6,962 matches
-
Națională de Icoane ,,Rugămu-ne Ție” ! - Pitești, Galeria de Artă; Expoziția Națională de Icoane ,,Rugămu- ne Ție” ! - Curtea de Argeș; Expoziția Națională de Icoane ,,Patimile și Învierea Mântuitorului în Creația Populară Contemporană”- București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; Salonul Național de Artă Naivă ,,Înviere și lumină” - Galați, Centrul Cultural Dunărea de jos; Salonul Național de Artă Fotografică ,,Mihai Dan - Călinescu” - Craiova; Salonul Național de Artă Fotografică „Muntenia - Mileniul III” - Câmpina; Festivalul Internațional de documentare artistice și artă foto ART AIUD 06, ediția II
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și artă foto ART AIUD 06, ediția II - Aiud, Galeria Inter - Art; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Cluj Bienala Internațională de Fotografie Artistică „Carol Popp de Szathmary” - Cluj Salonul Național de Artă Fotografică - Buzău, Galeriile UAP; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Muzeul de Artă Naivă; Expoziția Națională de Artă Fotografică ,,Viitorul Mării Negre” - Constanța, Muzeul de Artă; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Sibiu, Muzeul Astra; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
06, ediția II - Aiud, Galeria Inter - Art; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Cluj Bienala Internațională de Fotografie Artistică „Carol Popp de Szathmary” - Cluj Salonul Național de Artă Fotografică - Buzău, Galeriile UAP; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Muzeul de Artă Naivă; Expoziția Națională de Artă Fotografică ,,Viitorul Mării Negre” - Constanța, Muzeul de Artă; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Sibiu, Muzeul Astra; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și Anul Nou în Creația Populară
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Nou în Creația Populară Contemporană” - București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; 2007 Festivalul Iubirii, Concursul de Poezii „Din dragoste pentru...”, Iași, Galeriile Grumăzescu; Concursul Național de Poezie „Sub semnul de taină” - George Suru” - Caransebeș; Salonul de primăvară al Artei Naive - Bacău, Galeria George Apostu; Expoziția Națională de Icoane ,,Patimile și Învierea Mântuitorului în Creația Populară Contemporană”- București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; Expoziția Națională de Artă Naivă ,,Saloanele Moldovei”- Iași, Muzeul Mihai Eminescu; Salonul Național de Artă Naivă ,,Înviere
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Sub semnul de taină” - George Suru” - Caransebeș; Salonul de primăvară al Artei Naive - Bacău, Galeria George Apostu; Expoziția Națională de Icoane ,,Patimile și Învierea Mântuitorului în Creația Populară Contemporană”- București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; Expoziția Națională de Artă Naivă ,,Saloanele Moldovei”- Iași, Muzeul Mihai Eminescu; Salonul Național de Artă Naivă ,,Înviere și lumină” - Galați, Centrul Cultural Dunărea de jos; Salonul de primăvară al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Salonul Național de Fotografie „Fotogeografica” - București, Palatul Șuțu; Concursul Național
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Artei Naive - Bacău, Galeria George Apostu; Expoziția Națională de Icoane ,,Patimile și Învierea Mântuitorului în Creația Populară Contemporană”- București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; Expoziția Națională de Artă Naivă ,,Saloanele Moldovei”- Iași, Muzeul Mihai Eminescu; Salonul Național de Artă Naivă ,,Înviere și lumină” - Galați, Centrul Cultural Dunărea de jos; Salonul de primăvară al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Salonul Național de Fotografie „Fotogeografica” - București, Palatul Șuțu; Concursul Național de Literatură „Vreme trece, vreme vine” Oravița, Teatrul Vechi Mihai Eminescu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu lucrarea BEȚIVUL, la Salonul de primăvară, Iași - 2001; Mențiune cu lucrarea ȚĂRANUL, la Salonul de toamnă, Iași2001; Premiul III cu lucrarea JUDECATA, la Salonul de primăvară, Iași - 2002; Premiul Special, cu lucrarea de pictură NOAPTEA VRĂJITOARELOR, Festivalul de Artă Naivă, Timișoara 2002; Mențiune cu lucrarea DUPĂ CHEF, la Salonul de toamnă, Iași - 2002; Mențiune cu lucrarea FIRUL BĂNUIȚILOR, la Salonul de primăvară, Iași - 2003; Premiul II cu lucrarea de pictură RITUALUL MESEI, la Salonul de toamnă, Iași - 2003; Premiul I
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mai puțin agresiv, iar factura ansamblului compozițional mai însuflețită, mai spontan exprimată plastic.” Prof. Constantin Alexandrescu - Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. ,,...Punctul forte al operei sculptorului îl constituie, după umila mea părere, lucrările de artă naivă, unde autorul excelează prin surprinderea atmosferei satului moldovean și prin creionarea unor chipuri de oameni pe care-i cunoaște și prezintă inspirat, cu dragoste și prețuire. Numim pentru exemplificare: Au intrat la apă, Cetatea naivilor, În gura lumii, Tăierea porcului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Nu ne rămâne decât să-l felicităm sincer pentru ceea ce face, dorindu-i buchet de izbânzi în anii care vin !” Sociolog Ioan Hădărig - Directorul Centrului Cultural ,,Liviu Rebreanu”, Aiud. ,,Costel Iftinchi este un artist complex. El face trecerea de la stilul naiv la cel modern cu o îndemânare caracteristică artistului profesionist. Costel Iftinchi reușește să extragă și să redea ,,Icoana din sufletul lemnului". În concluzie, Costel Iftinchi este un sufletist care transformă materia în spirit. El este cel care prin ceea ce creează
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
povesti în tablouri despre frumusețea lumii.” Arg. Dr. Florin George Topoleanu - Director general al Institutului de Cercetare Eco-Muzeale Tulcea. ,,...Domnul Costel Iftinchi dovedește un simt artistic deosebit în ceea ce privește tehnica lucrărilor sale. Ne referim în special la execuția lucrărilor de artă naivă, care este influențată de arta populară românească, mai precis de tehnica de execuție a măștilor populare românești. Lucrările domnului Costel Iftinchi se remarcă prin expresivitatea, efect obținut prin exarcerbarea trăirilor personajelor portretizate în operele sale. Unele elemente ale sculpturilor sale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
încununați cu laurii culturii, iar amândoi fac, la distanță, un cuplu de intelectuali fără de care basmele noastre ar fi mai sărace. (2003) Papi Lam văzut pentru prima dată în Marfa și banii, unde juca rolul unui băiat de cartier mai naiv, care intră întro afacere periculoasă; acolo, naivitatea lui dădea foarte bine și contrasta cu situația dubioasă în care intrase. După rolul din acest film, Alexandru Papadopol a fost aplaudat de toată lumea (deși, dintre actorii tineri care au jucat în Marfa
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fi descoperit-o ridicînd pur și simplu privirea. Eroarea aceasta l-a pierdut. Nefericitul fiu al regelui Cephisus și al nimfei Liriope nu vroia decît să aplice o maximă a gîndirii grecești, cunoaște-te pe tine Însuți; era Însă prea naiv ca să Înainteze prudent pe acest drum. Fiecare găsește În antichitate ceea ce caută, scrie undeva Eugen Lovinescu. Întrebarea pe care mi-o pun În continuare este inevitabilă; dar ce caut eu? Între clipa care Îmi atinge degetele și setea de a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fructul vieții pînă la sînge; iar dacă ar surîde, ea și Afrodita ar surîde ca orice femeie frumoasă. La cîțiva pași foșnește o mare languroasă, placidă, vag indolentă, o mare somnoroasă și echivocă, incapabilă parcă vreodată de accese de violență, naivă și cu aluzii sibarite care Încep să mistifice totul, Încît Afrodita poate ieși oricînd din apă cu un zîmbet imprecis și ușor obosit ca al statuilor lui Praxitele, fluturîndu-i pe buze. Pe nisipul Înălbit de soare o statuie a Afroditei
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu cît zeii nu mai pot provoca aici nici o confuzie. Homer nu ne spune nimic În această privință, dar e evident că biruitorul Himerei a Înțeles În cele din urmă semnul monstrului răpus. CÎt de departe sînt toate orgoliile sale naive acum, cînd are nevoie de orgoliul sau de umilința unui singur cuvînt pe care să-l opună nisipului. În timp ce Belerofon se depărtează, soarele declină la orizont și Însîngerează nisipul. E o lumină atît de frumoasă, Încît nu se poate stăpîni
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mă justific și nici să mă scuz. Ea își trecu mâna prin părul lung cu un gest destul de drăgălaș, copilăresc chiar. - Ai ceva împotrivă?, o necăji el în continuare. - Nu, dacă rămâi cu mine aici, zise Nicole cu un zâmbet naiv și cu buzele arcuite în timp ce privirea ei rătăcea peste tot prin cameră oprindu-se pe corpul lui. Privirea lor se întâlni într-o imensă și caldă efuziune strălucitoare. Faptul că iar își petreceau noaptea împreună era, evident, un nou început
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
roadele poziției lui cumnată-tu. Cînd va începe viscolul, el va fi scuturat, iar ție s-ar putea să-ți sară fulgii. Ion face ochii mari spre mine: Arunci vorbe grele, Mihai. Vorbe pe măsura realității, Ioane. Oi fi eu naiv, or fi fiind vilele astea construite cîte două spate-n spate, dar nu uita că ăia de stau la coadă la carne sînt mulți și, prin legea de bază a societății noastre, puterea le aparține. Hai, măi, ce naiba! rîde Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mă înghită. Sune-mi ceva frumos, Mihai, să am puterea s-o refuz pe Brîndușa! Ești slabă, Tamara. Du-te și dă-i declarația, are nevoie de ea. Mai știi, surîd eu, lăsîndu-mi capul pe umăr, ca sfinții din picturile naive, s-ar putea ca soțul tău să cadă, și-atunci... o să ai tu nevoie de Brîndușa, să nu ajungi să lucrezi în secție. Munca în salopetă nu-i pentru "doamne", chiar dacă ar fi o salopetă de șef de secție. "Doamnele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o piesă teatru; o piesă puțin diferită de cele scrise de tine pînă acum. Una în care, în centru, să nu mai stea un conflict de producție, ci un conflict uman... Spre exemplu, drama unei tinere fete: frumoasă și mîndră, naivă într-un fel, e atrasă de șeful ei într-o cameră de oaspeți a combinatului și e violată. Fata se teme să se adreseze organelor în drept; se teme c-o să se audă. Cînd își dă seama că a rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
uitați cuvîntul acela urît!" Dar telefonul sună în gol. Formez numărul și a treia oară. Același sunet prelung, a pustiu. Sigur! exclam eu, uitîndu-mă furios la receptor. Dacă nu-i Vlădeanu, altul! Doamna e singură și a ieșit în oraș!... Naiv ce sînt! Și neserios pe deasupra! Livia mă așteaptă, iar eu... Simt cum cum fierb de furie, dar o furie dureroasă, aproape oarbă. "Asta-i gelozie! îmi zic. Înseamnă că o iubesc!" Nu! hotărăsc cu glas tare. Asta nu! Pun receptorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
înfumurată și plină de sine, de averea ei... Eram gata să leșin - leșinam deseori pe atunci; mi se oprise inima de uluire și de nedreptate. Doamna aceea mi a furat încrederea în viitorul meu, în superioritatea mea; în privința asta, eram naivă ca prințul care se credea nemuritor... De la Sălcii, drumul se făcea mai greu, cotropit de verdeață. Arbori seculari îl mărgineau; mult timp am crezut că acei copaci erau ai noștri, că fuseseră plantați acolo pentru că acela era locul nostru de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bine asta! — Nu se poate să faceți nunta în cine știe ce grădină englezească oarecare, spune Elinor apăsat. Tu știi cine e Luke? Cine sunt eu? Și ce-are asta a face cu nunta? — Pentru o persoană dotată cu inteligență, ești destul de naivă. Elinor ia o gură de șampanie. Ăsta e cea mai important eveniment social din viețile noastre. Și trebuie făcut cum se cuvine. Cu lux. Iar Plaza e cel mai bun loc pentru nunți. Cred că știi și tu atâta lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești”. În 1926, de exemplu, deputatul evreu Carol Klüger, vorbind În Parlamentul României
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Grivei ! <endnote id="(440, p. 64)"/>. Am văzut că, de regulă, evreul este considerat deștept și că, În imaginarul colectiv, acesta este un stereotip foarte puternic și stabil. Or, În cazul snoavelor care ridiculizează frica evreului, el devine brusc naiv, dacă nu chiar prost. Lașitatea proverbială a evreului Îi anulează inteligența proverbială, transformând-o În opusul ei. Astfel, un clișeu foarte puternic referitor la frica evreului este În stare să răstoarne un alt clișeu puternic, referitor la inteligența acestuia. Iată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginar poate să audă „cuvântul lui Dumnezeu”, dar nu vrea. Pentru că aspida nu are degete cu care să-și astupe urechile, pe una și-o lipește de pământ, iar pe cealaltă și-o astupă cu coada. Așa apare Într-o naivă reprezentare din catedrala din Chichester și pe o miniatură dintr-un manuscris englez din 1230 <endnote id="(570)"/>. „Nu Înțelegutul auzului nostru să-l astupăm - scria Coresi În 1580, În colecția sa de predici (Omiliar, XXVI) -, ca și aspida, ce-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o lucrare publicată În 1520 - când Încă nu intrase În perioada sa virulent antisemită și când spera Încă În masiva convertire la creștinism a evreilor -, reformatorul german susținea că cei care Îi persecută pe evrei se aseamănă acelor copii naivi care scrijelesc ochii evreilor de pe diverse reprezentări plastice <endnote id=" (123, p. 648)"/>. Luther credea că acest obicei era practicat pentru a-l ajuta simbolic pe Isus, dar nu este exclus ca, la origine, să fi fost o practică magică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]