7,150 matches
-
A fost o amplă mișcare de reabilitare a trecutului și de canalizare a progresului spre matrice cunoscute, solide, încercate. Dorința de a împăca, pe cît de armonios se putea, mersul înainte (inevitabil) cu tradiția (care nu era doar o simplă nostalgie, ci depozitarea valorilor), această dorință era autentică, sinceră, și nu doar un joc sau un pretext al inerției. Apariția unui conservatorism adevărat și coerent ca partener legitim de dialog al liberalismului și al diverselor utopisme ale vremii a constituit o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
deasemeni la fiece europenizare, apărându-și mereu «nevoile și neamul»: «Cum am fost, așa rămânem».― (Alexandrescu 2008:140) Susținută intens deideologia practicată de aceste blocuri de opinie, modernizarea În România a mers foarte repede și În contradicție cu o permanentă nostalgie a trecutului. Ideologic, câmpul ideilor era definit de apriga dispută dintre marea grabă a modernizării și marea teamă a pierderii tradiției, aidentității naționale. Aceasta era și caracteristica urbanismului românesc În relație cu parcursul istoric al teoriei modernității. Din totdeauna am
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
la Iași și, datorită talentului său, este angajat artist liric la Filarmonica din Iași, fiind unul din cei mai îndrăgiți Soliști ai Operei, ai corului Filarmonicii și dintre cadrele învățământului de specialitate. Pensionat, pleacă la Galați la rudele sale, cu nostalgia Iașului în suflet, preocupat de evoluția vieții în Basarabia și de evenimentele politice, în principal în relațiile cu Patria Mamă. Scrisorile sale adresate la prieteni și cunoștințe reamintesc, de fiecare dată, progresul Basarabiei românești, umanismul românilor, recunoștința Basarabiei interbelice. Vorbește
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nu poate s? nu le suscite, arhitec?îi ?i, uneori, comanditarii lor se �mpart totu?i �n dou? curente dominante din perspectiva practicii istoriciste. Unul, numit din comoditate �neogotic�, reactuali-zeaz? arhitectură medieval?, �n general gotic?, re?în�nd pitorescul ?i nostalgia sau privilegiind o abordare ra?io-nalist?, pentru a satisface programe func?ionale, pentru a rezolva probleme tehnice sau estetice, pentru a exprima op?iuni religioase sau aspiră?îi identitare ?i politice. �ntr-o logic? corect?, geografia neogoticului corespunde grosso modo celei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unei este-tici a formelor urbane contemporane, f?r? s? prejudicieze func?ionalitatea urban? modern?. Aceast? concep?ie pozitivist? despre patrimoniul urban � care o aminte?te pe cea a lui Viollet-le-Duc �n leg?tur? cu arhitectura � r?m�ne impregnat? de nostalgie. Problematică antimetropolitan? a cet??ii-gr?din? a englezului E. Howard (1850-1928) �?i propune s? abat? c?tre acest nou tip urban valurile de oameni atra?i de oră?ele industriale. �n Garden-cities of Tomorrow, 1902, Howard descrie componentele tipului dispuse
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tipul: complexele de inferioritate copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie, ci și față de alți copii din școală, care au o situație mai bună ca a lor; complexul de proveniență se manifestă fie prin nostalgie, dor de părinți, tristețe, dorința reîntoarcerii în familie, preocuparea obsedantă de identificare a părinților (pentru cei care nu i au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; comportament
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
un ideal bun, deviat acum spre un egoism care-i face pe mulți să-l critice. Această cultură, însă, este una în care nimic nu este definitiv câștigat, ci o luptă mereu de dus. Devierea spre subiectivism a dus la nostalgii față de perioada anterioară, dar nu trebuie să ignorăm forța idealului autenticității. Grație lui putem înțelege mai bine situația actuală, iar divorțurile și destructurarea colectivităților sunt semnul unei tensiuni nu de depășit, ci de asumat. O luptă continuă, aceasta este deopotrivă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în confruntarea cu certitudinea egoismului sau cu leviatanul reprezentat de rațiunea instrumentalizată sau de aparatul birocratic. Concluzie Recapitulând, răspunsurile la întrebarea cu care am pornit (ce mai poate ține lumea laolaltă?) trimit către regăsirea unității pierdute (resuscitată fie printr-o nostalgie disperată, fie printr-o hermeneutică totală), la construirea unei noi unități, mai relaxate, pornind de la privilegierea din rațiuni istorice, nu metafizice, a unor simboluri, prin țeserea unei rețele dense de valori în dialogul dintre știință și credință și întărirea cetățeanului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
face din legăturile generate de opțiunile secundare rețeaua densă de valori care să permită bucuria și speranța într-un alt registru decât violența și consumismul. Bibliografie Buzalic, Alexandru, Ekklesia, Editura Buna Vestire, Blaj, 2005. Eliade, Mircea, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, de Mircea Eliade, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. Habermas, Jürgen și Joseph Ratzinger, Dialectica secularizării, traducere de Delia Marga, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005. Kant, Immanuel, Manifestul iluminist, traducere de Daniel Mazilu, Editura Paralela 45, 2011; Kuhn, Thomas S.
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unui cuplu de persoane de același sex este o dispută asemănătoare, în timp ce controversa vălului islamic este, credem, o expresie a conflictului care apare la întâlnirea unei societăți secularizate cu una superficial secularizată. 9 Vezi Mircea Eliade, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. 10 Vezi Gianni Vattimo, Gândirea slabă, Pontica, Constanța, 1998; Gianni Vattimo, A crede că mai credem, Pontica, Constanța, 2005; Gianni Vattimo și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, Editura Curtea Veche, București
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
practicile distincte vor diferenția semnificativ cele două categorii. Cine este însă intelectualul provinciei? Continuând incursiunea în identitatea intelectualului pe axa temperamentului propusă de Wolf Lepenies, am zice că este vorba de un melancolic prin excelență, neadaptat noii ordini postbelice, cu nostalgii după perioadele de înflorire a colțului de țară căruia îi aparține. Anamneza melancoliei nu indică respingerea unui anumit sistem social sau politic, ci aversiunea față de efectele civilizației moderne. În cazul românesc, centralizarea excesivă care rupe din identitatea provinciei după 1918
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adesea sursă de inspirație pentru unele opere ale iluștrilor înscrise în patrimoniul național. Perioada de apartenență efectivă la periferie se suprapune însă doar efemerelor vremuri ale copilăriei. Eminescu a părăsit Ipoteștiul la începutul claselor primare, dar le-a evocat cu nostalgie în lirica sa. Fiind băiet... sau O, rămâi cimentează legătura poetului cu locurile natale. Istoricul Nicolae Iorga a părăsit Botoșaniul după gimnaziu și a urmat liceul la Iași, apoi s-a stabilit în capitală. George Enescu a lăsat Liveniul în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce ar trebui să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor pe meleagurile natale este receptată mereu cu entuziasm, dar și cu o anumită nostalgie a unei faime ce planează asupra ținutului, dar care dispare odată cu finalizarea vizitei. În amintirile sale, scriitorul bucovinean Eugen Pohonțu, fost elev al Liceului Laurian din Botoșani, rememorează o vizită a istoricului Nicolae Iorga în incinta școlii. După o primire
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
orașului: negustori, meseriași, funcționari, care lucrau în apropierea locuințelor lor. Toată săptămâna, viața era tihnită: un orășel liniștit, ca toate celelalte orășele în care nu se întâmpla mai nimic 60. Atmosfera încremenită își punea amprenta asupra trecătorului ce invoca cu nostalgie trecutul istoric al zonei: "Siretul, bătrân oraș în nordul Moldovei, cu monumente istorice, care vorbesc de vremuri apuse, e astăzi uitat parcă și de Dumnezeu și de oameni... Totul doarme... Nici un fel de activitate sau mișcare pe orice teren"61
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și Răsărit), Editura Facla, Timișoara, 1990. Charle, Christophe, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. Chistol, Aurelian, România în anii guvernării liberale Gheorghe Tătărăscu (1934-1937), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007. Ciachir, Dan, Luciditate și nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996. Coser, Lewis, Oameni ai ideilor. Perspectiva unui sociolog, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012. Cristea, Gabriela C., Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001. Diaconu, Mircea A., Mișcarea "Iconar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
secolului al XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. 2 Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986, p. 32. 3 Edward W. Said, Representations of the Intellectual, Vintage Books, New York, 1996, pp. 11-13 4 Dan Ciachir, Luciditate și nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996, p. 154. 5 O sinteză a funcționalismului reprezentat de Emile Durkheim și Talcot Parsons, în Elisabeta Stănciulescu, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. 6 Conform sociologului Pierre Bourdieu, poziția de jos a claselor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai știm câte ceva despre ea pentru că este născută în Vaslui. Altfel, nu am fi știut nimic nici noi. Unii locuitori mai în vârstă din satul Buda au cunoscut unele rude ale domnei primar. Acești oameni își mai aduc aminte cu nostalgie unele povești despre Luiza. Locuitorii din sat sunt foarte mândri de primărița lor. Din familia ei nimeni nu mai locuiește în sat. În schimb, Luiza se odihnește între dealurile împădurite, în apropierea școlii și a primăriei, printre budenii pe care
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de pierzanie ("Ă, Cântece noi ("Ă, Poezii ("Ă, Orașul pierdut ("Ă, Un om așteaptă răsăritul ("Ă. Sunt stabilite mai întâi influențele, cu o pedantă precizie: Arghezi, Bacovia, D. Anghel, V. Voiculescu. Se decelează temele poetice individualizante: solidaritatea cu mediul natural, nostalgia vetrei țărănești, idealul socialist de viață colectivă, vibrația politicului. Este instructivă o observație de principiu a criticului: "Talentului, când există, nu i se opune nimic, nu-i rezistă nici un lacăt: este ca iarba fiarelor. De aceea "cînd astăzi asistăm la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în jos pe rădăcina ființei tale până la nenumăratele ei guri istorice, vei rătăci în vânturile de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
într-o impunătoare arhitectură de stil baroc. Asia fiind patria barocului, criticul acesta, care este și un poet, un romancier, un dramaturg, un moralist și un filozof, se înfățișează, în condiția lui intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o Acropole. Dar instinctul stilistic i se satisface de fapt pe frontoane dorice, pe care le copleșește decorativ cu salamandrele, cu caimanii și dragonii familiari. Această imagine se poate obține asupra lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
exploatat, clarificările pe care ea le poate produce. Cei pe care i-am invocat adesea în cuprinsul textului Nikolai Berdiaev, Simone Weil, L. Ko\akowski, André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici gîndesc temele religiei cu o prospețime liberă de nostalgii tradiționaliste, la încrucișarea dintre lumina unui adevăr peren și starea lumii de astăzi. Primul beneficiu pe care am încercat să-l pun în lumină de-a lungul acestui eseu constă în des menționata distincție dintre obiectivarea socială a sensurilor religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
popor moldovenesc de sine stătător, a unei limbi moldovenești, limbă est - romanică distinctă de limba română, la individualitatea statului moldovenesc de-a lungul întregii sale istorii. Întemeierea Țării Moldovei în urmă cu 650 de ani este înfățișată cu o oarecare nostalgie, în accepțiunea respectivilor istorici, statul lui Bogdan, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare fiind precursorul actualei Republici Moldova. Motivele deformării istoriei și a răstălmăcirii izvoarelor sunt mai multe. Ele pot fi rodul unei crize identitare apărute după destrămarea URSS
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în schimb ocupația sovietică din 1940 și 1944, considerată o piatră de temelie a statului moldovenesc, chiar actul prin care, în 1924, era creată o construcție statală artificială la est de Nistru, cu o populație majoritar ucraineană, este amintită cu nostalgie: „statalitatea moldovenească a fost de două ori suprimată: în 1862 și în 1918. Insistența cu care ea se restabilește se explică prin necesitatea istorică de autodeterminare, prin cauze obiective, precum și prin voința poporului Moldovei de a avea propriul stat (...) dreptul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prin ea te simți mai aproape de viață în genere, de viața care palpită în întreaga umanitate. Nu suferința fizică ce torturează cîrpe omenești de amante în lupanare, ci suferința spirituală, neliniștea care picură în suflet farmecul demonic și somatic al nostalgiei marilor transfigurări, al marilor prefaceri"113. Aceasta era confesiunea lui Cioran la 17 ani, una care cuprindea deopotrivă romantism și adevăr. La 17 ani cînd, o spune într-o altă însemnare 114, începea tragedia, adică era momentul cînd se făceau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vede în orice provincial un fel de Don Quijote, dar "unul degenerat: fără anvergura tristului cavaler, fără universalitatea umană și generozitatea unui erou transformat în simbol", "acea generozitate care este renunțarea la sine pentru un ideal format de intersecția tuturor razelor nostalgiilor omenești". Lăsa la o parte însă pe provincialul versatil ("acela lipsit de buna cuviință în acest moment pentru ca în celălalt să-ți sărute mîinile") sau pe cel ce este un simplu dezaxat și îl punea sub lupa microscopului pe cel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]