7,105 matches
-
sistemele de scriere nu au apărut dintr-o dată, s-au bazat pe anumite simboluri. Scrisul a apărut independent în mai multe regiuni ale planetei, care, astfel, pot fi numite leagăne ale culturii și civilizației (Mesopotamia, Levant, Egiptul de Jos, Anatolia, Platoul Persan, regiunea fluviului Indus sau a Fluviului Galben ș.a.). Civilizațiile s-au dezvoltat mai ales pe malurile râurilor. Una dintre primele care au apărut a fost cea sumeriană (între anii 4.000 și 3.000 î.Hr.), în "ținutul dintre cele
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
urmare a expansiunii hitite, a migrației popoarelor mării iar raspândirea tehnologiei în întreaga Grecie este pusă pe seama invaziei dorienilor.Obiecte de fier au fost descoperite în China și datate cel mai devreme în dinastia Zhou (secolul VI î.en.). Pe platoul tibetan epoca fierului este asociată cu cultura Zhang Zhung descrisă în scrierile vechi tibetane. În peninsula Korea primele obiecte de fier au fost introduse ca urmare a schiburilor comerciale din timpul dinastiei Han (aproximativ 300 î.en.). Civilizația Nok a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
este un roman al autorului american Dan Brown. Aceasta va fi a treia carte în care este prezent personajul ficțional Robert Langdon, profesor la Harvard. Cartea se va concentra asuprea francmasoneriei. Pe 12 februarie 2009, Ron Howard a anunțat, pe platourile de filmare a filmului Îngeri și demoni, că Dan Brown și-a terminat manuscrisul pentru "Cheia lui Solomon". În numărul din mai 2009 a revistei "Wired" s-a scris că Brown a sugerat că viitorul roman va cuprinde statuia CIA
Simbolul pierdut () [Corola-website/Science/314386_a_315715]
-
, conform cuvântului din spaniolă desemnând câmpie înaltă, dar în quechua, una din limbile predominante ale nativilor Americii de Sud, este un platou alpin înalt din munții Anzii Cordilieri, cel mai mare platou alpin de pe Terra după platoul Tibetului. este un platou alpin înalt și simultan o zonă foarte largă de colectare hidrografică, având mai multe zone endoreice, precum zona lacului Titicaca. Acoperă
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
, conform cuvântului din spaniolă desemnând câmpie înaltă, dar în quechua, una din limbile predominante ale nativilor Americii de Sud, este un platou alpin înalt din munții Anzii Cordilieri, cel mai mare platou alpin de pe Terra după platoul Tibetului. este un platou alpin înalt și simultan o zonă foarte largă de colectare hidrografică, având mai multe zone endoreice, precum zona lacului Titicaca. Acoperă o porțiune însemnată din centrul munților Anzii Cordilieri, întinzându-se
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
, conform cuvântului din spaniolă desemnând câmpie înaltă, dar în quechua, una din limbile predominante ale nativilor Americii de Sud, este un platou alpin înalt din munții Anzii Cordilieri, cel mai mare platou alpin de pe Terra după platoul Tibetului. este un platou alpin înalt și simultan o zonă foarte largă de colectare hidrografică, având mai multe zone endoreice, precum zona lacului Titicaca. Acoperă o porțiune însemnată din centrul munților Anzii Cordilieri, întinzându-se în părți semnificative ale țărilor
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
, conform cuvântului din spaniolă desemnând câmpie înaltă, dar în quechua, una din limbile predominante ale nativilor Americii de Sud, este un platou alpin înalt din munții Anzii Cordilieri, cel mai mare platou alpin de pe Terra după platoul Tibetului. este un platou alpin înalt și simultan o zonă foarte largă de colectare hidrografică, având mai multe zone endoreice, precum zona lacului Titicaca. Acoperă o porțiune însemnată din centrul munților Anzii Cordilieri, întinzându-se în părți semnificative ale țărilor andine Argentina, Chile, Bolivia
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
precum zona lacului Titicaca. Acoperă o porțiune însemnată din centrul munților Anzii Cordilieri, întinzându-se în părți semnificative ale țărilor andine Argentina, Chile, Bolivia, Peru și Ecuador. Altitudinea sa medie este peste 3.300 de metri, în urma altitudinii medii a Platoului Tibet. Spre deosebire de Tibet, a cărui geomorfologie este masiv predominant de fenomene de încrețire a scoarței Pământului, Altiplano este dominat spre vest, mai ales, de vulcani masivi, concentrați în zona cunoscută ca . Deșertul Atacama, cea mai aridă zonă a planetei, se
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
vest, mai ales, de vulcani masivi, concentrați în zona cunoscută ca . Deșertul Atacama, cea mai aridă zonă a planetei, se găsește la sud-vest de Altiplano în contrast cu una dintre cele mai umede zone ale planetei Amazon, care se găsește la estul platoului. La sfârșitul perioadei , întreaga suprafață a platoului Altiplano a fost acoperită de un lac de dimensiuni foarte mari, numit Ballivián, ale cărui "rămășite" de astăzi sunt lacurile Titicaca, un lac de apă dulce aflat între Peru și Bolivia, și , un
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
în zona cunoscută ca . Deșertul Atacama, cea mai aridă zonă a planetei, se găsește la sud-vest de Altiplano în contrast cu una dintre cele mai umede zone ale planetei Amazon, care se găsește la estul platoului. La sfârșitul perioadei , întreaga suprafață a platoului Altiplano a fost acoperită de un lac de dimensiuni foarte mari, numit Ballivián, ale cărui "rămășite" de astăzi sunt lacurile Titicaca, un lac de apă dulce aflat între Peru și Bolivia, și , un care se găsește la sud de Oruro
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
de sare, rezultate prin uscarea și deșertificarea unor paleo-lacuri din Altiplano, formate în urma restrângerii treptate a paleo-lacului Ballivián. Termenul Altiplano este uneori utilizat pentru identificarea acestei zonei de altitudine insăși, respectiv pentru tipul de climat care este predominant pe întregul platou, mai rece decât ceea ce este cunoscut ca tierra fria, dar nu atât de rece precum tierra helada, întrucât termenul "tierra helada" se referă la altitudini de peste 4.500 de metri. Nume alternative folosite în loc de "altiplano", în acest context, includ "" și
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
în limba spaniolă se numesc "tierra fria" și "tierra helada". Temperaturile medii anuale variază între 3 °C, în apropierea lanțurilor montane vestice, și 12 °C, în împrejurimile Lacului Titicaca. Media anuală a precipitațiilor variază între sub 200 mm în sud-vestul platoului și 800 mm în zona Lacului Titicaca. Ciclul zilnic al temperaturilor este, în schimb, ca în toate zonele aride și deșertice, foarte larg. Astfel, temperaturile maxime zilnice pot atinge valori între 12 și 24 °C, în timp ce minimile se pot găsi
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
australe. Restul anului are aceleași tendințe, climatul este foarte uscat, rece, vântos și senin. Căderile de zăpadă, care nu sunt prea comune, se întâmplă între aprilie și septembrie, dar nu ating un număr mai mare de cinci-șase evenimente anual. Formarea platoului Altiplano a fost și continuă să fie un subiect foarte interesant printre geografi, geologi și geomorfologi. Mai multe posibile mecanisme de formare au fost sugerate ca fiind responsabile pentru formarea sa, încercând să explice de ce topografia Anzilor Cordilieri încorporează această
Altiplano () [Corola-website/Science/314424_a_315753]
-
Castrul se află în satul Drajna de Sus, comuna Drajna, județul Prahova, Muntenia, România, pe platoul dealului Grădiștea, la o altitudine de 475 m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna și pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate după 1888, prin publicarea de către Grigore Tocilescu a unor serii de ștampile cu numele unităților
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Porfirogenetul), fortificația romană Carsium este aproape necunoscută arheologic. O vină majoră o are cercetarea defectuoasă: o campanie în anul 1939 pe zidurile de nord; o alta în anul 1943 pe incintele de vest; alta campanie în anul 1963 pe suprafața platoului. Nici una nu a dat raspuns la întrebarea fundamental despre planimetria fortificației romane și fazele ei de construcție. Cauza a fost suprapunerea cetății medievale peste cea antică, desele intervenții, chiar pentru scoaterea pietrei, uneori până la stâncă, la adâncimea de 4-5 metri
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
că incinta mare (cea mai largă) nu se poate data în secolul al II-lea, cum s-a presupus mult timp, după cum nici cea din mijloc nu poate fi pusă pe seama refacerii din timpul împăratului Constantin cel Mare. Zidurile de pe platoul cetății sunt legate de evoluția fortificației în perioada medievală. De fapt, cu mult înainte, încă de la sfârșitul secolului XIX, Panfil Polonic a fost cel care a încercat să lamurească lucrurile. El nota în Caietul său că pe malul Dunării se
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
a fost un castru de unitate auxiliară, alături de o așezare civilă, localizat la sud de satul Cigmău, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, județul Hunedoara. Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău - "„Cetatea Uriașului”" sau "„Cetatea Urieșilor”" - se află pe platoul Turiac, prima terasă a Mureșului, cca. 2 km de la Geoagiu spre Simeria, în satul Cigmău, pe malul drept al Mureșului. Inițial, amplasamentul nu a putut fi determinat cu certitudine absolută, deoarece în zona în care există ruine antice romane nu
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
, numit și Podișul Siberiei Centrale, este o regiune muntoasă care este situată în regiunea centrală a Siberiei. Platoul este mărginit la nord de Câmpia Siberiei de Nord (regiunea cu smârcuri dintre gurile de vărsare a lui Lena și Ienisei), la sud de Munții Siberiei de Sud (cu munții Saian și munții Baikal), la vest de cursul lui Ienisei
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
sud de Munții Siberiei de Sud (cu munții Saian și munții Baikal), la vest de cursul lui Ienisei și Câmpia Siberiei de Vest, iar la est de Depresiunea centrală Iacută, cursul inferior al râului Lena și Munții Siberiei de Est. Platoul este o regiune înaltă fragmentată în podișuri și lanțuri muntoase care au în medie altitudini între 500 și 700 m, rareori ating înălțimea de 1.000 m, ca de exemplu munții Ienisei situați central cu vârful „Jenaschimski-Polkan” (1.104 m
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
ca de exemplu munții Ienisei situați central cu vârful „Jenaschimski-Polkan” (1.104 m) sau lanțul muntos Wiliui (1.006 m); caz de excepție sunt munții Putorana din nord ce ating cu Norilsk, unicul oraș din regiune. Vegetația care domină pe platoul central este specifică regiunilor de taiga, cu păduri de conifere, sau și regiunilor de tundră. In partea de nord umiditatea redusă a solului este datorată înghețului permanent (permafrost), aici nu cresc copaci ci numai tufișuri, mușchi, licheni și ferigi. In
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
este specifică regiunilor de taiga, cu păduri de conifere, sau și regiunilor de tundră. In partea de nord umiditatea redusă a solului este datorată înghețului permanent (permafrost), aici nu cresc copaci ci numai tufișuri, mușchi, licheni și ferigi. In regiunea platoului nu există șosele, ci numai drumuri nepavate; în timpul dezghețului și precipitațiilor abundente din primăvară regiunea devine o mocirlă noroioasă fără drumuri amenajate, ceace face ca circulația să fie aproape imposibilă. În aceste perioade singurele posibilități de circulație sunt cele oferite
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
lui Alexandru cel Bun. imediat după construirea cetății Șcheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mușat a ridicat Cetatea de Scaun. Construită la limita de răsărit a orașului, pe pintenul terminal și abrupt al unui înalt și întins platou, Cetatea de scaun putea supravegheam direct, o mare suprafață din valea Sucevei și, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
suprafață din valea Sucevei și, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț, Cetatea de Scaun avea șanțuri de apărare spre platou, în care erau infinpte țăpușe și arici de metal.
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
un rol în episodul pilot, însă nu a fost acceptat. Kate Walsh (Dr. Addison Montgomery) s-a alăturat serialului în sezonul al doilea, după ce avusese o apariție episodică în primul sezon. În octombrie 2006, Washington și-a insultat colegul de platou (Knight) cu o remarcă homofobică, în timpul unei altercații cu Dempsey pe platoul de filmare, iar ABC a încheiat contractul lui Washington la finalul sezonului 3. De asemenea, Washington a avut o apariție episodică în sezonul al 10-lea. La finalul
Anatomia lui Grey () [Corola-website/Science/313345_a_314674]
-
Dr. Addison Montgomery) s-a alăturat serialului în sezonul al doilea, după ce avusese o apariție episodică în primul sezon. În octombrie 2006, Washington și-a insultat colegul de platou (Knight) cu o remarcă homofobică, în timpul unei altercații cu Dempsey pe platoul de filmare, iar ABC a încheiat contractul lui Washington la finalul sezonului 3. De asemenea, Washington a avut o apariție episodică în sezonul al 10-lea. La finalul sezonului 3, Walsh de asemenea părăsește serialul pentru a continua filmările unui
Anatomia lui Grey () [Corola-website/Science/313345_a_314674]