6,279 matches
-
atenția opiniei publice și în lunile următoare, redactorul șef al ziarului "Mișcarea", Constantin Hențescu, a prezentat puncte de vedere noi asupra acestei probleme, în august 1934. El a atras atenția asupra faptului că ancheta a fost transformată de "o voință nevăzută, dar puternică", într-un pretext pentru compromiterea lui Iuliu Maniu 474. Anticamarilismul și dorința de apropiere de național-țărăniștii lui Iuliu Maniu care manifestau aceeași orientare transpare printre rânduri. Dosarele întocmite de Comisia de anchetă parlamentară în afacerea Skoda au dovedit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
congres al Partidului, dar fondul acela sonor nu avea nici un fel de urmare asupra conversațiilor musafirilor noștri. Pitit într-un colț al bucătăriei ticsite, cu umărul sprijinit de etajera pe care trona televizorul, îi ascultam avid încercând să mă fac nevăzut. Știam că, în curând, chipul unui adult va apărea în ceața albastră și că voi auzi un strigăt de indignare șăgalnică: - Ah, ia uitați-l pe micul somnambul! A trecut de miezul nopții și încă nu e în pat. Hai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
limpezi și strângea doar din fălci din ce în ce mai tare, parcă pentru a rosti din când în când vreo înjurătură urâtă din lagăr. El m-a făcut să beau primul meu pahar de votcă. Și, datorită lui, mi-am putut imagina Rusia nevăzută - continentul acesta încercuit cu sârmă ghimpată și cu miradoare. În țara aceasta interzisă, cuvintele cele mai simple căpătau o semnificație de temut, ardeau gâtul ca și „amăruia” pe care o beam dintr-un pahar gros cu fațete. Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
liniște, nisipul umed scârțâia ușor sub pașii ei... O femeie de care eram atât de apropiat, cu un sfert de oră în urmă, se îndepărta. Am simțit o durere cu totul nouă pentru mine: o femeie se îndepărta, rupând legăturile nevăzute care ne uneau încă. Și devenea acolo, pe malul acela pustiu, o ființă extraordinară - o femeie pe care o iubesc și care redevine independetă de mine, străină de mine și îndată o să vorbească cu ceilalți, o să zâmbească... O să trăiască! S-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
scăpa. 2.1.8.1. ‘!lim apare doar în expresii: ‘"lim al-ghayb (34, 3; 72, 26), ‘"lim al-ghayb wa al-šah"da (6, 73; 9, 94.105 etc.): SOI „El știe cele ascunse și cele descoperite”; ASM „El este cunoscătorul celor nevăzute și al celor văzute”; GG „El cunoaște tăinuitul și mărturisitul”; RB „Celui qui connaît l’Inconnaissable et le Témoignage”; DM „Îl connaît ce qui est caché et ce qui est apparent”; Arb „He is Knower of the Unseen and the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
of the Unseen and the visible”. Fiind participiu activ, e firesc să fie tradus mai degrabă cu un verb la indicativul prezent; expresia întreaga poate fi considerată un nume divin și, în ea, accentul cade pe conținutul științei divine: cele nevăzute, tăinuite, ca și cele ce se văd, se mărturisesc: un mod concret de a spune „totul”. 2.1.8.2. ‘All"m, forma intensivă de participiu activ. Apare într-o expresie sinonima cu cea menționată mai sus: ‘All"m al-ghuyób
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
înțeles de comentatori că sinonim al lui ‘alm; unii însă fac o distincție între cei doi termeni: în vreme ce ‘alm denotă atotștiința lui All"h, šahd s-ar referi numai la cele văzute, iar ƒabr, la cele nevăzute 118. În ultimele două contexte însă, sensul este în mod vădit juridic - de martor la judecata. Semnificații de bază: cunoscător a toate (spre a judeca). 2.1.8.10. ′afð: SOI „păzește”; ASM „Păzitor”; GG „veghează”/„Păzitor”, Marr „observator
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui Iuda: mónÄi theÄÎi sÄteri hQmÄÎn... dóxa..., „singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru... slavă...” (BVA) - În doxologia din 1Tim 1,17, într-o aglomerare de epitete: tÄÎi dè basilež tÄÎn aiÀnÄn, aphthártÄi aorátÄi mónÄi theÄi, timg kaì dóxa...: „iar Împăratului veacurilor, nemuritorului, nevăzutului, unicului Dumnezeu, cinste și slavă...” (BVA) - În celebra definiție a vietii veșnice din În 17,3: haútQ dé estin aiÀnios zÄg hína ginÀskÄsin sè tòn mónon alQthinòn theòn kaì hòn apésteilas IQso¤n Christón: „Iar viața veșnică aceasta este ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3): „zare mărirei și însămnare statului Lui” (SC); „strălucirea măririi și chipul statului Lui (Blaj); „strălucirea slavei Sale și chipul ființei Sale”, cu notă: „Foarte exact: amprenta (ipostasului) lui Dumnezeu; „pecete asemenea chipului” (Sf. Vasile cel Mare); „chipul (văzut) al nevăzutului Dumnezeu” (Col 1,15)” (BVA); „strălucirea slavei și icoana ființei lui Dumnezeu” (G-R); „strălucirea slavei și chipul ființei Lui” (BS); „oglindirea slavei Lui și întipărirea Ființei Lui” (C); „splendor gloriae et figură substantiae eius” (Vg); „resplendissement de șa gloire, effigie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
metafore este de natură să suscite reflecția, în vreme ce „chipul ființei” reda pur și simplu sensul denotativ: Fiul revelează ființă lui Dumnezeu. În Col 1,15, Fiul este numit pur și simplu eikÄîn to¤ theo¤ to¤ aorátou: „chipul lui Dumnezău, Celui nevăzut (SC); „chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Blaj, G-R, BS); „chipul nevăzutului Dumnezeu” (BVA); „chipul Dumnezeului celui nevăzut” (C); „imago Dei invisibilis” (Vg); „l’Image du Dieu invisible” (BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
reflecția, în vreme ce „chipul ființei” reda pur și simplu sensul denotativ: Fiul revelează ființă lui Dumnezeu. În Col 1,15, Fiul este numit pur și simplu eikÄîn to¤ theo¤ to¤ aorátou: „chipul lui Dumnezău, Celui nevăzut (SC); „chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Blaj, G-R, BS); „chipul nevăzutului Dumnezeu” (BVA); „chipul Dumnezeului celui nevăzut” (C); „imago Dei invisibilis” (Vg); „l’Image du Dieu invisible” (BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens referențial că și precedentă. Între variantele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pur și simplu sensul denotativ: Fiul revelează ființă lui Dumnezeu. În Col 1,15, Fiul este numit pur și simplu eikÄîn to¤ theo¤ to¤ aorátou: „chipul lui Dumnezău, Celui nevăzut (SC); „chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Blaj, G-R, BS); „chipul nevăzutului Dumnezeu” (BVA); „chipul Dumnezeului celui nevăzut” (C); „imago Dei invisibilis” (Vg); „l’Image du Dieu invisible” (BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens referențial că și precedentă. Între variantele românești, considerăm că traducerea BVA
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
revelează ființă lui Dumnezeu. În Col 1,15, Fiul este numit pur și simplu eikÄîn to¤ theo¤ to¤ aorátou: „chipul lui Dumnezău, Celui nevăzut (SC); „chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Blaj, G-R, BS); „chipul nevăzutului Dumnezeu” (BVA); „chipul Dumnezeului celui nevăzut” (C); „imago Dei invisibilis” (Vg); „l’Image du Dieu invisible” (BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens referențial că și precedentă. Între variantele românești, considerăm că traducerea BVA este cea mai bună, întrucât, operând
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens referențial că și precedentă. Între variantele românești, considerăm că traducerea BVA este cea mai bună, întrucât, operând inversiunea dintre substantiv și adjectiv, arată pe cine determina adjectivul „nevăzut” fără a mai pune articol hotărât la „Dumnezeu”, articol care se impune când urmează un articol adjectival. Nume descriptive și nume metaforice 3.2.2.6. Existent, Veșnic 3.2.2.6.1. ho alQthinós/hQ aletheia: „Cel Adevărat”/„Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în Biblie Dumnezeu este arătat că posedând o existență vădita, în vreme ce ființă lui este de nepătruns pentru oameni. Epistola către români vorbește de vinovăția păgânilor, care ar fi trebuit să-și dea seama de existență lui Dumnezeu contemplând creația: „...cele nevăzute ale lui, de la facerea lumii se arătă minții din fapturi: și veșnică lui putere, si dumnezeirea...” (1,20 - t.n.) Iar la patru versete distanță de versetul care îl numește pe Dumnezeu ’Pl misetatter, se vorbește despre revelarea lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cel dinlăuntru”, expresie la fel de misterioasă, și prin „Cel situat deasupra tuturor și Cel ascuns” - parafrază ce dezambiguizează - precum și printr-o transpunere, tot dezambiguizantă, în care cele două participii active care alcătuiesc acest nume sunt traduse cu participii pasive: „Văzutul și Nevăzutul”. 5.4. Mai ales în cazul unor nume coranice, se constată dificultatea de a echivala variat multiplele sinonime. De pildă, desi seria sinonimica de cinci nume al-Bad‘, al-B"ri’, al-‚"liq, al-‚all"q, al-F"”ir are, în tabelele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sălbatice, necălcate de om sau ambigue În plan simbolic (răscrucile de drumuri); e) puterile lor nu se exercită numai asupra naturii sau corpului social, ci și asupra lor Înșile: pot zbura cu mari viteze, se pot metamorfoza, se pot face nevăzuți, pot ghici gândurile etc. Mai mult decât atât, performarea actelor magice implică o „știință” aparte, care nu numai că Îl individualizează pe cel care o posedă, dar Îl și izolează, Îl marginalizează sau chiar Îl stigmatizează: Magia a fost frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ales Catindatul prefigurează, într-un posibil model actanțial caragialian, acest tip al veleitarului specific farsei tragice. Rămânerea actelor în stadiul de gesturi duce adesea la stereotipii, repetiții, ticuri ce reduc personajele la statutul de automate, de marionete acționate de forțe nevăzute și incompatibile cu intenționalități intime. Se dezvăluie astfel acel gol existențial și acea nuditate sufletească despre care vorbea Ibrăileanu, ilustrată semnificativ prin orbecăiala absurdă a Conului Leonida sau prin "nongândirea" reflectată de tiradele vide de sensuri debitate de Farfuridi și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
devenim ceea ce-i trebuie ei. Este un soi de convenție paradoxală, la care participăm, care ne folosește în mare măsură, dar care introduce și câteva restricții inevitabile. Ioan Petru Culianu „ne invită să înțelegem că jocurile minții și fantasmele lumilor nevăzute manipulează cu finețe din umbra dramelor vieților noastre de bieți actori într-o nesfârșită piesă cosmică. Fiecare reprezentație pe scena lumii semnifică încă o viață consumată. Mori și rămâi prizonierul inocent al unui singur rol. Șansa salvării stă în speranța
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
expresie dramatică, o contopire a actorilor prezentului cu strămoșii lor din negura acelui trecut fantomatic”276. 274 Ibidem, p.71-72. 275 Ibidem, p. 72. 276 Ibidem, p. 74. 133 Miturile explică nu numai obârșia tuturor ființelor și lucrurilor văzute și nevăzute. Obiceiurile, forma și culoarea animalelor se explică prin anumite Întâmplări mitice. Astfel, oposumul are o gură atât de mare pentru că a râs odată prea tare de un cerb, căruia Îi jucase un renghi. Animalele trăiesc astăzi În pustietate și nu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
curg ape și trec În calea lor fatală, orchestrația aeriană și plină de farmec pe care o alcătuiesc, În miezul Înflăcărat al zilei, muzicanții Înaripați și fără număr ai lui Dumnezeu, cu atâtea melodii ale văzduhului, izvorâte de pretutindeni din nevăzute harfe eoliene. Totul excită fantezia ca În „Timpul Visării” ancestrale... Doamne! câte frumuseți Încă mai există pe Pământ pe care nu știm să le conservăm pentru generațiile viitoare! Ce spirit malefic ne Îndeamnă la autodistrugerea Paradisului nostru terestru? De ce, de ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de pe față zăbranicul său de aburi roșietici, și ajuns În răscrucile cerurilor, Își cumpănea, parcă, neclintit, pe albastrul ștres al adâncurilor, discul său alb de lumină topită; iar din ceruri peste pământ, ca dintr-o imensă sită, mâini colosale și nevăzute cerneau o ploaie de foc mistuitor... și pământul părea cufundat Într-o genune de flăcări. În turburarea ei caniculară, arșița miezului Înflăcărat al zilei mușca cu dinți de foc de 441 pretutindeni și Îți ostoia setea sa covârșitoare cu cele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe un zid de umbră depărtat; ai fi zis că te afli sub o imensă boltă de templu sprijinită de mii de coloane, din Înălțimea căreia cu greu mai străbătea Înăuntru lumina ogivală a cerului... Vântul luneca ca un râu nevăzut deasupra copacilor, și tăindu-se În frunza lor ascuțită, trimetea până În depărtare tânguiase și prelungi glasuri de orgă... Din toate părțile tăcere solemnă, de pretutindeni liniște sfântă. E așa de ușor să fii fericit!.... cu condiția numai, ca să nu schimbi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lumină roșietică a celor din urmă raze ale apusului, văile tupilate Întunecau priveliștea, ca atâtea pete imense de umbră, viorie. Zgomotele se topesc treptat În liniștea cea binecuvântată. Numai râul, mânat cu grăbire, În calea lui fatală, de o putere nevăzută, mai Însemna, În amorțirea universală, eterna mișcare a vieții În vinele adormite ale lucrurilor. Departe, foarte departe spre gura largă a văii, sclipea În umbra amurgului, ca o stea căzută din ceruri pe pământ... cea din urmă rază de lumină
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]