6,445 matches
-
agricoli care solicită sprijin direct se afișează la sediul primăriilor comunelor, orașelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la data depunerii cererilor pentru solicitarea sprijinului direct. ... (3) Producătorii agricoli, beneficiari ai sprijinului direct, care au fost omiși din lista producătorilor care au solicitat sprijin direct pot depune contestații la persoanele desemnate din cadrul sucursalelor județene și a municipiului București ale Agenției, după caz, în termen de 5 zile de la data afișării listei. ... (4) Persoanele desemnate din cadrul sucursalelor județene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180273_a_181602]
-
situat terenul. ... (3) Lista producătorilor agricoli care solicită sprijin financiar se afișează la sediul centrelor locale, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererilor pentru solicitarea sprijinului financiar. (4) Producătorii agricoli, beneficiari ai sprijinului financiar, care au fost omiși din lista producătorilor care au solicitat sprijin financiar în valoare de 150 lei/ha sau cărora li s-a stabilit o sumă mai mică decât cea cuvenită pot depune contestații la sediul centrelor locale, în termen de 5 zile lucrătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180821_a_182150]
-
anexa nr. 3. ... (2) Lista producătorilor agricoli care solicită indemnizație compensatorie se afișează la sediul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, în termen de 5 zile de la data limită de depunere a cererilor. ... (3) Producătorii agricoli care au fost omiși din listă pot depune contestații la registratura direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, în termen de 5 zile de la data afișării listei. ... (4) Directorii executivi ai direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, în termen de 5 zile de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181099_a_182428]
-
și de arbuști fructiferi și îl afișează la sediul primăriilor comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, în termen de 20 de zile de la data depunerii cererilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. ... (5) Producătorii agricoli care au fost omiși din centralizatorul cererilor pentru sprijin financiar sau cărora li s-a stabilit o sumă în lei mai mică decât cea la care sunt îndreptățiți potrivit prezenței hotărâri pot depune contestații la sediul primăriilor în termen de 5 zile de la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181290_a_182619]
-
obligatoriu două zecimale, chiar dacă cifrele existente după virgulă sunt 0 *) Col. 4, pct. 2 lit. a), Col. 5, pct. 2 lit. b) sau Col. 5, pct. 3 după caz din anexă 1-e **) Se va trece cu plus numărul de puncte omise la raportare într-un trimestru anterior (defalcat pentru fiecare trimestru după caz); se va trece cu minus numărul de puncte raportate eronat în plus într-un trimestru anterior (defalcat pentru fiecare trimestru după caz). Se va da notă explicativa pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181733_a_183062]
-
7, pct. 2, lit. b) din Anexă nr. 2 la Ordinul nr. 681/243/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate ***) Se vor trece cu plus sumele omise la raportare într-un trimestru anterior (defalcate pentru fiecare trimestru după caz); se vor trece cu minus sumele raportate eronat în plus într-un trimestru anterior (defalcate pentru fiecare trimestru după caz). Se va da notă explicativa pentru fiecare diferența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181733_a_183062]
-
Raportare trimestriala a caselor de asigurări de sănătate către Casă Națională de Asigurări de Sănătate ÎI. III. *1) Punctele raportate vor avea obligatoriu două zecimale, chiar dacă cifrele existente după virgulă sunt 0 *) Se va trece cu plus numărul de puncte omise la raportare într-un trimestru anterior (defalcat pentru fiecare trimestru după caz); se va trece cu minus numărul de puncte raportate eronat în plus într-un trimestru anterior (defalcat pentru fiecare trimestru după caz). Se va da notă explicativa pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181733_a_183062]
-
și de arbuști fructiferi și îl afișează la sediul primăriilor comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, în termen de 20 de zile de la data depunerii cererilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. ... (5) Producătorii agricoli care au fost omiși din centralizatorul cererilor pentru sprijin financiar sau cărora li s-a stabilit o sumă în lei mai mică decât cea la care sunt îndreptățiți potrivit prezenței hotărâri pot depune contestații la sediul primăriilor în termen de 5 zile de la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178494_a_179823]
-
în copiile de pe listele electorale permanente│ │ adunat cu numărul persoanelor (înscrise în lista specială) care s-au │ │ prezentat la vot și fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în │ │ zona arondată la secția de votare respectivă, însă au fost omise din lista │ │ electorală permanentă.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187072_a_188401]
-
durată perioade de încălzire j; H(j) este coeficientul de pierderi termice al clădirii în perioada j; N NOTĂ - Σ N(j) ț(j) este egal cu durata perioadei de calcul. j=1 În scopul simplificării notațiilor indicele j este omis în cele ce urmează. Cu toate acestea, atunci când se aplică împărțirea în perioade de încălzire calculul se efectuează pentru fiecare perioadă de încălzire. ÎI.1.5.6.3. Coeficientul de pierderi de căldură Coeficientul de pierderi de căldură al unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
DE FILANTROPI ȘI OSPICII COMUNALE Ospiciul Galata Ospiciul Galata nu a fost profilat, de la început, pentru bolnavii mintali, dar, prin forța împrejurărilor, a adăpostit astfel de bolnavi, în special neuropsihici. În acest sens, instituția similară de la Galata nu poate fi omisă dintr-un istoric al psihiatriei moldovenești, mai ales pentru că, în decursul timpului, acest ospiciu a devenit o instituție de cronici psihici în adevăratul înțeles al cuvântului. Ospiciul a fost înființat în 1853 de către Grigore A. Ghica Vodă. După cum ne informează
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
necesare experților deseori puși în dilemă de situații medico-legale complexe. Tematica acestor lucrări și opiniile referitoare la expertiza medico-legală psihiatrică sunt încă foarte actuale. Ele sunt identice, în linii mari, cu punctele de vedere ale legislației în vigoare. Nu putem omite, din activitatea de psihopatolog a lui C. I. Parhon, seria de cercetări grafologice pe care le-a întreprins destul de susținut între 1916 și 1934, adică în perioada sa de activitate la Iași. Lucrările sale de grafologie s-ar putea împărți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
neuro-somato-endocrine. ■ Neurologie O mare parte din activitatea desfășurată de profesorul C. I. Parhon aparține predominant neurologiei. Neputându-se face o delimitare tranșantă între psihiatrie și neurologie (orice boală psihică, conform concepției lui Parhon, este concomitent o suferință neurologică), nu putem omite acest câmp din activitatea desfășurată la Iași. De altfel, aceste preocupări continuau activitatea mai veche a lui C. I. Parhon, elev și intern al lui Gh. Marinescu. Prima lucrare a sa, publicată în colaborare cu Popescu, în 1899, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
colaborare de echipă, inaugura prima clinică de acest profil din România. Instituția a străbătut perioade de decădere sau progres, dar a persistat ca unic centru de profil clinic din Moldova. La o dată ca aceasta, aniversară, S. Blumenfeld nu poate fi omis dintre marii ctitori ai acestui spital, căruia, mult timp i-a fost și director (1953-1965). În 1953, la preluarea conducerii spitalului, dr. Blumenfeld se confrunta cu o nouă încercare de reducere a personalului sau chiar de desființare a Spitalului Socola
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care a avut loc la lași în 1956 au deschis drumul Spitalului Socola către nivelul superior al științei psihiatrice. Modest, dar eficient, neavând nici un birou al său, dirijând totul din propriul cabinet de la clinică, dr. S. Blumenfeld nu poate fi omis, prin activitatea sa organizatorică, din tradiția de constructori ai acestui spital. A fost un practician eminent. Cazuistica cu nota la zi a fost preocuparea sa cotidiană. A format o echipă, astăzi răspândită în toată lumea, de oameni care l-au reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că oricare două propoziții pot fi coordonate, însă, dacă un nominal se repetă, în cea de-a doua apariție poate fi înlocuit prin pronume, indiferent de funcția sintactică pe care o are în cele două propoziții, dar nu poate fi omis decât dacă, în cea de-a doua apariție, ocupă funcțiile S sau A. Dacă avem în vedere exemplele propuse de Dixon (Father(S) returned și Father(A) saw Mother(O)) și corespondentele lor din limba română (Tata(S) s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
le transformă în structuri intranzitive; funcția de detranzitivizare a pasivului a fost subliniată și de Givón (1981: 168)63; (b) O devine S; (c) A ajunge într-o poziție periferică, fiind marcat printr-un caz oblic/prepozițional; A poate fi omis; d) construcția pasivă e marcată explicit (prin afixe verbale, perifrastic etc.). 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv Comrie (1973: 251) analizează relația dintre ergativ și pasiv din punct de vedere atât sincronic, cât și diacronic. Autorul arată că există
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbile acuzative, antipasivul (vezi infra, 6.) 65. Autoarea pornește de la posibilitatea coexistenței pasivului și a antipasivului în aceeași limbă − inuktitut (o formă a eschimosei), limbă în care e posibilă pasivizarea unei propoziții antipasive active cu obiect neexprimat −; morfemul antipasiv este omis în pasivizare (Spreng 2001). Investigațiile făcute de autoare (Spreng 2000) asupra limbii basce (în cazul căreia există numeroase discuții privitoare la existența pasivului) o conduc spre concluzia că această limbă nu are pasiv. Oyharçabal (2000) arată că teoria pasivității verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cea a pasivului (vezi supra, 5.1.): (a) antipasivul funcționează la nivelul unei structuri tranzitive, care devine intranzitivă; (b) A devine S; (c) O ajunge într-o poziție periferică, fiind marcat printr-un caz oblic/prepozițional 66; O poate fi omis; d) construcția antipasivă e marcată explicit, ca și construcția pasivă. O construcție ergativă tipică din limba dyirbal, precum: yabu ŋuma-ŋgu bura-n (apud Dixon 1994: 10) mama(A-Abs) tata(Erg) a vedea(nonviitor) ' Tata a văzut-o pe mama' are
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hunter shot at the bear > the bear may not be affected at all 'Vânătorul a tras în urs' > 'ursul poate să nu fie deloc afectat'. Creissels (1995: 284) nu acceptă existența antipasivului în limba franceză, deoarece obiectul direct poate fi omis (în același tip de construcții cum sunt cele din limba engleză, de tipul (a), discutate mai sus), dar fără vreo modificare a formei verbului: Michel chante (un air connu) ' Mihai cântă (o arie cunoscută)', dar arată (Creissels 1995: 286) că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fata de nevastă (Reteganul); (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș (Ispirescu); (26) S-o aibi de zestre când te-oi mărita (Sbiera); (27) Eu nu am [bani] nici de cheltuială (Drăghici) − complementul în acuzativ poate fi omis, ca de la sine înțeles. e. Aproape învechit - "a considera, a socoti, a ține (pe cineva drept ceva)": (28) Popoarele-l aveau ca pe cel mai liberal dintre potențați (Ghica). Prin extindere, complementul e o noțiune de timp sau de spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele două nominale fiind întotdeauna marcat; de obicei, obiectul precedă subiectul; nominalul în absolutiv preferă primul loc în propoziție (OA). Se constată existența următoarelor preferințe de topică: AOV, dacă A și O sunt pronume sau dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exprimarea posesiei. Pivot sintactic S/A și S/ O. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție (ca urmare, în această limbă nu există nicio propoziție fără un nominal în absolutiv), iar nominalul în ergativ poate fi omis. Argumentul în absolutiv al unui verb tranzitiv poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă. Nu există conjuncții
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de la Dufay până la Ockhegem, Josquin și Palestrina. Nu mai erau permise nici misele parodii, construite pe compoziții polifonice profane preexistente. Compozitorii s-au adaptat acestor norme sau, mai bine zis, uneori s-au prefăcut că se conformează, deoarece, deseori, au omis să semnaleze în titlu proveniența profană a materialelor lor constructive, dând naștere astfel unor serii de mise sine nomine (fără titlu). În sfârșit, Conciliul din Trento a insistat asupra inteligibilității cuvintelor: intercalările și întrepătrunderile polifonice trebuiau simplificate, astfel încât să se
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
așa trebuie să fie și cântecul ecleziastic; în compozițiile sacre trebuie să se urmărească contrariul, adică trebuie să se aibă grijă, mai întâi de toate, ca textul să poată fi înțeles perfect și în mod clar”; - nu trebuie să se omită sau să se abrevieze textele oficiale din cauza compoziției muzicale; - sunt admise orga și instrumentele muzicale „negălăgioase”, cu condiția de a susține și înfrumuseța cântecul; uneori, pot fi admise și simfoniile (scurte fragmente instrumentale cu caracter religios); este condamnată, în schimb
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]