7,062 matches
-
am întors atât de repede și vorbim de o plecare tot acolo. Punem ordine în toate, luăm bagaj trebuitor, materiale pentru lucru și la 3 iunie plecăm din nou la Văratic, la maica Magnisia. Vremea după dorință, din ce în ce mai frumoasă, nu plouă, zile după zile bune și fără pic de ploaie. Aici, în marginea codrului de brad, nu se fac simțite căldurile mari, sufocante din toată țara. Grâul a crescut puțin, pășunile încep să ruginească. Tristețea începe să se arate pe fețele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pe necazuri, până la 20 august, când plec din localitate, reușesc să adun cam 15 uleiuri și aproape 45 de acuarele. Prin august, lume foarte multă, vremea se schimbă, încep ploi. La 3 august, mergem la Agapia și stăm trei zile, plouă mereu torențial, foarte umed și rece. Mergem și la Mănăstirea Neamț, tot cu ploi și rece. Pe la 10 august mă prinde un fel de agitație, de neliniște și grija de a pleca repede din Văratic. Cam de la 15 august încep
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
zilnic cât peștele. Dar decât s-o fac vreodată cu altul...mi-am zis că e preferabil s-o faci cu șeful SS., pentru că riscul e minim, iar plăcerile maxime... -Te iubesc mult, dragul meu! mult, mult de tot ! PERICOLUL Ploua torențial, străzile orașului se umpluseră de apă care nu se mai revarsă acum în canalele înfundate, ci își croia drum peste trotuare, intrând chiar și-n magazine. Lăură era singura și-l aștepta pe șef, având oarecare pretenții că el
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
s-a trezit numai la asta i-a fost gândul. Era vechea magie a dragostei perfecte, a dăruirii fără nicio reținere, cu sentimentul ancestral de mulțumire că fiecare ,,părticică’’ a celui drag e sfântă, e binecuvântata, e unică... Toată noaptea plouase, era o vreme numai bună de facut copii, cum se zice în popor. Deși Lăură începuse să cunoască ,,tainele’’sexului, cel mai bine îi era cu el, pentru că pe el îl iubea foarte mult. El o simțea cel mai bine
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în asemenea întrebuințări fiind subînțeleasă o comparație (ca glonțul, ca lemnul), încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care poate fi redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de mod și, în acest caz, în mod frecvent, româna, realizează adverbializarea prin plasarea formei masculine de singular
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiind subînțeleasă o comparație (ca glonțul, ca lemnul), încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care poate fi redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de mod și, în acest caz, în mod frecvent, româna, realizează adverbializarea prin plasarea formei masculine de singular a adjectivului după
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cruța nimic din știința ta. Dăruită cu o intuiție ieșită din comun, eroina lui Dumitru Radu Popescu este suspectată de cei din jur că se ocupă cu farmecele. Dida susține că e o vrăjitoare, o nebună care prezice când va ploua, cu exactitate (I, p. 615). Știind prea bine că soția lui nu s-a înșelat vreodată când a spus că va ninge sau va ploua, Ionel nu o socotește magiciană, ci doar înzestrată cu o sensibilitate mai deosebită (III, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ocupă cu farmecele. Dida susține că e o vrăjitoare, o nebună care prezice când va ploua, cu exactitate (I, p. 615). Știind prea bine că soția lui nu s-a înșelat vreodată când a spus că va ninge sau va ploua, Ionel nu o socotește magiciană, ci doar înzestrată cu o sensibilitate mai deosebită (III, p. 639). Chiar fără a o considera neapărat supranaturală, toți remarcă acuitatea ei perceptivă. Țiclete constată că Marghioala are vedere bună, vede luna când nu se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 640). Ulterior, el își amintește că avea o sensibilitate deosebită, simțurile ei ieșite din comun o făceau să observe norii de zăpadă, ori de ploaie... pe care orice ins normal nu-i vedea [...] prevedea când va ninge și va ploua (IV, p. 653). Marian e convins că soacra lui vede răul, îl cunoaște (III, p. 645), vede ca prin ceață absolutul, spre care visează fărâmițându-l în niște nuclee coerente în sine, extraordinare,... care o arată ca pe o înțeleaptă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sau centrală "și-au tras o vilă", în câteva luni, căci oamenii sunt ciudați, poate chiar răi și se întreabă "de unde au avut atâția bani?", că din salariu este imposibil. Așa se face că pe Drumul Carului, deocamdată nu a plouat cu demnitari, care în mod firesc au preferat locurile ascunse, pe văi, prin păduri, unde ei au croit drumuri, toate purtând marcajul nu mai puțin neobișnuit în zonă "privat, accesul interzis". Cu toate acestea, satul Drumul Carului și-a triplat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
în zonă "privat, accesul interzis". Cu toate acestea, satul Drumul Carului și-a triplat, în 15 ani numărul de clădiri. Au venit și pe aici tot felul de "profesioniști", de profitori ai noii orânduiri, în buzunarele cărora nu picura ci ploua cu venituri necuvenite, care probabil aflase, Dumnezeu știe de unde, că pe aici a fost cândva capăt de țară și au cugetat că ar fi locul potrivit pentru ei să-și aranjeze un "culcuș modest", unii demnitari județeni de mâna a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de ani. "Aș vrea să-i telefonez soțului meu...", geme ea înadins pentru doamna Sinus. "N-aveți mobil?", întreabă doamna Sinus surprinsă. Jenată, nu insistă. Așteptând-o pe Cléa, se lungește pe un pat. Cerul e cenușiu, dar nu mai plouă. Dimineață. Se scoală, vrea să plece, dar nu-și mai găsește pantofii. Doamna Sinus, conversând în continuare cu prietena ei, nu vrea să audă de nimic. Nu se amestecă în treburile Cléei. "Și unde e Cléa?" Ridicare din umeri: "Cine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
acasă. Vremea era închisă. O primă picătură îi ateriză pe nas, urmată de altele, care își concentrară voioase tirul pe acest relief ce depășea suprafața obrazului, mai mult sau mai puțin protejată de cozorocul chipiului. Inutil să-și facă iluzii, ploua în aversă. Ajunse muiat tot, deși între timp ploaia se potolise și o spărtură ce se întindea pe toată lungimea orizontului lăsa să se ivească lumina muribundă a apusului. Sub acest capac prost închis, lumea luase o înfățișare stranie, de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
când, și care vor spori fluviul hârtiilor, muncește întreaga zi, febril, până la epuizare. Anumite fraze îi vin noaptea, în somn. La întoarcere găsi un bilet de la învățător, care îi dădea întâlnire a doua zi seara la restaurantul gării. Stătea să plouă, era riscant să plănuiești o plimbare. Prost dispus, a ajuns mai devreme. Un băutor singuratic, așezat dinaintea unei carafe cu vin, era singurul client. Lumina lămpii din tavan, reflectându-se în geamuri, le făcea atât de opace încât îți putea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Grigore subtil ironic. "A propos, interveni învățătorul, n-ai vrea să cânți ceva la concertul de la sanatoriu, în ajun de Moș Nicolae? Au un Steinway foarte frumos." Ar trebui să cer permisiunea superiorilor mei și asta mă plictisește. O să văd... Ploua. O ploaie măruntă și monotonă. Ploua peste mare și peste plajă. Peste zonă și peste barăci, peste fluviu și peste estuar, peste stuf și peste salcâmi. Ploua să facă totul să putrezească, frunzele moarte, hainele îngreuiate de absorbția apei și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
învățătorul, n-ai vrea să cânți ceva la concertul de la sanatoriu, în ajun de Moș Nicolae? Au un Steinway foarte frumos." Ar trebui să cer permisiunea superiorilor mei și asta mă plictisește. O să văd... Ploua. O ploaie măruntă și monotonă. Ploua peste mare și peste plajă. Peste zonă și peste barăci, peste fluviu și peste estuar, peste stuf și peste salcâmi. Ploua să facă totul să putrezească, frunzele moarte, hainele îngreuiate de absorbția apei și creierele. Locotenentul se întorcea călare, cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Ar trebui să cer permisiunea superiorilor mei și asta mă plictisește. O să văd... Ploua. O ploaie măruntă și monotonă. Ploua peste mare și peste plajă. Peste zonă și peste barăci, peste fluviu și peste estuar, peste stuf și peste salcâmi. Ploua să facă totul să putrezească, frunzele moarte, hainele îngreuiate de absorbția apei și creierele. Locotenentul se întorcea călare, cu fața pe jumătate ascunsă sub glugă. Înaintea porții mari a vilei, văzu doi brancardieri, cu halatele trase peste hainele groase. Coborau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un mai mare efect." Cu o ridicare din umeri, îi notifică disprețul ei și trântește violent ușa, acoperindu-i ultima replică: "Cu plăcere, Scufiță roșie!" Deschide radioul. Ora știrilor. Mereu bune. Bucureștiul e buricul pământului. Felicitările și mesajele de simpatie plouă îndesat peste măruntul Om Mare, care se emancipează tot mai mult, pe zi ce trece, de tutela sovietică. Pe cuvântul meu, sunt pentru! Cu condiția ca fiul poporului să n-o ia prea tare razna, cu socialismul lui național. Ia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de cât pentru a suporta mai ușor viața în noile condiții. După semnarea Armistițiului din septembrie 1944 ne-am întors la Iași. Cu greu am găsit o locuință, care fiind bombardată, arăta jalnic, cu acoperișul spart, pereți crăpați iar când ploua trebuia să punem vase și lighene pentru a proteja locuința. Dar calvarul familiei mele încă nu se terminase. Au venit acei ani de secetă, foametea făcea victime printre refugiați dar și printre localnici. În momentul cel mai greu am fost
ÎNTÂMPLĂRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Silvia Stoian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1702]
-
în lume. Ca și cum actuala ordine pe planetă nu ar fi cea mai bună! Sigur că nu este. Dar el visa, evident, experiențe îndreptate spre nuanțe de simbolizare, se povestea pe sine amintindu-ne că noi "trăim între noutate și eternitate". Plouă apăsat, e trist și e umed, prea umed. Fantomele mistice se furișează în noaptea nesfârșită. Auzi, cineva se visa să intre în echipa mondială care să facă o nouă ordine în universul nostru planetar! Uneori nu putem interveni nici în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
scurtă vreme, măcinat de o suferință ascunsă, a plecat pentru totdeauna. Cortegiul funerar a oprit pentru câteva momente și în fața școlii noastre... Apoi, în aceea zi mohorâtă și rece, lutul jilav l-a înghițit pentru totdeauna... Toamne peste toamne au plouat frunzișuri însângerate peste ETERNITATE... Dar, atâta vreme cât măcar unul dintre învățăceii săi își va aminti de albastrul-oțelit al privirilor sale și îi va închina un gând de recunoștință, dascălul va continua să trăiască printre noi...
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
e foarte important să consemnez externarea de azi. * * * Meniul a fost ca toate cele de până acum, după cum spun cei ce au mâncat numai la cantină. Macaroanele, suprasaturate cu zahăr de ,,la purtător’’, le-am îngurgitat în porție dublă. Afară plouă mărunt, după ce mai multă vreme au căzut fulgi rari și transparenți de nea. Plecarea lui Georgică a fost într-adevar cel mai important eveniment al zilei. (De aceea e important că l-am înregistrat!) S-a lăsat întunericul, ascult radioul
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
anunțat rezultatele de la ALBATROS îmi apare numele denaturat, adică DUMITRESCU?! Am citit puțin în ultimul timp! E prea cald! Umblu mult prin munți o, de te-ai hotărî să vii pe aici! mă scald la o cascadă; sper să mai plouă. Bucurie și liniște! Te îmbrățișez cu toată dragostea prieteniei! Aurel Borca, 23 iunie 1982 Bună, dragul meu! Îți scriu cu întîrziere! Am fost și la București, trei zile. Am semnat contractul. Inițial nu m-am bucurat de ieșirea aceasta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
inviolabil. Ar fi bine! Într-un fel mă bate gîndul să trec la zi! O să mai văd eu! Da, vom vorbi mai multe cînd ne vedem! Toate cele bune! Și să vii! Te îmbrățișez cu toate gîndurile curate! Aurel Acum plouă superb în Valea mea! A. Borca, 5 oct. 1982 Bună, dragul meu! Mă bucur dacă te-ai simțit cît de cît bine în munții mei! Altceva ar fi fost să fi putut rămîne mai mult timp, să nu fii presat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cunosc, în sfîrșit, pe cîțiva dintre cei care mi-au scris gînduri bune, care au scris cîte un cuvînt despre mine. Și alții. Și voi, desigur, mereu! Citesc. Rămîne meseria-mi de gală! Scriu tare puțin în toamna asta. Nu plouă. Am primit cuvinte bune de la Livius Ciocîrlie. Și de la Dan David. Am scris proză. Am bătut la mașină. M-am amuzat pe seama haimanalelor de la "Săptămîna". Și iar mi-e dor de voi și de Iași! Aștept să revin! Nu uita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]