6,869 matches
-
dacă îl interpreta bine sau nu". Totuși, regulamentul competiției cerea ca lucrarea să fie publicată. Prokofiev a reușit să găsească un editor dispus să producă 20 de exemplare a lucrării la timp pentru competiție. Interpretarea a fost de succes iar juriul, condus de Alexandr Glazunov, i-au acordat lui Prokofiev premiul întâi, deși cu o oarecare reticiență.
Concertul pentru pian nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329897_a_331226]
-
maghiară a Televiziunii Române. Se întoarce din când în când la Târgu Mureș unde montează spectacole la ambele secții ale teatrului, dar și în cadrul facultății. În 1982 este invitat să monteze un spectacol ("Familia Tot") la Nova Gorica. Este membru în juriul a numeroase festivaluri internaționale (chiar și în occident). Meritele sale au fost salutate în rândurile elitei culturale, dar din partea statului nu i s-a acordat nicio recunoștință (nici nu s-ar fi putut, căci ne aflăm în rigida epocă a
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
90 de cântece - unele apărute pe C.D.-uri sau casete audio( cântece de muzică populară, colinde și pricesne); <br>1996 - Numeroase apariții la Spectacole în țară și străinătate, la diverse emisiuni Radio și TV. <br>2007 - primește Premiul special al juriului la Festivalul Internațional de Film „Eco- Etno-Folk- Film” de la Slătioara cu filmul „Biserica de lemn din Budurleni” în competiție cu filme din 34 de țări ale lumii; <br>2007 - primește PREMIUL DE EXCELENȚĂ a Municipiului Bistrița, cea mai mare distincție
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
ca redactor la revista „Paradigma”, din Constanța, și coordonator al revistei după moartea soțului ei, scriitorul Marin Mincu. A fost membru fondator și apoi coordonator, după moartea soțului, al "Cenaclului literar „Euridice”" (devenit, după 2009, "Cenaclul „Marin Mincu”"). Membră a juriului și apoi coordonator, după 2009, al "Premiului literar „Euridice”" (devenit, după 2009, "Premiul „Marin Mincu”"). A ținut conferințe și comunicări pe teme literare la Universitățile din București, Chișinău, Bălți, Cernăuți, Suceava, Târgoviște, Cluj, Sibiu, Alba Iulia, precum și la Accademia di
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
aude pe cei doi violoniști cântând o melodie, iar Nina îi atrage atenția că este vorba de „cântecul obligatoriu”. Cântărețul învață cântecul pe de rost, fără a avea partitura. Ajunși la București, studenții cântă „cântecul obligatoriu”, dirijați de Mihai, iar juriul decide în unanimitate să trimită ansamblul studențesc de la Constanța la Festivalul de la Soci. Înainte de a pleca acolo, Silvia îi spune Ninei că Mihai i-a făcut curte din interes; Mihai o caută pe Nina și-i spune că o iubește
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
Bradea. În memoria sa, Asociația Culturală „Grigore Bradea”, în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și Universitatea de Arte și Design Cluj Napoca, a instituit în anul 2013 un premiu Grigore Bradea care să fie decernat anual unui tânăr sculptor. Juriul care a stabilit câștigătorul premiului din 2013 a fost condus de Radu Morar, sculptor și decan al Facultății de Sculptură de la Universitatea de Artă din Cluj.
Grigore Bradea () [Corola-website/Science/328404_a_329733]
-
(n. 21 mai 1902, Brăila, România - d. 20 februarie 1969, Paris) a fost un producător francez de filme. a condus timp de 20 de ani compania de producție cinematografică Franco-London-Films. El a fost vicepreședinte al juriului Festivalului Internațional de Film de la Cannes din 1962. Difuzarea filmului "Haiducii" în străinătate a fost încredințată în 1966, prin contract, societății franceze Franco-London Film, reprezentată de Henry Deutschmeister. Contractul prevedea o durată de exploatare a filmului de 15 ani, dar
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
(1984) (titlu original "Il nido al di là dell'ombra") este un roman fantastic al scriitorului italian Renato Pestriniero. Romanul a fost distins cu premiul J.R.R. Tolkien pentru Literatură Fantastică, acordat de un juriu prezidat de Gianfranco de Turris. Cartea a fost reeditată în 2001 sub titlul " Le tre morti di Aloysius Sagredi". Tânărul manager Valerio Sagredo este invitat de cunoscutul colecționar de antichități, Marcandrea Canal, să îl viziteze la Veneția. Deși nu îl
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
planul său a fost dejucat, Canal vrea să îl ucidă pe Sagredo, dar Serena îl salvează. Romanului i-a fost decernat cel de-al cincilea premiu de literatură fantastică "J.R.R. Tolkien", eveniment desfășurat la Chieti, între 26-27 mai 1984. Motivarea juriului a fost următoarea: "Pentru că scriitorul venețian ne-a oferit, prin lucrarea sa cea mai matură din punct de vedere stilistic și tematic, o narațiune fantastică în întregime italiană, în care, la interesul faptelor petrecute, se adaugă un valoros ambient simbolic
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
a oferit, prin lucrarea sa cea mai matură din punct de vedere stilistic și tematic, o narațiune fantastică în întregime italiană, în care, la interesul faptelor petrecute, se adaugă un valoros ambient simbolic." Gianfranco de Turris, cel care a prezidat juriul, a apreciat într-o prezentare scrisă la Roma în septembrie 1984 că "Pestriniero, care își iubește visceral orașul, unde [...] "basme și legende pot să coexiste cu realitatea", ne oferă o dimensiune suprarealistă a Veneției, în care nu se știe unde
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pe malul stîng al Dunării albastre" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1983 Premiul special al juriului și Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Pe malul stîng al Dunării albastre" , iar actriței Gina Patrichi i s-a decernat Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul Zaza din acest film. Directorul de imagine Vivi
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
carității” (Le Monde). A ridica o asemenea idee de bază la un nivel atât de înalt este o performanță pe care mulți scenariști de la Hollywood ar putea-o invidia! (”Variety”, 1 iulie 2002). Pr. UCIN costume Svetlana Mihăilescu; Pr. spec. juriu Wiesbaden, Prix du Public, Paris, Pr. juriului tânăr Mons., Pr. Publicului, Wuerzsburg 2003, Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor. ””" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a distins acest film în 2001 cu șase premii: Marele Premiu ("Filantropica"), Premiul special al juriului (Gheorghe
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
idee de bază la un nivel atât de înalt este o performanță pe care mulți scenariști de la Hollywood ar putea-o invidia! (”Variety”, 1 iulie 2002). Pr. UCIN costume Svetlana Mihăilescu; Pr. spec. juriu Wiesbaden, Prix du Public, Paris, Pr. juriului tânăr Mons., Pr. Publicului, Wuerzsburg 2003, Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor. ””" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a distins acest film în 2001 cu șase premii: Marele Premiu ("Filantropica"), Premiul special al juriului (Gheorghe Dinică - pentru rolul din "Filantropica") , Premiul pentru
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
spec. juriu Wiesbaden, Prix du Public, Paris, Pr. juriului tânăr Mons., Pr. Publicului, Wuerzsburg 2003, Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor. ””" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a distins acest film în 2001 cu șase premii: Marele Premiu ("Filantropica"), Premiul special al juriului (Gheorghe Dinică - pentru rolul din "Filantropica") , Premiul pentru scenariu (Nae Caranfil), Premiul pentru scenografie (Svetlana Mihăilescu - pentru costumele din acest film), Premiul pentru interpretare rol principal masculin (Mircea Diaconu), Premiul pentru interpretare rol principal feminin (Mara Nicolescu). "Filantropica" a fost
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
ci și prin ritmul evoluției interioare a personajelor”", operatorul făcând un pas scurt "„ca o respirație”" dinspre tehnică spre poezie. Filmul "Osînda" a obținut Marele Premiu al Asociației Cineaștilor din România (ex aequo) în 1976, Alexandru David fiind menționat de juriu printre cei care au contribuit la realizarea lui.
Alexandru David () [Corola-website/Science/327408_a_328737]
-
a fost difuzat pe data de 14 octombrie 2013. Proiectul este o franciză Got Talent, program de televiziune de tip concurs reality television, dezvoltat de compania britanică Simco Limited, și îi are ca gazde pe Adrian Ursu și Mircea Marco. Juriul emisiunii este compus din Nicu Țărnă, Tania Cerga și Mihai Muntean. Marele premiu este în sumă de 500.000 de lei moldovenești. Audițiile au avut loc în orașele: Nisporeni, Bălți, Constanța, Drochia, Soroca, Edineț, Orhei, Cahul, Comrat, Ungheni, Hâncești, Căușeni
Moldova are talent () [Corola-website/Science/330701_a_332030]
-
17 ani A.G. Hancock la Winter Haven, Florida. Prima competiție de schi nautic fără schiuri a avut loc la Cypress Gardens în anul 1950, când americanul Dick Pope Jr. și mexicanul Emilio Zamudio au fost primii schiori care au convins juriul să concureze separat fără schiuri. În 1956, doi sportivi tot americani, schiază cu picioarele goale în același timp, consemnându-se primul eveniment de acest fel. Schi desculț necesită viteze mai mari decât în schiul tradițional, de aproximativ 72 km/h
Schi nautic () [Corola-website/Science/330784_a_332113]
-
și în înregistrarea acestei lucrări cu Orchestra Națională Radio. Radu Paladi a deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani (1969-1972), a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică Muzică concertantă DISCOGRAFIE TIPARITURI
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
reală a căpătat inițial în Vest, iar mai tîrziu și în URSS după apariția cărții renașterea lui Maiakovskii, editată la editura "Strana i Mir" din Munchen. În anul 1986 această carte a obținut premiul în numele lui V. Dal, acordat de juriu în mod unanim. Din anul 1988 a reintrat în circuitul literar din țară, publicând în "Novîi Mir" (recenzie la o carte de Arsenii Tarkovschi), "Literaturnaia Armenia"(nuvela "Dor de Armenia"), iar ulerior și în cele mai importante reviste literare din
Iurie Karabcievschi () [Corola-website/Science/330326_a_331655]
-
Cel mai bun artist asiatic" la fiecare eveniment. Agnes a preluat controlul creativ la al șaselea ei album de studio, "Sacredly Agnezious" (2009), pentru care a lucrat ca producător și compozitor. În 2010, ea a fost numită ca membru al juriului de la concursul Indonesian Idol și a fost, de asemenea, una dintre gazdele internaționale de pe covorul roșu de la American Music Awards din 2010, în Los Angeles.
Agnes Monica () [Corola-website/Science/330411_a_331740]
-
Gheorghe - primul patriot Costel Constantin - alt patriot Florin Piersic a obținut Premiul pentru Cel mai bun actor actor într-un rol secundar la Festivalul Național de Film de la Mamaia, la propunerea regizorului Liviu Ciulei." Regizorul Liviu Ciulei a fost președintele juriului, la Mamaia, și m-a susținut pentru decernarea acestui premiu", a declarat Florin Piersic într-un interviu. Actorul Florin Piersic mărturisește că "[..] am jucat într-un film care se numește „Ultima frontieră a morții”, în care am fost distribuit de
Ultima frontieră a morții () [Corola-website/Science/329053_a_330382]
-
și televiziune al companiei româno-franceză PAN-OCEANIC (1994-1996). Este membru al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) din 1990, îndeplinind funcțiile de membru în Comitetul director (din 1990), secretar al secției „Imagine” (1990-1997) și vicepreședinte (din 1995). A fost membru în juriile mai multor festivaluri de film și anume „Cine de Valladolid” (1994), „Ethnos” - Bacău (din 1995) și „Alternative” Tg.Mureș (1996 și 1997), precum și președinte al „Festivalului de filme de scurt metraj despre artă” de la Călărași (din 1998). În paralel cu
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
artistului în filmul de ficțiune” susținută la Riga în 1983. Directorul de imagine Florin Mihăilescu a obținut patru premii pentru imagine ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): De asemenea, a obținut și Premiul special al juriului UCIN pentru scurtmetraj (1994-1995) pentru filmul "Trepte către teatrul de mâine" (1982). Printre celelalte premii obținute de Florin Mihăilescu în cariera sa sunt de menționat următoarele: Președintele României Ion Iliescu i-a conferit cineastului Florin Mihăilescu la 10 decembrie 2004
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]
-
Połanieckich (Familia Połaniecki) (1895) Quo Vadis (1896) Na jasnym brzegu (Pe țărmul însorit) (1897) Krzyżacy (Cavalerii teutoni) (1900) Na polu chwały (Pe câmpul de glorie) (1906) Wiry (Vârtejuri) (1910) W pustyni i w puszczy (Prin pustiu și junglă) (1912) Motivația juriului Nobel: "...pentru meritele sale excepționale ca scriitor epic". 3.WŁADYSŁAW STANISŁAW REYMONT, 1924 - literatură "Romane:" Komediantka (Comedianta) (1895) Fermenty (Frământări) (1896) Ziemia obecana (Pământul făgăduinței) (1897 - 1898) Chłopi - tetralogia Țăranii (Toamna, Iarna, Primăvara, Vara)(1902 - 1908) Wrazenia (Visătorul) (1909) Wampir
Diplomația publică și culturală a Poloniei () [Corola-website/Science/329103_a_330432]
-
1974 Ziemia Ulro, (Ținutul Ulro), 1977 Ogród nauk, (Grădina științei), 1979 The Witness of Poetry, (Martorul poeziei), 1983 Kroniki, (Cronici), 1987 Dalsze okolice (Împrejurimi îndepărtate), 1991 Metafizyczna pauza (Pauza metafizică), 1995 Życie na wyspach (Viața în insule), 1997 s.a. Motivația juriului Nobel: "a ilustrat, cu o perfectă clarviziune, condiția precară a omului într-o lume dominată de conflicte profunde". 5. WISŁAWA SZYMBORSKA, 1996 - literatură "Poezie:" De ce trăim (1952) Întrebări către sine (1954) Chemarea lui Yeti (1957) Sare (1962) O sută de
Diplomația publică și culturală a Poloniei () [Corola-website/Science/329103_a_330432]