6,525 matches
-
inexistent pe piața românească și care a fost procurat de la o carieră din Ucraina. În prezent, statuia lui Cuza din Piața Unirii este locul unde se depun coroane de flori la toate marile sărbători naționale, precum și locul de întâlnire al ieșenilor cu ocazia marilor evenimente cu specific local.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
celebru, Templul lui Solomon, într-una dintre cele mai importante clădiri ale orașului. La aceeași clădire, într-o succesiune de imagini, se identifică o axă inițiatica ce evocă misterioasă călătorie a lui Orfeu. Cartea are o prefață elaborată de cercetătorul ieșean Liviu Papuc. Întrebăril legate de diferențierea zonei de proveniență a mitului, distincția între cult și mit, resursele de cercetare, sunt prezente în acest volum ce este tratat cu rigoare științifică. Prefață volumului aparține celebrului publicist sibian Adrian Popescu. Prefață volumului
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
ROMÂNIA. 2004 - Doctor în științe umaniste, specialitatea filologie, cu o lucrare despre jurnalistică lui Camil Petrescu, sub conducerea științifică a prof. Liviu Leonte. 1979-1983: redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog” a Universității ieșene „Al. I. Cuza"; 1984-1990: profesor de fizica (liceu); 1990 (ianuarie-mai): redactor-șef adjunct la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal (publicist comentator) la revista „Contemporanul”, București, a Ministerului Culturii din România
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
1887—1888), "Ciocoiul" (1889), "Înainte" (1891). De asemenea, a colaborat la numeroase ziare și reviste din epocă cu articole, versuri și proză. În anul 1887, opoziția conservatoare a organizat o manifestație ostilă Regelui Carol I, Vasile Morțun împreună cu toți socialiștii ieșeni, au apelat la toți partizanii lor din mahalale (în special din Tătărași și Nicolina), în frunte cu studenții socialiști, organizând o contramanifestație și explicându-și această linie printr-un manifest . În anul 1888, Vasile G. Morțun a devenit primul deputat
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
în 1999, Consiliului Local Iași să permită ridicarea chiar în fața garnizoanei din Copou a busturilor celor trei mareșali ai României - Ion Antonescu, Constantin Prezan și Alexandru Averescu. Ca urmare a protestelor comunității evreilor din Iași și a mai multor intelectuali ieșeni, în locul bustului lui Antonescu pe Copou a apărut bustul regelui Ferdinand I. Generalul de divizie, Mircea Chelaru a fost numit la data de 15 februarie 2000 în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române . Începând cu data
Mircea Chelaru () [Corola-website/Science/302988_a_304317]
-
limbi. A predat și a conferențiat pe teme legate de tranziția lumii postcomuniste în mai multe universități, printre care Harvard, Stanford, Princeton și Oxford. De asemenea publică un editorial săptămânal în ziarul "România liberă". Alina Mungiu provine dintr-o familie ieșeană de medici, care își are rădăcinile în Basarabia. Tatăl ei este doctorul Ostin Mungiu (n. 1941). Ea are un frate mai mic, regizorul de film Cristian Mungiu. Între 1982 și 1988 a urmat Facultatea de Medicină a Universității din Iași
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
inerent de a scrie o istorie a Balcanilor din punctul de vedere al europenizării. Mai mult, el critică contribuția „esențialistă” a Alinei Mungiu Pippidi, salutând faptul că ea nu caracterizează textele celoralalți autori. Alina Mungiu Pippidi a debutat la revista ieșeană Opinia studențească. În trecut a colaborat la revistele Dilema Veche și 22. Scrie în prezent un editorial săptămânal în ziarul România Liberă și publică editoriale de opinie pe portalul anticorupție al inițiativei România Curată (vezi aici) și pe pagina online
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
acolo cuptoare. Din mormântul comun prăbușit, în primăvara anului 1886 ieșeau afară oseminte ""bucăți de craniuri, coaste, omoplate"". Ziarul "Liberalul" din 30 martie 1886 făcea o descriere a monumentului, cerând repararea acestuia . La 1 mai 1900, după scrierile vremii, sindicaliștii ieșeni s-au grupat lânga Crucea lui Ferentz, au blestemat războaiele și au aprins lumânări, solidari cu ostașii răposați din toate semințiile . În același an, Primăria a decis ca cei 3.000 de metri pătrați din jurul monumentului să fie împrejmuiți, pentru
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
unei supravegheri atente din partea autorităților. Accesul este deservit de transportul în comun prin tramvaie (traseele nr. 1 și 13) și autobuze (traseele nr. 28b, 41, 41b, 43b), la stația Triumf („Super Copou”). Zona este gestionată de serviciile publice ale municipalității ieșene, prin firma "„S.C. Servicii Publice Iași S.A”" (fosta Direcție de Servicii Publice Municipale a Primăriei Iași) (secția „Spații Verzi”). Paza este asigurată de Poliția Locală (Secția 2) și de gardienii publici ai Serviciul Public Județean de Pază și Protecție
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
aici "„un tei cu o coroană rotată superbă, dar care nu se încadra în axa centrală a parcului. Dar datorită frumuseții lui, a fost menținut, iar în perioada în care Eminescu și-a desfășurat activitatea la Iași ... la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet. ... După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu”". În ianuarie 1835 Eforia Iași a încheiat un contract pe 15 ani cu antreprenorul Neculai Privileghie. Acesta se angaja „"a
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în axa centrală a parcului. Dar datorită frumuseții lui, a fost menținut, iar în perioada în care Eminescu și-a desfășurat activitatea la Iași ... la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet. ... După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu”". În ianuarie 1835 Eforia Iași a încheiat un contract pe 15 ani cu antreprenorul Neculai Privileghie. Acesta se angaja „"a face Grădină Publică la Copou pe locul unde se află făcut pavilionul la
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de tei ("Tilia tomentosa"), 630 de exemplare de paltin de câmp ("Acer platanoides") și 480 de exemplare de frasin ("Fraxinus angustifolia" și "Fraxinus excelsior"). Între 25 august și 24 septembrie 2015 Parcul Copou a fost una dintre locațiile în care ieșenii au putut vota pe tema replantării teilor în centrul orașului. În primăvara 2016 au fost reasfaltate aleile. În același an municipalitatea a anunțat planuri de reabilitare și restaurare a grădinii, preconizând o cheltuială de 2.285.553 euro și un
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
stil nou), în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă din 1942. Încă de la întemeiere, instituția a reprezentat un simbol național, transilvănenii Simion Bărnuțiu, Petre Suciu, Ștefan Micle și altii aflându-se printre primii profesori ai universității ieșene. La înființare universitatea avea trei facultăți: drept, filosofie (litere) și teologie. Facultatea de Drept fusese înființată formal încă de la 6 octombrie 1855, iar Facultatea de Filosofie își deschisese cursurile în martie 1857. În 1864, universitatea era formată din Facultatea de
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic și baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa "Sală a Pașilor Pierduți", decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălașa. Imediat după căderea regimului comunist, Universitatea ieșeană a început un proces complex de reconstrucție a identității. Transformările produse au fost structurale,cele mai vizibile fiind legate de reformarea procesului didactic. Între prioritățile asumate de conducerea Universității, după revoluția din 1989, s-au numărat: eliminarea disciplimelor ideologice din
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
studii de specializare. Totodată, Fundația a mai încercat să contribuie la finanțarea stagiilor de documentare în țară și străinătate și la susținerea participării absolvenților la conferințe și congrese interne și internaționale. Primele înființate, în 1990, au fost Asociația Studenților Informaticieni Ieșeni (ASII) și Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR), urmate de Asociația Internațională a Studenților în Economie și Management (AIESEC), înființată în 1993, Liga Studenților Economiști (LSE), înființată în 1998, cu peste 180 de membri și Asociația Europeană a studenților în
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
Iași urmează cursurile primelor cinci clase de liceu la Liceul internat „Costache Negruzzi”, iar ultimele două clase liceale la Liceul „Național”, pe care-l absolvă în 1914. Debutează în literatură ca elev. După terminarea liceului s-a înscris la Conservatorul ieșean și, pentru un timp, la Facultatea de Drept; devine pedagog la Liceul Internat pentru a-și asigura situația materială. Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire de critică socială, cu
Victor Ion Popa () [Corola-website/Science/302600_a_303929]
-
București), este înscris la Liceul Militar din Craiova. Dar copilul sensibil nu va rezista mult tratamentului greoi la care erau supuși viitorii ofițeri, astfel, că în decembrie 1887, "unchiul Costi" îl transferă din nou, de data aceasta la Iași. Liceul ieșean se dovedește un mediu propice dezvoltării sale spirituale: face progrese vizibile la studii, în arta desenului se conturează formația sa morală. „Camarazii mei mă numeau deja "poliglot", și în dese ocazii ca să-mi facă complimente ajungeam la fraze ca acestea
Victor Vlad Delamarina () [Corola-website/Science/302820_a_304149]
-
sublima emoție a șevaletului. De la ei, dar și de la congenerii mei, împreună cu care am și configurat noua orientare stilistică. Montajul fotografic (I) încearcă să surprindă ceva din începuturile-mi dorohoiene, stînd sub părintească aripă, apoi momentele unice ale vernisajelor ieșene și bucureștene, apoi îndepărtatele peregrinări. Figuri memorabile, figuri uitate: cu ele am defilat în secol. O primă etapă(II), declanșată miraculos în haosul incertitudinilor, prin preumblarea din 1968 pe la mirificele mînăstiri din Nord, cu determinanta lor sugestie compozițională. Într-un
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
în ideologi de ocazie. Spectacolul deprimă și-i face pe lucizi să dispere. Unii se resemnează, alții se revoltă. A opta pentru o carieră artistică, liberală cum știm, pare gestul insurgent al unui inadaptat. Val Gheorghiu face Literele la Universitatea ieșeană dar nu uită apetența nativă pentru formă și culoare. Cu atît mai demnă de stimă această irevocabilă opțiune cu cît Iașul era dominat prin anii 60-70 de gloriile cam scăpătate ale perioadei interbelice dar și de vanitoșii ceva mai recenți
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
imperativele vremii și nu erau crezuți, cei mai tineri mimau adeziuni entuziaste și erau aplaudați. Este vremea dis- imulărilor abile, atașamentelor zgomotoase și profitabile, a unei umilitoare derapări în festivism și ignobil. Val Gheorghiu s-a aflat permanent cu Școala ieșeană în raporturile în care a fost Voltaire cu Bunul Dumnezeu: se salutau dar nu și-au vorbit niciodată. Poate doar Craiu să-i fi reținut ceva mai consistent atenția, atît pentru farmecul cam ciudat al omului, aerian și atemporal, cît
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
enticul simț civic, din prea lungile exerciții de admirație în fața nonvalorilor de tot felul. Mă interesează aici atitudinea artistului dar nu-l pot ignora pe om. Primul avea la îndemînă toate instrumentele profesiei spre a deveni un bun pictor ieșean și i-ar fi mers bine. A preferat însă zonele eterate ale valorilor înalte, plasarea pe orizontala artelor naționale și, în general, a disprețuit confortul imediatului în speranța că va fi convingător și autentic. Autentic în sensul devoalării identității care
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
a disprețuit confortul imediatului în speranța că va fi convingător și autentic. Autentic în sensul devoalării identității care nu-i exclude pe ceilalți ci, dim- potrivă, ei devin interesanți tocmai prin asemenea atribut al distincției. Nu întîmplător, prezențele pe simezele ieșene, în galeriile din țară sau străinătate, au amprenta de credibili- tate a unui personaj care, prin creație, a dobîndit statutul de personalitate. Lucrarea spiritului împlinită face cu totul uitată doza de dramă și sacrificiu de sine, inepta reticență sau cîr-
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
exprimare ne îndepărtăm ireversibil. Ipoteza incită, demonstrația stabilește ordinea. Inefabilul generează un echilibru fragil și efemer iar starea de beligeranță cu limitele conferă peratologiei o actualitate veche de cînd lumea. În respectul deloc convenient al factologiei, trebuie remarcat că debutul ieșean al artistului a avut impactul pre- vizibil. Pictorul, tratat inițial cu simpatia acordată spontan outsider-ului care nu-și ascundea libertatea studiilor de artă, era acceptat între confrați ca un neofit dornic să-și împlin- ească un capriciu intelectual. Faptul
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
boeme paupere dar semeață în asumarea orgoliilor trecute și instalarea pe socluri iluzorii a zeilor desemnați prin tragere la sorți. Literatul cu succese editoriale și o bună priză la publicul elevat făcea și mai inofensivă prezența sa printre expozanții saloanelor ieșene. Numai că obișnuința generează dependențe și nu mică le-a fost mirarea că din condiția de plan secund, operele au început să atragă cu oarecare insistență atenția și să intereseze publicul instruit. Cu spirtul exersat al regrupărilor strategice, breasla l-
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
forma iar registrul cromatic să-și stabilească dominantele caracterizante potrivit unei palete proprii. Momentul primei expoziții personale, cea din 1976 la Căminul Artei din București, asistat de autoritatea esteti- cianului Titus Mocanu, coincide cu ieșirea artistului din pla- nul gratulărilor ieșene, conjuncturale și superficiale, și intrarea demnă profesional în arealul cultural național. Definirea viziunii în raport cu existența și, mai larg, cu lumea, impune cristalizarea unei atitudini de acceptare sau de respingere a ei. Consecința directă vizează desprinderea în cazul de față de idilicul
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]