6,787 matches
-
bilet de voie decât pe o jumătate de zi. Către sfârșitul lui septembrie, Într-o după amiază ploioasă de joi, Zare apăru amețit la poarta 1 a liceului, se certă cu portarul care nu voia să-l lase să intre, ocoli gardul de prefabricate și se strecură printr-o spărtură din spatele școlii nimenind chiar sub fereastra atelierului În care se afla Gelu. Maistrul Minea fu bucuros să-l revadă pe Zare, se Îmbrățișă cu el și puse mâna pe o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
jucau tenis cu piciorul. Ana o văzu și ea pe femeie, dar nu zise nimic, doar Îl luă de mână pe Popescu și-l obligă s-o urmeze. Au urcat pe o scară Întunecoasă vreo șase sau șapte etaje, au ocolit apoi Întreaga clădire printr-un coridor strâmt, au traversat o mică terasă pe care erau așezate rufe la uscat, au intrat pe un alt coridor, ceva mai Înalt și mai larg decât primul și, În fața unei uși de culoare cenușie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
n-o vom Înțelege. Și tu și „bătrânul tău“ aveți dreptate. Facem tot timpul pași adăugați pe circumferință și rămânem cu fața spre lucrul care ne interesează, dar nu ne apropiem. Prin pași adăugați nu se poate Înainta, ci doar ocoli. Totuși, un lucru e logic: declinul fiecăruia dintre părinții noștri trebuie să fi Început În timpul și după terminarea războiului. Altfel cum s-ar explica faptul că la aproape zece ani după război ei n-aveau o situație, o casă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sărută violent pe gură. Mâinile lor Începură apoi să se caute și să se respingă, să alerge prin părul celuilalt, să mângâie și să strângă, să zboare și să fluture În aer, să desfacă nasturi sau fermoare, să Înainteze, să ocolească sau să se retragă. „Dar voi, bărbații, sunteți din ce În ce mai babe, mai plângăreți și mai fricoși. Ai dreptate că din lupta voastră Începe să dispară orice urmă de cavalerism și poate Într-adevăr această urâțenie a caracterului apare justificată la Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
perpetuu. Volumul are și accente de satiră politică (politica este arta compromisului / compromisul în artă este parakalia; /politica este o ocupație de canalii, /oamenii normali nu se tem de canalii, / nu se tem nici de politică, / însă pe amândouă le ocolesc), socială (orașul este corupt), dar și imagini alegorice, ca în Ochelarii mamei mari (altfel de poveste), sau fanteziste, în nepovestea omonimă, în care artistul, mixând etimologii, legende și mituri (despre oul primordial, Marea Mamă, Saturn ), nume celebre ale Antichității (Mnaseas
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
meu de deces! - cum remarcă apoi Poetul, în poemul dramatic. Imaginea vieții-spectacol, desfășurată la Localul familial al Popeștilor se continuă în poem, unde se accentuează ideea de destin implacabil, indiferent de strategia la care ar apela omul pentru a-l ocoli: Pe 1 iunie 1959 - data nașterii trecută-n buletin - la ora12, atunci când trebuia să mă nasc, în locul meu a apărut o păpușă-model, pe pieptul căreia scria: Nașteți-vă pe 1 iunie 1959, la ora 12. Ofertă unică! Viață lungă, bani
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
va ajunge om mare”, ceea ce s-a și întâmplat pe parcursul timpului și în orașul în care trăia în ciuda tuturor adversităților și adversarilor. - Reluăm firul visului. Bunicul Bunicii G. avea acum o mustață mai lungă decât o știa dânsa și tot ocolea aplecat, pâș-pâș, ca și cum nu vroia să fie văzut de cineva. Bunica G. stătea și îl observa ce face și la un moment dat discută cu cineva care era în spatele ei și nu-l vedea, dar ea știa că se află
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ai intrat într-o șară fermecată. În loc să se grăbească, apa curge din ce în ce mai domol, până ce, la Colțul Acrei, socoți că se oprește în chip de lac; unda te duce domol în fața unui perete stâncos, așezat drept în cale... Îndată însă ce ocolești colții aceia de stâncă, Bistrița iuțește iarăși pasul și iese la lumină într-o vale aproape tot așa de largă, ca și cea de la Vatra Dornei, dar cu mult mai semeață. Satul Crucea, răsfirat sus pe creasta muntelui, îți aduce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Dragoș din Maramureș. Cine urcă într-o zi senină pe culmea Cozei, un munte care stă ca o catapeteasmă desupra satelor din ulucul Vrancei, acela cuprinde într-o singură ochire tot ținutul până în lunca Siretului, unde se zărește fumul trenurilor, ocolind pe departe acest străvechi colț de țară.” (Simion Mehedinți) Cerințe: 1. Scrieți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2. Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale termenului vii. 3. Scrieți adjective potrivite pentru substantivele: zi........................................... ținut........................................ sat.......................................... văi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pală, mută, tu, care ești lumină, stea ce piere surâzând tăcută cazi lin pe mâinile aceste și luminează-le mereu, pe tâmple așterne-te și peste sprâncene, pe obrazul meu, pe-ntregul trup așterne-mi, clară, aceste muzicale oști și ocolește-mi ochii doară, doar ochii - să mă recunoști... Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor: zăpada, lin, oști, pală. 2. Construiți enunțuri cu ajutorul sinonimelor lor. 3. Dezvoltați în câteva enunțuri gândurile poetului despre iarnă. Note de primăvară George Bacovia Verde crud, verde
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
lumea, a fost facută chiar de tata împreuna cu ceilalți lucrători de pe șantier. Toate bune și frumoase, numai că e ceva ce nu se potrivește. Tata spunea că lui îi place să construiască numai străzi drepte. Atunci de ce trebuie să ocolești? "Aha", din cauza semaforului de la colț, care îți spune cu ochiul lui roșu "nu". Trebuie să ajungi la zebra desenată pe asfalt și de acolo să te întorci până unde se deschide strada pe care lucrează tata. Rica, ce e cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
drapel decât cel al istoriei noastre naționale. Minciuna, furtișagul și ruina dănțuiesc pe sângele și mormintele părinților noștri, al martirilor și mucenicilor de ieri, iar cei responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem capitulării greului lor. Să amuțească în noi râvnirile slujirii cărnii, să nu ne cotropească țărâna, să nu ocolim martirajul. El ne apropie de Dumnezeu, lumină veșnică. „Toți tinerii din țara aceasta să știe că urmând calea credinței martirilor, vor birui și vor învia cu neamul lor împotriva tuturor asupritorilor, uneltirilor și loviturilor. Credința legionară va înflori mai mândră
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și azi. Omul e departe de rostul său. Legionarii sunt românofili. De aceea, trădarea de neam pentru legionari este actul cel mai reprobabil și nu putem da altă replică decât lupta și moartea noastră pe care noi nu le-am ocolit niciodată și nu vom putea tăcea nicicând. Noi le-am întinerit sufletul celor obosiți. Țara întreagă trebuie să se înalțe și să înfrunte pe cei care îi pregătesc moartea. „Priviți drept în ochi pe toți tiranii voștri! Îndurați cu resemnare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
lui Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și din vârful sabiei noastre, luptă, pătimire și jertfă, și din izvoarele subterane, sângele martirilor și eroilor noștri. Legionarii sunt suportul moral și spiritual, sunt spada care luptă împotriva răului. Nu ne ocoliți, nu vă panicați. Legionarii au fost răstigniți în piețe publice, sufletul le-a fost sfârtecat cu răni adânci, trupul schilodit în bătăi și torturi, țintuiți pe Cruce precum Iisus Hristos, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfinții Mucenici și Sfinții Părinți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
spre fericirea noastră, a copiilor noștri și slava lui Dumnezeu, de aceea să nu-l înstrăinăm pentru a nu ajunge slugă la stăpânitori și țara noastră să nu ajungă colonie. Să fim vrednici și încrezători în puterile noastre, să nu ocolim munca și să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în istorie ca neam. Să nu ne lăsăm copleșiți de șuvoaiele de nedreptăți care urlă necontenit ca valurile apelor tulburate de furtuni. Să fim români, descendenții
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Ca să devii "ratat", trebuie să fi avut niște visuri înalte, niște ambiții mari. Le-am avut? N-aș putea să jur. În schimb, acum, mi-ar fi mai ușor, cred, să vorbesc despre eșecuri pe care altă dată le-am ocolit sau le-am judecat superficial. Chiar dacă nu mi-am dat viața la câini, mă tem că am avut o idee greșită despre mine. Prea romantică și, mai ales, îmbîcsită de prejudecăți. Întrebarea e dacă pot conta pe sinceritatea de care
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
o corvoadă, o suferință, deși, în singurătate, am tânjit mereu după ele. Ar fi trebuit să-mi dau seama din capul locului, poate, că mă străduiam în zadar. La petrecerile pe care n-am avut inteligența sau prevederea să le ocolesc, mă mișcam ca un elefant printre porțelanuri, cum m-am ironizat eu însumi. Vorbeam fie prea tare, ca orice timid care ține să demonstreze că nu e timid, fie prea serios, iar asta mă făcea și mai neîndemînatec, și mai
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pașaport, și mersese pe jos până în București, ca să se angajeze în lunile de iarnă, la familia unui doctor, pentru a strânge ceva bani de zestre. Primăvara, se întorsese tot pe jos. Se dusese în Muscel, la Nucșoara, iar, de-acolo, ocolind pichetele de grăniceri, urmase poteci tăinuite. De citit, a citit toată viața numai două cărți, și pe acelea silabisindu-le. Biblia și un ceaslov de rugăciuni, cu foile îngălbenite și pătate de muște, care stătea, de obicei, pe pervazul ferestrei
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
uluit, când am intrat în oraș. Dezmățul reclamelor luminoase ar fi trebuit, în mod logic, să mă zăpăcească. Nu s-a întîmplat, însă, așa. N-am reținut nici o imagine ― strălucitoare sau nu ― până ce pe strada Italiană, o stradă liniștită, burgheză, ocolită de trafic, mașina a oprit și ne-am dat jos. În memorie mi-a rămas o baltă de întuneric, în mijlocul căreia se coborau bagajele. Să fi fost trecut de miezul nopții? Tot ce se poate. Altă explicație nu găsesc pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și Kemy îl îndemna, dar mamă-sa nici nu a vrut s-audă, - Tu cu plămânii tăi imediat te poți îmbolnăvi! și astfel a pierdut ultima șansa să devină un posibil viitor mare solist în muzica de cameră! Gloria îl ocolea dar nu-i păsa, din clasa X-a va scăpa de muzică și desen! Era mulțumit și așa nu avea nici un talent! Mergeau cu profesorul la teatrul din parc, în sala de spectacol le preda orele de cultură muzicală; teoria
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
însă abia s-a despărțit și ar vrea din nou s-o revadă.. Se uită în lighean, e foarte mulțumit de rezultat, schimbă apa și le lasă cu detergent pentru finalitate, mașinii de spălat. Se întinde în pat, somnul îl ocolește... grijile nu îi dau pace, i se schimbă iar dispoziția Este un mare nimeni ! Casă n-are, bani la fel... perspective, într-un viitor foarte îndepărtat și incert ! Adoarme plângând cu lacrimile șiroind pe pernă... Anii mei apocaliptici Roman umoristic
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
o seară de joi? Am întredeschis ușa câțiva centimetri. Era o femeie. Avea ochi albaștri pătrunzători și foarte inteligenți, care mi i-ar fi țintuit cu siguranță pe ai mei ca s-o privesc insistent dacă nu i-aș fi ocolit în mod voit, preferând în schimb să observ detaliile tenului ei palid și ușor pătat și părul arămiu bogat. Îmi zâmbi, nu cu toată gura, doar atât cât să se întrevadă dinții frumoși, regulați și să mă îndemne să zâmbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu cât obțineam mai greu fapte solide și demonstrabile, cu atât mai des trebuia să-mi folosesc imaginația în relatarea lor, adăugând incidente despre care aveam doar o vagă cunoștință, speculând motivații psihologice sau chiar inventând conversații. (Da, inventând, nu ocolesc acest cuvânt, chiar dacă mă ferisem s-o fac timp de aproape cinci ani). Și astfel, a renăscut, din scârba față de acești oameni, personalitatea mea literară și aceasta a dus la o schimbare de perspectivă, la o schimbare de atitudine, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
asta. Cât ești aici, n-o să facă asta, cu siguranță. N-are nevoie. — Cine vrea să joace o partidă rapidă de Scrabble? Joan zâmbi plină de speranță spre cei din jurul mesei și toți trei am făcut tot posibilul să-i ocolim privirea. Graham recurse din nou la pretextul că trebuia să strângă farfuriile, Phoebe se concentră să soarbă încet vinul rămas în pahar, iar eu m-am arătat brusc absorbit de traducerea afișului Sindicatului Polonez, care mă privise drept în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]