7,857 matches
-
însă aceasta se manifestă acum fie prin incertitudini insidioase, fie prin contactul cu civilizații care nu au depășit etapa violenței metafizice. În fața acestor situații, ironistul liberal nu are răspuns. Dacă nimic nu are altă consistență decât cea a limbii, ironistul liberal nu are cum să răspundă unor amenințări care nu respectă regulile lui; tot ce ar putea să facă este să-i convingă pe ceilalți să-i adopte regulile sau să-și creeze un scenariu consolator. Comunitatea de hiperconsum Atunci când cauzele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
21.04.2015. )Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului Viorel POPA Abstract: This study approaches the problem of understanding the political party, the main agency of political action, in the light of its relation to utopia. The importance of liberal utopias for the function of the politics is examined, taking into account not only the relationship with the Good, but also the relationship with the Meaning. The absence of the meaning would be the greatest danger of liberal utopia in
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
importance of liberal utopias for the function of the politics is examined, taking into account not only the relationship with the Good, but also the relationship with the Meaning. The absence of the meaning would be the greatest danger of liberal utopia in the theory of the end of history (Fukuyama), for it would ruin social cohesion. Therefore, political action should be conceived from the idea of pluralism and coexistence of micro-utopias (Nozick). Keywords: liberal utopia, political party, political action, the
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
chiar strategii de răspuns menite să prevină mișcările revoluționare care aveau loc pe continent? Se spune și pe bună dreptate că, în sistemul său, Marx nu a găsit locul cuvenit pentru problema dreptății; acest lucru nu e de mirare, pentru că liberalii din care s-a inspirat nu au avut nici ei astfel de preocupări. Aceștia au redus dreptatea la problema legitimității de input, adică la o strategie a puterii, așa că Marx a răsturnat problema și a redus dreptatea la legitimitatea de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la o strategie a puterii, așa că Marx a răsturnat problema și a redus dreptatea la legitimitatea de output, adică la o altă strategie a puterii. El a crezut că solidaritatea este o problemă de calcul, așa cum au crezut și contractualiștii liberali, iar guvernarea este o treabă de spontaneitate naturală, așa cum a crezut Adam Smith. Pentru Marx, este suficient ca muncitorii să devină conștienți de interesul lor, ca să participle la revoluție și este suficient ca ei să câștige puterea pentru a înțelege
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Libere din Bruxelles de la fondarea să din 1834 până către anii '30 ai veacului al XX-lea. Universitatea a avut la baza acel principiu al spiritului liber ("libre examen"), fiind o institutie privată, ce fusese înființată de un grup de liberali, în frunte cu avocatul Pierre-Théodore Verhaegen. Structura și funcționarea Universității Libere, de la programa cursurilor, la organizarea administrativă și curriculara, până la tipurile de diplome acordate, au fost treptat reglementate, ca, de altfel, întregul învățământ superior belgian, de legile organice din 1835
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
liderul său, Nicolae Iorga, avea aderenți mai ales printre cadrele didactice. În ziarul Craiu Nou, Emil Diaconescu elogia contribuția lui Iorga la unirea provinciilor 97, iar institutorul C. Iordăchescu îndemna la luptă politică activă alături de cărturarul cu origini botoșănene 98. Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea sau Informatorul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în " - era foarte limpede: "liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism luminat susținut din amândouă părțile de convingeri teoretice și nu de interese practice." Meritul mare al lui Maiorescu (în Maiorescu și rolul criticiiă este de a fi întemeiat o direcție critică în cadrul întregii culturi românești și nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
întrucât privește ceea ce este just și recunoscut. Pentru Locke, autoritatea legitimă este cea care se bazează pe consimțământul majorității și garantează libertatea. Când un guvern este legitim, cetățeanul este liber. Această idee a fost dezvoltată cu precădere de anumiți gânditori liberali contemporani, în primul rând F.A. Hayek, fără să recurgă la argumentul contractului. În locul ideii de contract Hayek a pus ideea de domnie a legii pe care a preluat-o din gândirea constituționalistă și prin care a justificat conceptul de egalitate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Revolution and Locke's 'Two Treatises of Governement,'" Cambridge Historical Journal, XII, 1956, pp. 40-55. Alte interpretări "clasice" ale filosofiei lui John Locke sunt cele furnizate de Leo Strauss și de C.B. Macpherson (amândoi îl consideră pe Hobbes drept primul liberal, iar pe Locke drept continuatorul lui Hobbes), de John Yolton (care a susținut necesitatea interpretării istorice contextuale) sau de John Dunn (care argumentează că Locke este o "minte coerentă" orientată teologic). Textele de referință ale acestor autori sunt: Dunn, John
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
in Locke's Two Treatises: The Best Advantage of Life and Convenience", în American Journal of Economics and Sociology, vol. 68, nr. 3, 2009, pp. 639-664. Roover, Jakob De și S. N. Balagangadhara, "John Locke, Christian Liberty, and the Predicament of Liberal Toleration", în Political Theory, vol. 36, 2008, pp. 523-549. Savonius-Wroth, S.-J., Paul Schuurman, Jonathan Walmsley (eds.), The Continuum Companion to Locke, Continuum International, London, 2010. Stanton, Timothy, "Locke and the Politics and Theology of Toleration", Political Studies, vol. LIV
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Laurier University Press, Waterloo, 2004. Parkin, Jon, Taming the Leviathan: The Reception of the Political and Religious Ideas of Thomas Hobbes in England, 1640-1700, Cambridge University Press, Cambridge, 2007. Pateman, Carole, The Problem of Political Obligation: A Critical Analysis of Liberal Theory, University of California Press, Berkeley, 1985. Perkins, Chris Henry (ed.), England's Striking History: An Introduction to the History of England and its Silver Hammered Coins from the Anglo-Saxons to the English Civil War, Rotographic Publications, E-book, 2006. Polin
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Schwab (ed.), pp. 99-122, The University of Chicago Press, Chicago și Londra, 2007, p. 105. 110 Locke, Al doilea tratat, § 242, pp. 205-206. 111 Ibidem, § 242, p. 256. 112 Carole Pateman, The Problem of Political Obligation: A Critical Analysis of Liberal Theory, University of California Press, Berkeley, 1985, p. 77. 113 Locke, Al doilea tratat, § 242, p. 206. 114 Ibidem, § 243, p. 206. 115 O perspectivă originală asupra problemei obligației la Locke a fost trasată recent de către Michael Davis. Davis a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pașoptistă, junimistă, socială și de foc. Dacă prima generație, ivită imediat după revoluția lui Tudor Vladimirescu, avea o atitudine autohtonistă și respingea influența grecească, dacă "feciorii boiernașilor înstăriți de pe urma dezvoltării comerțului cu cereale", sub pavăza unui mit deopotrivă burghez și liberal, au organizat o revoluție politică națională și au creat astfel România modernă, dacă împotrivindu-se pașoptiștilor generația lui Maiorescu și a Junimii s-a opus importului de forme fără fond și unei culturi utilitare în aceeași Românie modernă, ei bine
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
celor hrăniți cu tristețe bestială, așezat cumva în descendența spirituală a lui Iov, negativist și nu nihilist, cum singur mărturisea, Cioran voia să treacă, o dată cu Lettre à un ami de lontain (text cu care se deschidea cartea), de la figura unui liberal intolerant la aceea de moderat desăvîrșit. Însă convertirea nu s-a produs, oricîte ofrande i-ar fi fost aduse, lui Cioran rămînîndu-i doar visul unei cumpătări ideale pe care spera să-l trăiască, eliberat cîndva. Discursul lui Cioran cel din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Titu Maiorescu: "Puteam noi merge spre republică? Cu modul de judecată istorică ce predomina între noi, mai mult englezește evoluționar, decît franțuzește revoluționar, așa-numita regenerare de la 1848 nu ne părea să aibă gradul de importanță ce i-l atribuiau liberalii din Muntenia" (v. Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, 1994, p. 33). Cartea Principesei Margareta vine într-un fel să reamintească și să întrețină atașamentul nostru monarhic edificat și consolidat de atunci încoace, după cum ne
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
democrație, Robert A. Dahl Despre libertate la antici și la moderni, Benjamin Constant Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Măștile puterii, Machiavelli, Frederic II, Mussolini Mitul statului, Ernst Cassirer Mituri și mitologii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
luarea de decizii rapide în momente hotărâtoare. Egocentrismele, orgoliile, competițiile pentru șefii și liste i se par o calamitate și, adesea, chiar sunt o mare calamitate. Cam câte metamorfoze, fracțiuni, aripi etc. cunoaște vechiul partid, eram să spunem old party, liberal? Greu, dacă nu imposibil de conciliat, în orice caz, spiritul analitic și critic cu partizanatul politic. în al doilea rând, intervine schimbul și conflictul de generații: cea existentă înainte de 1989, care a intrat masiv în închisoare, și cea formată în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
savante, acest tip de contestare, de avangardă, este recuperat și transformat cu regularitate în clișeu, în stil și chiar în produs comercial și editorial, vandabil ca oricare altul. Deci, într-o formă culturală integrată și adaptată și societății de tip liberal 22. Deși sensul său inițial a fost, este și rămâne net antiliberal. în sfârșit, recuperarea se face simțită și în sfera studiilor artistice și literare. Toate contestările posibile au devenit, devin și vor deveni cu certitudine simple capitole distincte de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
externă clar structurată. în fapt, activitatea lor parlamentară demonstrează ca Whig era ceva mai atașat de valorile democratice și liberale, dar nu cu mult mai mult față de Tory, pentru care îndelungata experiență la guvernare a reprezentat o infuzie de pragmatism. Liberalilor le-a lipsit multă vreme un lider carismatic, care să unească diferitele facțiuni ale partidului, acesta fiind la fel de divizat ca și cel conservator. Oficial, lordul Grey, un fugar de la conservatori, era președintele nominal al acestei formațiuni politice, în deceniul al
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o chestionez, „s-au reînființat vechile partide politice, poți spune ce vrei, nu mai ai a te teme, de ce ești nemulțumită?”. Mama nu credea Însă În primenire. Se pierduse ceva care nu mai putea fi Înlocuit sau refăcut. „Bine, dar liberalii, domnul Câmpeanu?” Și au urmat vorbele care m-au năucit: „Aiștea nu-s liberalii noștri”. Am aflat mai târziu câtă dreptate avea. Nu știu cum și-a dat seama, mama știa, intuitiv, cum funcționează gândirea socială și ce transmite, cum se deformează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ai a te teme, de ce ești nemulțumită?”. Mama nu credea Însă În primenire. Se pierduse ceva care nu mai putea fi Înlocuit sau refăcut. „Bine, dar liberalii, domnul Câmpeanu?” Și au urmat vorbele care m-au năucit: „Aiștea nu-s liberalii noștri”. Am aflat mai târziu câtă dreptate avea. Nu știu cum și-a dat seama, mama știa, intuitiv, cum funcționează gândirea socială și ce transmite, cum se deformează ea peste generații. (19.12.2009) Oameni și pământuri sau un psihism old fashioned
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În timpul guvernări sale, instaurarea regimului parlamentar devine ireversibilă. Al doilea Pitt și calea spre parlamentarism Prim ministru la 23 de ani, al doilea Pitt a fost crescut de tatăl său (mort în 1778) pentru a conduce. El apare ca un liberal reformator, deschis la ideile noi. Dar, va fi mai ales omul unui nou sistem politic. În momentul venirii sale la putere (1783), influența Coroanei este diminuată de rezultatele guvernării personale a lui George al III-lea. Problemele Americii, crizele ministeriale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parte din deputați hotărăsc să-i de a o lovitură. Pentru a stopa răul cît mai este încă timp, în noaptea de 4 august 1789, ei hotărăsc abolirea privilegiilor. Trebuie subliniat faptul că obligațiile feudale sînt abolite la cererea nobililor liberali (vicontele de Noailles și ducele de Aiguillon). Nobilimea renunță la dreptul de vînătoare, la folosirea obligatorie a unor bunuri ale seniorului ("banalités") și la corvoade; preoții renunță la dijmă, provinciile la prerogativele lor financiare, orașele la libertăți și la corporații
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a secolului al�XIX-lea nu s-a cunoscut practic prin sociologie. Documentele relev? un amestec original de romantism, iluminism, liberalism, �ntr-o societate predominant rural?, cu moravuri balcanice, spiritualitate bizantin? ?i credin?? ortodox?. Boierul Mihail Kog?lniceanu (1817-1891) a devenit liberal cu o concep?ie democratic?, o personalitate care a participat la toate momentele importante pentru societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea. �Rom�nii trebuie s? se maturizeze, dar s?-?i p?streze particularit??ile psihice, culturale�, spunea el
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]