzut Nu izvoare curgătoare, nici gâze Nici iarbă sau albine, numai frig Numai ninsoare, norii gri fără de soare La piept mă uit și nu zăresc o floare Simbolul, inima, coșarul
1 MARTIE MĂRŢISOR de STELLA REEVES în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345539_a_346868]
-
aprinde lampa că-l trezești pe Marinică! - Nu pot să dorm, vreau să-i mai scriu câteva rânduri... După ce a aprins lumina, a ieșit afară să mai aducă un braț de lemne pentru foc. Era în plină iarnă, iar în geamuri loveau cu furie crengile de la corcoduș, fiind mișcate de vântul care șuiera ca un haiduc, spulberând fulgii de zăpadă și așezându-i în grămejoare peste lucrurile din tindă. Când a deschis ușița sobei, flacăra roșiatic-pală a focului a prins să
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
poată zbura ca vântul și gândul... s-o aducă pe frumoasa zână, Ileana Cosânzâiana, care a fost răpită de un zmeu fioros!”. Nu știu când a venit moș Ene pe la gene, dar când m-am trezit, soarele îmi surâdea în geam și mă chema la săniuș. Cum nu puteam să uit vorbele pe care le auzisem în noaptea aceea, după ce mama și bunica au plecat să aducă un car de lemne de la Vâlceaua Badii, m-am urcat pe un scăunel și
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
Anotimp > NOIEMBRIE ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nuanțele frunzelor devin ruginii, Ofilite de lacrimile morții. Izvoarele vuiesc de frunze sângerii. E Toamna despărțirii de darul vieții. Mai luminează în geam, câte-o gutuie, Bântuită de spirite rebele. Rămasă în a iubirii nostalgie, Inima frântă plânge de durere. Eternitatea curmând vremelnicie. © Maria Filipoiu 1.11.2014 Referință Bibliografică: NOIEMBRIE acrostih- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1410, Anul IV
NOIEMBRIE ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376835_a_378164]
-
iar Costel rămânea dus pe gânduri, în acele seri lungi de iarnă, auzeam în răstimpuri vuietul vântului de iarnă și foșnetul crengilor înghețate a unui cireș mare ce bătrâna îl avea în curte, uneori acele crengi mișcate de vânt atingeau geamul înghețat scoțând un zgomot ce tulbura linștea camerei. Într-o seară Costel îmi spuse: Poți să-mi dai și mie o Biblie să citesc, vreau doar așa ca cultură generală să citesc această carte ce nu am citit-o niciodată
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
stă de o parte... • Cineva ar trebui să ridice manușa...! Eu nu, că mai am o pereche. • Omul de tip nou nu mai primește porunci. Nici pe primele zece. • Pleava o ia vântul sau o duce apa, înapoi la noi. • Geamuri sparte, vorba aia, ca iluziile noastre! (Roni Caciularu). • Istoria se face cu răbufneli. Cele mai multe nedumeriri provin dintr-o simplă neînțelegere. • Și hoții au sensibilitățile lor. Dacă mori e pentru multă vreme, dacă ești prost e pentru veșnicie (proverb african). • Oamenii
NEDUMERIRI & PĂCĂLELI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376840_a_378169]
-
în care ne mai vedem pe pământ! - Vai de mine, tresări femeia. Ți-a pus gând rău! Vezi dacă te-ai înhăitat cu el la bogăție? Acum vine să-și ia răsplata! - Pătrule, nu-mi încerca răbdarea că-ți sparg geamurile. Ba chiar îți arunc o căruță de pietroaie în casă de scoți la ele o săptămână și tot nu termini. - Draga mea, cu ăsta nu-i de șagă! - rosti bărbatul deschizând ușa. Care ești acolo de mă deranjezi în plină
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
cu capriciile sale, cu vremea tristă și mohorâtă. Deodată, la miezul nopții, de la poartă răzbătu un strigăt: - Ștefane!... Ștefane!... Tânărul plutea în lumea fascinantă a viselor. Din nou acel glas răgușit tuși de două ori de se zguduiră pereții și geamurile de la ferestre: - Ștefane!... Trezește-te, bre, odată!... Ștefane!... Prin somn băiatul auzi chemarea și deschise ochii speriat. Bezna îl învăluia și, răsucindu-se buimăcit, căzu pe podea. - Ștefaneee!... - răzbătu de afară aceeași voce bărbătească. - Cine o fi la ora asta
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
erau, atunci, ca mașinile de ultimă generați din ziua de azi! Și mai trecea din când în când câte o basculantă, camionul colectivului și RATA, cursă regulată. După direcția în care mergea, potriveai ceasul...(.cel cu clopoțel din cutia cu geam de pe perete , special făcută ca să nu cadă când sună), câte un biciclist ( musai CFR-ist), și în rest.....copii, lipsiți de griji care se jucau alergata, țurca, clase (șotronul ), cartonase....jocuri importante, pentru care se opreau și mașinile de multe
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
dădea spre curte, apoi au fixat mai jos, pe pervaz, un fel de priză de contact. Din acest punct, lucrul a continuat în interior. Au întins firul de-a lungul părții de jos a peretelui și l-au trecut, prin geamul ce dădea spre camera din mijlocul locuinței, până la măsuța din colț, lângă sobă. Măsuța din lemn negru cu încrustări, sprijinită pe trei picioare subțiri, cam șubrede, servea doar ca decorație. Era acoperită cu o fețișoară de masă albă, croșetată, pe
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
de aparate. Pe o masă în centrul camerei de regie, lângă un pupitru de comenzi, trona magnetofonul iar în spatele acestuia se aflau tehnicianul și redactorul emisiunii. La comanda primită din camera de alături printr-un difuzor ce se afla deasupra geamului, am început să execut „Serenada” lui Schubert, piesa mea de rezistență. Emoția mă gâtuia și se pare că sunetele produse nu erau mai mult de un jalnic scârțâit. N-au trecut nici 2 minute din cele vreo 3 cât dura
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
roagă în noapte marele zeu cu lacrimi de sânge peste izvoare, frumos mai ninge peste oraș, cetatea e albă și-i dusă departe, de la fereastra mea, pătimaș îți scriu seară de seară câte o carte, fulgii lovesc la mine în geam și se preling pe sticla mea mată, o păsărică doarme pe-un ram venită din lumea cealaltă, întind mâna spre ea să o trezesc sgribulită tresare în noaptea cea grie scrisoarea ce-o am și-o prețuiesc să o ducă
NOAPTE BUNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376916_a_378245]
-
și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun ș visul La care încă n-am ajuns Că ptul meu e prea departe Și vine frig și m-a pătruns Că geamurile vieții-s sparte. Referință Bibliografică: Scrisoare deschisă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2132, Anul VI, 01 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376990_a_378319]
-
el s-a culcat S-au privit în ochi, doar pentru o clipă S-au înțeles fără cuvinte, o nouă ispita? Razele ei ușurel și-n a ta odaie s-au furișat Privirile ei somnoroase, încetișor te-au îmbătat Prin geam î-și coboară privirea-n spre tine Să-ți șoptească, c-o să te păzească bine. Sub vraja acestei priviri, un somn adânc te-a furat Liniștea-n al tau suflet încetișor s-a strecurat. Zâmbești în somn, un sărut nevinovat
LUNA de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377014_a_378343]
-
vreo cinci cuvinte ....un“ c“ ...un “ m “....sigur un “a “ sau poate “o “ După minute bune,Olia se apucă să orânduiască foile scrise de bătrân căci Bunelu mai scrisese uneori și o dată în colțul din dreapta... Față trase lada mai lângă geam , la lumina și cu grijă răsturna toate foile. Pe fundul ei o bucată pe placaj pe care putea citi scrijelit adânc : PETRE A LU’ION FRUNZĂ DIN BALTĂ DOAMNEI,RAIONUL RĂCARI -Doamne! Care o fi povestea acestei bucăți de lemn
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
mai zăbovească puțin, dar imediat își dădu seama ce zi este și... „Vai! Fetița... botezul... Jos din pat!” Deschise ochii și sări drept în picioare. Soarele strălucea într-un răsărit superb plin de viață, aruncând raze vesele printre jaluzelele de la geam. Emanuela deschise fereastra larg. Aerul curat al dimineții, invadându-i plămânii și chipul, a înviorat-o și a încărcat-o de energie. Pe crengile plopilor din fața geamului, vesele și neobosite privighetori își susțineau concertul matinal într-o minunată simfonie a
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
într-un răsărit superb plin de viață, aruncând raze vesele printre jaluzelele de la geam. Emanuela deschise fereastra larg. Aerul curat al dimineții, invadându-i plămânii și chipul, a înviorat-o și a încărcat-o de energie. Pe crengile plopilor din fața geamului, vesele și neobosite privighetori își susțineau concertul matinal într-o minunată simfonie a bucuriei. Ascultându-le trilurile, devenind și ea veselă, Emanuela așeză ibricul pe aragaz pentru prepararea cafelei și o sună pe Simona pentru a o invita la cafea
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
sunet de zurgălău venind, crescând, dar nevăzut din cauza zăpezii care curge din ceruri... îl auzi doar tu, din ce în ce mai tare și de-odată se oprește... parcă încremenit sub povara fulgilor... bucuria sonoră strânsă, se înnegurează pentru o clipă și fugi la geam să vezi ce este... minune! ... o sanie pe uliță, cu doi cai negri, asudați și strălucitori sub vălătucii de aburi, stă aproape de poarta voastă... și o voce gravă, fermă și puternică te încremenește când întreabă ceva pe cei din drum
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
rupă zăpada sub copite... dar nu înainte ca un alt zâmbet să întărească privirea aceea iscoditoare și să se stingă apoi împreună între zăpezi care tot curg... doar după clipe, neștiind șigur de a fost aievea, te retragi in spatele geamului închis, în liniștea dintr-o dată prea grea, sâcâită de zgomorul lemnelor ce ard și de o nepotrivită bătaie de inimă, parcă prea repezită... atât! ca o părere... ca ceva ireal, o clipă sau mai multe, stinse în iarna din care
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
din nou se oprește... dar tu, ... împovărată de prima vedenie, care abia acum șimți că doare... nu te mai repezi ca sub pierzania primului impuls... și iar te-ntrebi: aievea-i sau sunt zăludă sub blestemul Dochiei ?... te-apropii de geam, dar nu-ndrăznești sa miști pânza alba-nflorată, care așteapta parcă și ea să repeți clipa trecută de mult, cănd tu erai codană și ne-mplinită decât în suflet și credință... te-ntrebi: nu trebuia sa spargă vocea albul? nu trebuiau
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
nume/ dacă timpul nu ar scădea din iubire câte o secundă mi-e o teamă de uscat de sărutări anonime îți port noaptea timpului genuin la picioare legată cu subțire fundă bea liniștit ceai cu lămâi cât mai amare șterg geamul minutului opac cu palma mea caldă să-ți văd aura solitară în cioburi zidită te iubesc ca o Evă dezgolită firavă ca pe ultima cea mai uitată haltă cu gust de gutui sau ispită tu râzi și te doare al
BRAINSTORMING de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377082_a_378411]
-
întins crud pe arterele inimii, a șters genunchii munților cu mătasea părului și a ruginit-o, a scăldat privirea în câmpii de cicoare și le-a luat albastrul, a spălat genele în zăpada visului și le-a curățit ca pe geamuri de uși! A ascultat, murmurând, privighetorile, iar azi murmură privighetorile după ea și ascultă. Tac, uimiți de șoaptă, spectatorii și-o ascultă, fermecați de melodiile dominate de liniște, vis, iubire, frumusețe... Farmec se-nalță din glasul ei, ca zorii din
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
aduci aminte cum pe vremuri eram noi fericiți în doi...? Și-n amintire mă cutremuri, când gândul fuge înapoi . O, și ce dor mi-era de tine, când de-un minut ne despărțeam... Ardeam în flăcări---ce minune ! ...cum stam la geam de te-așteptam ... Odat' , demult, eu, la fereastră, ascunsă după finul voal, catandu-te în zarea-albastră, te așteptam de mers la bal... Dar n-ai venit și-ndepartare doar păsări, în văzduh zburau... Te căutau prin vânt, prin soare și țipat
DOAR AMINTIRI ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377820_a_379149]
-
prin vânt, prin soare și țipat trist îmi trimeteau. Astfel, te-ai dus. Pustiu rămase. O lume-ntreag-a dispărut, lăsând tăcerile tăioase, să strice tot ce s-a-nceput. ...din Eminescu-ți recitam, ultima strofă ,,Floare albastră"... ...doar amintiri privind pe geam... ...romanța...vorbe... lumea noastră... 30 iunie 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: DOAR AMINTIRI ... / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOAR AMINTIRI ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377820_a_379149]
-
Trenul prinde viteză. Trebuie să-și găsească locul, apoi și să-și instaleze copilul. “Îmi puneți și mie geamantanul sus”, l-a rugat cu glas mieros pe bărbatul atletic care tocmai arunca chiștocul de Kent doar trei sferturi fumat pe geamul întredeschis. După ce i-a așezat bagajul la locul lui s-au privit în ochi. Barbatul și-a întins brațele bronzate spre ea: “Nu se poate! Nu te-am văzut de zece ani. Măiii, dar ce te-ai schimbat, era să
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]