6,754 matches
-
trecutului. Ceva greu de explicat: cenușa viitoare a unui incendiu care încă nu s-a aprins". Europa, și unii o presimt într-adevăr cu o luciditate dureroasă, se află în suspensie. Curând ea va fi din nou însângerată și incendiată, pradă celei mai sălbatice barbarii. Prima bătaie de clopot care anunță sfârșitul păcii și prosperității se face auzită pe 24 octombrie 1929, ziua crahului bursier din Wall Street. Pentru americani, acesta a însemnat o apoplexie, pe cât de violentă pe atât de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întâlnește, la un garden-party pe strada Ulm, pe Jean-Toussaint Desanti, se simțea pregătită, cum nu se poate mai pregătită pentru marea dragoste. Dominique a știut cum să-l îmblânzească pe acest "bizar filozof corsican", cu nasul său de pasăre de pradă, care se declara revoluționar și comunist, "umbla cu un revolver la brâu" și se învârtea, se zvonea, printre "codoși adevărați, printre peștii corsicani". Așa cum îmblânzise pisica țâșnită pe neașteptate dindărătul unui șemineu, pe care Dominique s-a aplecat s-o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cea mai puternică din Europa, a fost spulberată de tancurile și aviația lui Adolf Hitler. Teritoriul este invadat, iar guvernul, pus pe fugă. Franța, această națiune măreață, se prăbușise ca un castel de cărți de joc. Ce șoc, ce umilință! Pradă coșmarului, francezii își pun toate speranțele în mareșalul Pétain, "eroul de la Verdun", învăluit încă într-un nimb de glorie. Se așteaptă de la acest om providențial să salveze încă o dată națiunea, să impulsioneze și să reprezinte rezistența, zvâcnirea împotriva invadatorului. Dar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lovituri de fulger, făcând-o să se simtă slabă și vag bolnavă". În așa măsură încât nu îndrăznește să-și lase privirea să o întâlnească din nou pe cea a lui Dürrfeld. "Mâhnită, se întreabă cum de a putut cădea pradă, atât de ușor, unei emoții prostești și atât de devastatoare" și își spune că trebuie să și-l scoată din minte pe bărbatul acesta. Da, să-l alunge din suflet... Allez!". Și asta și face. La o oră după vizita
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
energie. Sistemul imunitar acționează mai lent. În scurt timp, corpul își concentrează toate eforturile pentru a scăpa de pericol. Mușchii sfincterelor anal și urinar se contractă, ca să nu existe nici o urmă pe care să o poată identifica vreun animal de pradă. Activarea automată a reacției luptă sau fugi vă permite să fugiți și să scăpați de pericol. Reacția luptă sau fugi este un răspuns automat care vă determină în primul rînd să fugiți de pericol. Atunci cînd e imposibil să scăpați
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se inserează într-un grup. Calmul reapare parcurgînd străzile ample, ca Șoseaua Kisseleff, înțesată de hoteluri particulare acoperite cu țiglă. Colonadele lor, curțile, balcoanele sînt martorii speranțelor dinainte de război... Orașul cucerește spațiu. "Șoseaua se lărgește: hinterlandul său împădurit se lasă pradă parcelării și betonului armat. Se naște un oraș cu vile cochete înconjurate de grădini sau pierdute în spații ample, cum ar fi de pildă parcul Filipescu. Șoseaua înconjoară o construcție elegantă și ruinată care este Arcul de Triumf al Victoriei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra Radioului în capitala înghețată de iarnă. Comunicatele se încheie cu "Trăiască moartea!" Chemările către armată circulă la Iași și la București. Șefii legionari sînt convinși că aceasta este de partea lor. Totuși, armata nu-i urmează, iar ei cad pradă disperării. Berlinul trebuie să se amestece. Ambasadorul plenipotențiar la București, Fabricius, l-ar fi chemat pe Hitler pentru a-l informa că Legiunea reprezenta anarhia, iar Antonescu armata, ordinea și securitatea. Cum urma să declare aghiotantul său, "Horia Sima și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1945. Alegerea este abilă: de origine transilvană, Groza îl umbrește pe Maniu. Moscova face un gest care îi liniștește pe patrioți: Transilvania, eliberată încă de la 25 octombrie 1944, este din nou pusă sub administrație românească în martie 1945. Regiunea este pradă violenței. "Cu o unanimitate remarcabilă scrie un observator american -, românii din Transilvania se opuneau guvernului Groza și Uniunii Sovietice. Pentru acest simplu motiv, ungurii erau partizani fideli ai guvernului Groza și ai Rusiei". Orașele, populate de puternice minorități ungurești, se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a formula o neutralitate. Definițiile noțiunii de sabotaj sînt lărgite, cea a tineretului depravat, adică a huliganilor, este extinsă și permite controlul tinerilor. Părinții și copiii sînt convinși că sînt bine formați. Și în vreme ce tinerii occidentali încep să se lase pradă risipei unui consum disperat, tinerimea muncitoare română muncește și este mîndră de acest lucru. Visul omogenității își găsește o aplicație concretă în politica față de minoritățile naționale și mai ales față de cea mai numeroasă dintre ele, minoritatea maghiară. După cifrele recensămîntului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a regimului său, prin emisiunile de radio și televiziune, și începe un dialog stîngaci cu insurgenții. Fără îndoială, Ceaușescu are o tresărire de încredere. Dar este foarte singur, nimeni nu mai acordă credibilitate crezului unui om căzut de doi ani pradă batjocurii nu s-a aflat el oare, în Franța, în fruntea personalităților caricaturizate în 1989? și nici ideologiei pe care o apără, considerată ca anacronică. Desfășurarea manifestației oficiale organizate în capitală pe 21 decembrie o dovedește. El se adresează unei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lipsite de forță apar prin contrast ca deficitare. Autoarea menționată afirmă că șeriful și inaptele sale ajutoare, dar și Garda Națională din primul film Rambo întruchipează tocmai aceste trupuri slabe și lipsite de vitalitate care fac ca Statele Unite să cadă pradă diversiunilor interne și externe. Prin contrast, Stallone, Norris, Schwarzenegger și celelalte "trupuri tari" (Hard Bodies) prezintă bărbații ideali necesari apărării societății existente în fața dușmanilor săi, dar și în fața procesului de descompunere internă și de efeminare. În cazul lui Rambo, pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
425.000 de casete în prima zi cînd a apărut pe piață, depășind toate recordurile anterioare (PR Newswire, 16 ianuarie 1986). Au continuat să circule tot felul de povești cu privire la efectul Rambo. "Un procuror a declarat că un adolescent aflat pradă iluziei că este John Rambo, un personaj fictiv, veteran din Războiul din Vietnam, jucat de Sylvester Stallone, a fost condamnat pentru înjunghierea celui mai bun prieten al mamei sale" (UPI, 22 mai 1986). Un tînăr "a declarat poliției că se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
individului de boală, de decădere fizică și de moarte. O secvență remarcabilă din film prezintă în mod alegoric o versiune contemporană a spaimei universale de mutații fiziologice: teama de cancer într-o epocă în care unul din patru oameni cad pradă acestei boli și unul din cinci va muri din cauza ei. Multe dintre filmele de groază contemporane speculează tocmai această teamă, prezentînd corpuri care se degradează rapid, descompunîndu-se și suferind transformări aberante. Frecvența cu care apar aceste imagini ale mutațiilor fizice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
familie și renunță la cariera sa în jazz. Astfel, în filmele lui Lee rareori aflăm femei puternice, independente, relații egalitariste ori bărbați care să trateze femeile cu respect sincer și cu grijă. În parte, politica sexuală a lui Lee cade pradă stereotipurilor cinematografiei clasice hollywoodiene și nu reușește să treacă dincolo de acest nivel. Însă ele reflectă și șovinismul bărbaților din cadrul comunităților minoritare negre sau de altă natură și intensitatea conflictului dintre bărbați și femei tensiuni explozive articulate și în muzica rap
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Apoi, așa cum a spus-o Haynes Johnson: "în timp ce camerele de luat vederi se roteau, filmînd rîndurile aclamatoare, soldații care făceau valuri, comentatorul a arătat înspre o frescă pictată pe peretele stadionului. Era înfățișat un vultur năpustindu-se în picaj asupra prăzii. Săritor ca întotdeauna, în timp ce camerele de luat vederi arătau fresca lent, comentatorul a citit tare mesajul scris acolo: "Go Desert Shield, Beat Iraq" (Hai, Scut al Deșertului, bate Irakul)." (Washington Post, 4 ianuarie 1991: A2) Există de fapt conexiuni interesante
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
afirmînd că există diferențe și separații care nu pot fi traversate. O astfel de gîndire care esențializează unele tipuri ideale este o caracteristică a aspectului cel mai nefericit al teoriei moderne, respinsă de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
problematica puterii și a subiectivității, descriind sistemele cibernetice de înaltă performanță, dar fără a prezenta vreodată forțele, grupurile sau indivizii care le controlează. Îndepărtînd economia politică din cadrul conceptual al teoriei sale, în cele din urmă el sfîrșește prin a cădea pradă determinismului tehnologic. În operele sale mai tîrzii, se face de puține ori referință la capitalism sau economie politică; el se mulțumește să descrie noua ordine tehnologică în care tehnologia domină în mod absolut, impunîndu-și în mod nemilos imperativele și cerințele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fascinația ororii la mii de imagini și filmări cuprinzând toate scenariile posibile ale abominabilului ce se poate abate peste corpul uman. Sfârtecat, tranșat, secționat, disecat, hăcuit, decapitat, lapidat, violat, apoi expus privirii ce scanează, investigând, trupul rămâne vlăguit de secrete, pradă unui interes învecinat, probabil, curiozității sexuale stimulate de pornografie. Într-una dintre concluziile sale remarcabile, Ariès desemnează sexul și moartea ca "punctele cele mai slabe ale zidului de incintă" al civilizației, zonele periculoase ce permit prelungirea naturii iraționale în cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prea puțin măgulitoare a vieții politice, a liderilor, a maselor. Descoperi că toate calitățile care fac insuportabilă puterea sînt descrise ca fiind necesare: disprețuirea rațiunii, violența vicleană și despotismul. Nu mai puțin dezolantă apare și imaginea mulțimilor avide de supunere, pradă propriilor pulsiuni, inconștiente prin definiție. Printre altele, e bine de subliniat că această știință lasă la o parte, alături de ipotezele sale de lucru, factorii economici, istorici și tehnici care determină conținutul puterii și explică evoluția societăților, factori atît de familiari
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Imaginea pe care ne-a lăsat-o veacul trecut e clară: un secol de explozie a mobile vulgus, violent și maleabil. Observatorul din afară vede în el o concentrație de materie umană amorfă în care s-a cufundat fiece individ, pradă unui val de delir social. Flaubert îl înfățișa deja pe eroul său, Frédéric, cuprins de beția colectivă indusă de Revoluția din 1848: "Îl furase magnetismul mulțimilor"18. Exaltarea fascinează și neliniștește în același timp, numai că mulțimea mărșăluind capătă aspectul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fascinează și neliniștește în același timp, numai că mulțimea mărșăluind capătă aspectul unui Frankenstein colectiv. Așa descria Flaubert norodul care năvălise în Palais Royal: "O masă viermuitoare care creștea neîncetat ca un fluviu întors îndărăt de o maree, mugind îndelung, pradă celor mai imprevizibile impulsuri"19. Aceste impresii puternice dau densitate imaginii comune: adunați în adevărate cirezi sociale, intoxicați de forța misterioasă emanată de orice grup supraexcitat, oamenii cad pradă unei stări de sugestibilitate asemănătoare celei provocate de drog sau de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
neîncetat ca un fluviu întors îndărăt de o maree, mugind îndelung, pradă celor mai imprevizibile impulsuri"19. Aceste impresii puternice dau densitate imaginii comune: adunați în adevărate cirezi sociale, intoxicați de forța misterioasă emanată de orice grup supraexcitat, oamenii cad pradă unei stări de sugestibilitate asemănătoare celei provocate de drog sau de somnul hipnotic. Atîta vreme cît vor rămîne în această stare, vor crede tot ce li se va spune și vor face tot ce li se va ordona să facă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
copii, prieteni și vecini. Ne dăm seama după metamorfoza pe care-o suferă orice individ care devine anonim: realizarea instinctelor, pasiunilor și intereselor care dormitează în străfundurile lui depind de un mare număr de alte persoane. Vedem cum indivizii cad pradă angoaselor sociale și presiunilor de a se conforma și asemăna cu un model colectiv. Conform acestei concepții, schimbarea nu e rezultatul unei proletarizări a omului, nici a unei socializări a economiei. Asistăm, din contra, la o masificare, adică la amestecarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înseamnă lumea întreagă, eu, voi, fiecare dintre noi. De îndată ce sînt împreună oamenii, fără nici o distincție, alcătuiesc masa. Pe de altă parte, ceea ce a fost considerată a fi criminalitatea maselor nu este decît o iluzie. Violente și anarhice, masele cad ușor pradă mîniei distructive. Le vedem acum, laolaltă, dărîmă, distrug, linșează, comit fapte la care nici un individ, separat considerat, n-ar îndrăzni să se gîndească. Iar Le Bon nu ezită să le impute un rol eminamente negativ în istorie: "Civilizațiile au fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și care se poate deda tuturor actelor reprobabile cărora individul, în stare de veghe, s-ar opune cu vehemență. Mulțimile ni se înfățișează atît de asemănătoare tocmai pentru că dau impresia c-ar trăi în altă lume. Ca și cum ar fi căzut pradă unui vis ce le devorează. IV Pentru psihologia mulțimilor, hipnoza este principalul model al acțiunilor și reacțiilor sociale. Conducătorul este epicentrul de la care se propagă o primă undă. Se iscă apoi alte și alte unde concentrice, care, în felul unui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]