19,061 matches
-
se pare edificator asupra valorii profesorilor noștri de medicină internă, deși unii ar găsi scuze în relațiile acestui medic cu poetul de curte Adrian Păunescu. Aceeași situație poate fi semnalată și în obstetrică ginecologie, unde dispariția profesorului Panait Sârbu și pensionarea lui Dan Alessandrescu au lăsat goluri ce nu pot fi umplute cu activiști și secretari de partid de teapa grupului Lemnete. Majoritatea profesorilor din București au avut de urmat un traseu bine stabilit de partid via Ministerul Sănătății , unde mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ilie Vlad Sturza și a lui Ion Sangiorgiu. Norocul a fost că Negulescu era bun prieten cu Avramescu și nu a dat nici o urmare acestui denunț, mai mult, ca să-l ferească de vreo altă intrigă îl chemase la București, pentru pensionare. S-au despărțit urmând ca după venirea la Sibiu a generalului, Nicolae Petrașcu să-l viziteze pentru schimburi de păreri și luări de poziție. Reîntoarcerea a fost cu aceiași mașină și cu aceeași echipă. Peste câteva zile când a sosit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
exemplare, de o independență și o principialitate împinse până la obsesie, în neîmpăcat conflict cu puternicii zilei, G. a lucrat mai mulți ani ca felcer, apoi ca muncitor necalificat. Luptă cu mari lipsuri, îndurate cu stoicism, fără concesii și compromisuri, până la pensionarea medicală, consacrându-se ulterior scrisului. Debutează în revista „Vatra” (1973), cu nuvela Jocul frumos al nălucii. În același an obține unul dintre premiile pentru debut la concursul Editurii Eminescu, cu manuscrisul intitulat Colivia, care anunță „ivirea unui scriitor de cursă
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
Obține premiul acestui institut în 1925, pentru traduceri în versuri (strânse ulterior în volumul Ritmuri franceze, 1937), și în 1926, pentru critică literară. Susținându-și examenul de capacitate, este numit profesor în învățământul secundar la Brăila (unde va funcționa până la pensionare, în 1963). Continuă să publice, preocupat mai ales de traduceri și de istoria literară, în „Milcovia”, „Foaia învățătorului”, „Tribuna”, „Gazeta cărților”, „Extemporal”, „Universul”, „Orizonturi”, „Încercări literare”, „Luceafărul literar”, „Unirea”. Unele contribuții, Romanul popular „Filerot și Antusa” în redacțiunea lui Radu
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
În intervalul 1951-1955 a fost studentă la Facultatea de Filosofie, secția ziaristică a Universității din București. Angajată redactor la ziarul timișorean „Drapelul roșu” (1955-1957 și 1962-1972), la Studioul Teritorial de Radio Timișoara (1957-1962), funcționează din 1972 la revista „Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o cronică semnată Valentina Cocișiu. De-a lungul anilor a colaborat la „Scrisul bănățean” (frecventând și cenaclul tinerilor creatori grupați în jurul revistei), „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica”, „Reflex”, „Paralela 45
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
sculptura monumentală. A realizat, de asemenea, portrete de scriitori (Labiș, Goga, Bacovia). A fost, cu întreruperi, salariat la diverse instituții culturale (între altele, la revista „Colocvii”, ca redactor, și în cinematografie, la case de filme și la Centrala Româniafilm, până la pensionare, în 1984). Ca scriitor, are un triplu debut în presă: cu versuri în 1941 în revista „Contrapunct” (Timișoara), cu un articol de critică în revista „Flacăra” (1947) și în 1960, în „Viața românească”, cu un reportaj. A semnat și scenarii
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
la Schola Cantorum. Între anii 1922 și 1930 trăiește într-un exil voluntar în SUA, unde este profesor de vioară la City Conservatory (New York). Reîntors în țară, funcționează ca profesor de contrapunct, forme și estetică la Conservatorul din București, până la pensionare (1948). În vara anului 1950 muzicianul este arestat și deținut la Canal pentru că audiase Liturghia catolică de Bach la Biblioteca Legației Engleze din București. C., care intenționase inițial să studieze literele și filosofia, a fost toată viața atras de literatură
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
Teologie. De la profesorii blăjeni a reușit să adune știri, amintiri, „aproape tot ce se putea ști despre petrecerea lui Eminescu la Blaj”. Părăsește Blajul în 1902, fiind numit paroh și protopop al Clujului, funcție pe care o va deține până la pensionare. În timpul primului război mondial, „pentru sentimentele sale naționale” a fost condamnat la un an închisoare, apoi, până la terminarea războiului, a fost întemnițat de guvernul maghiar, la Șopron. D. s-a impus în ochii contemporanilor atât prin demnitățile pe care le-
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
Egipt și Tunisia, apoi în Nepal, unde se convertește la budism. După ce i-a fost zdruncinată credința în lege, iar adevărul științific i s-ar fi arătat a fi relativ, C. se simte atras tot mai puternic de mistică. După pensionare s-a retras în Franța, devenind unul dintre fidelii Centrului Froissart. Structură sensibilă și pasională, C. a tins mereu să-și împlinească vocația de scriitor, alături de profesia de medic. În 1968, debutează cu un volum cvadrilingv, intitulat Hic et nunc
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
Iași între 17 noiembrie 1940 și decembrie 1943, având subtitlul „Revista săptâmânală de probleme actuale, literatura și critica”. Director: Giorge Păscu, până în februarie 1941. În primul număr, publicația se pronunță pentru „libertatea scrisului”, deși se situează pe poziția guvernanților, cerând pensionarea profesorilor C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, D. Pompei și N. Iorga. În lucrarea Destinul omenirii, P.P. Negulescu afirmase că nazismul și comunismul sunt boli de care omenirea se va vindeca. N. Iorga, în conflict cu mișcarea legionara, va fi asasinat
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
, Constantin (14.XI.1902, Plenița, j. Dolj - 14.XII.1986, București), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Drept și Filosofie din București, intră în magistratură, de unde trece consilier juridic, apoi șef de serviciu în Ministerul Învățământului, până la pensionare (1967). A debutat în 1924, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic” (semnând A. Lucaci), și editorial cu volumul Vitralii (1967). Poeziile sale confesive, relativ meșteșugite, cu o vagă tentă ironică ce atenuează oarecum imagismul și intimismul gratuit, stau sub
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
cu un an de întrerupere în care, fiind dat afară din motive politice, a practicat meseria de strungar). După încheierea studiilor a fost angajat redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, post pe care l-a deținut până la pensionare, în 1992. A colaborat la „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cotidianul”. Avizat cunoscător al literaturii italiene, C. a adus, prin numeroasele sale traduceri și studii critice dedicate autorilor transpuși în românește, o contribuție substanțială la promovarea în țara noastră
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
, Ghedeon (26.IX.1908, Volovăț, j. Suceava - 5.VI.1976, Rădăuți), poet. Din părinți țărani, C. a urmat liceul la Rădăuți și la Cluj, iar la Iași, Facultatea de Drept (absolvita în 1935). Până la pensionare, a lucrat în diverse departamente locale ale Ministerului de Finanțe. Elev fiind, C. a debutat cu versuri în 1927, la revista „Prin munca spre ideal” din Baia Mare. Cu oarecare constantă, va fi prezent mai ales in periodicele bucovinene ale timpului
COCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286307_a_287636]
-
secretar de redacție la „Gazeta învățământului” (1950-1951), consilier tehnic și director la Biblioteca Academiei Române (1951-1954), cercetător și secretar științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor din capitală (1954-1960), profesor secundar la București (1960-1964), profesor la Universitatea din Galați, până la pensionare. Este doctor în filologie la Universitatea din Iași, cu teza Povestea lui Archirie filosoful (1972). Colaborează la „Almanahul literar”, „Ateneu”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Steaua” ș.a. În Povestea lui Archirie filosoful. Carte
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
Sistemul de pensii din România, caracterizat de o rată de dependență uriașă (aproximativ 1,3 pensionari pentru un salariat), de fenomene negative întâlnite și în alte țări în tranziție (ba chiar și în țări occidentale dezvoltate în ultimele decenii) precum pensionările anticipate și scăderea vârstei medii reale de pensionare, lipsit până în acest an de pilonii II și III (pensii ocupaționale și pensii facultative administrate privat) nu mai poate susține corespunzător populația vârstnică, unul dintre segmentele cele mai afectate fiind populația vârstnică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rată de dependență uriașă (aproximativ 1,3 pensionari pentru un salariat), de fenomene negative întâlnite și în alte țări în tranziție (ba chiar și în țări occidentale dezvoltate în ultimele decenii) precum pensionările anticipate și scăderea vârstei medii reale de pensionare, lipsit până în acest an de pilonii II și III (pensii ocupaționale și pensii facultative administrate privat) nu mai poate susține corespunzător populația vârstnică, unul dintre segmentele cele mai afectate fiind populația vârstnică din mediul rural, anterior ocupată în agricultură. La
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai bune decât ale generațiilor de dinainte și de după, care nu au avut oportunități sau au avut mai puține burse și subvenții pentru cheltuielile fundamentale per student sau elev de liceu. Perioada mai dificilă pentru această generație pare să fie pensionarea pe intervalul 2010-2031. Deși lipsită de pensii private, generația aceasta are, totuși, bunuri de strictă necesitate, cum ar fi locuința proprietate personală (construite în anii 70-80 sau cumpărate în anii 90), în proporție mult mai mare decât generațiile următoare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Deși lipsită de pensii private, generația aceasta are, totuși, bunuri de strictă necesitate, cum ar fi locuința proprietate personală (construite în anii 70-80 sau cumpărate în anii 90), în proporție mult mai mare decât generațiile următoare și beneficiază (deja) de pensionări anticipate, uneori cu salarii compensatorii și la vârste mult sub vârsta medie reală de pensionare. Aflată în plină maturitate la momentul Revoluției, este generația care a preluat frâiele puterii politice și economice și care (cel puțin pe unele segmente sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi locuința proprietate personală (construite în anii 70-80 sau cumpărate în anii 90), în proporție mult mai mare decât generațiile următoare și beneficiază (deja) de pensionări anticipate, uneori cu salarii compensatorii și la vârste mult sub vârsta medie reală de pensionare. Aflată în plină maturitate la momentul Revoluției, este generația care a preluat frâiele puterii politice și economice și care (cel puțin pe unele segmente sociale) și-a creat privilegii care vor apăsa pe generațiile viitoare: pensii ocupaționale, pensii speciale pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de exemplu, are o pondere foarte redusă a pensionarilor între persoanele vârstnice deși concentrează foarte multe persoane vârstnice. Sursa: INS, Cf. Preda, coord., 2003. Cu ponderi ale pensionarilor peste 110-130% dintre personele care au depășit 60 de ani (fapt datorat pensionărilor anticipate și/sau frauduloase massive la vârste între 40 și 60 de ani și faptului că majoritatea vârstnicilor au pensie), județele din Transilvania, Banat, zona subcarpatică a Munteniei , București și Constanța sunt în mod evident avantajate față de restul județelor (cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
va genera probleme mari pe termen lung. Cei mai mulți dintre cei neasigurați sunt cei din mediul rural care, nefiind salariați ar trebui să-și plătească singuri contribuția la sistem dar, datorită precarității veniturilor nu o fac. Când vor atinge vârsta de pensionare ei vor împovăra sistemul de asistență socială (solicitând din bani publici venit minim garantat sau alte forme de ajutor social). Deși populația rurală din România va scădea treptat (oricum menținându-se în valoare relativă mult mai numeroasă decât cea din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
activă va continua și după 2050. Tabelul 2 mai relevă ceva foarte important: populația de peste 55 de ani este în creștere rapidă și va ajunge de la 25% la 46% din total populație. În prezent, în România vârsta medie reală de pensionare este de aproximativ 54 de ani. Dacă această situație se menține și se menține și procentul de pensionari ai populației de 60 de ani și peste, 131%, atunci am ajunge în 2050 la un procent de pensionari de 50% din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
proiectia daca se mentine raportul din anul 2006 intre pensionari si populatia de 60+(131%) Tabelul 3. Momentul critic, după care creșterea începe să fie foarte abruptă este anul 2025 când generațiile de decreței ar ajunge în preajma vârstei actuale de pensionare. Până atunci, creșterea vârstei medii reale de pensionare devine imperativă. Deși creșterea vârstei de pensionare este o măsură nepopulară ea trebuie să țină seama de dinamica structurii de populație a țării. În mentalul colectiv pensionarii sunt cei mai vârstnici dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
intre pensionari si populatia de 60+(131%) Tabelul 3. Momentul critic, după care creșterea începe să fie foarte abruptă este anul 2025 când generațiile de decreței ar ajunge în preajma vârstei actuale de pensionare. Până atunci, creșterea vârstei medii reale de pensionare devine imperativă. Deși creșterea vârstei de pensionare este o măsură nepopulară ea trebuie să țină seama de dinamica structurii de populație a țării. În mentalul colectiv pensionarii sunt cei mai vârstnici dintre cetățeni. Și în prezent dacă am prezenta cazurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Tabelul 3. Momentul critic, după care creșterea începe să fie foarte abruptă este anul 2025 când generațiile de decreței ar ajunge în preajma vârstei actuale de pensionare. Până atunci, creșterea vârstei medii reale de pensionare devine imperativă. Deși creșterea vârstei de pensionare este o măsură nepopulară ea trebuie să țină seama de dinamica structurii de populație a țării. În mentalul colectiv pensionarii sunt cei mai vârstnici dintre cetățeni. Și în prezent dacă am prezenta cazurile persoanelor pensionate anticipat la 40-50 de ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]