7,320 matches
-
și Cornel Ungureanu, Mircea Tomuș, Eugen Simion, care vedeau acum în bucățile publicate „opere încărcate de metafore” ori de „atmosfera care lipsise până atunci” în literatura română, care, nebănuit, deveneau „capodopere ale prozei românești narative”. Cum scrisese Vladimir Streinu în prefață, „proza voiculesciană dădea povestirii românești o altă vârstă literară”, și-a „croit un drum în literatura universală”. Sonetele erau caracterizate „operă unică în concepția și structura literaturii noastre”, renăscute. „O împlinire magistrală”, le socotea Ov. S. Crohmălniceanu. După Zoe Dumitrescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
opera lui Vasile Voiculescu de Delia Pop, 2000, dar și Biobibliografia vastă alcătuită de Aurora Alucăi, tipărită la Imprimeria Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, în 1988. Integrala prozei literare (1998) și V. Voiculescu, Integrala operei poetice (1999), îngrijite, prefață și cronologie de Roxana Sorescu, ca și ediția în trei volume a poeziilor, prozelor și teatrului, apărute sub sigla Editurii Cartex, 2000-2003, ale aceleași, înseamnă un mare câștig pentru cunoașterea și răspândirea operei marelui Voiculecu. Introducerea operei lui ca texte
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1872—1957), în: România literară, 5. nr. 47, 16 nov 1972, p. 7. VALERIAN, I. Alexandru Vlahuță și cenaclul de la Bârlad, în: I. Valerian, Chipuri din viața literară. București, Minerva, 1970, p. 9—18. VRABIE, Gheorghe, Bârladul cultural Cu o prefață de N. Petrașcu, București, Tip. I. T. Copuzeanu, 1837, p. 260—264. Cărți despre Vasile Voiculescu Mărturii despre epocă, biografie și operă: Alucăi, Aurora, V. Voiculescu (1884—1963). Biobibliografie, I, II, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" — Iași, Iași, 1988 *** Articole
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
T. Copuzeanu, 1837, p. 260—264. Cărți despre Vasile Voiculescu Mărturii despre epocă, biografie și operă: Alucăi, Aurora, V. Voiculescu (1884—1963). Biobibliografie, I, II, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" — Iași, Iași, 1988 *** Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, ediție îngrijită, prefață și note de Alex. Oproescu, Buzău, I (1974), II (1979), III (1992), IV (1994) *** V. Voiculescu interpretate de..., antologie, prefață, tabel cronologic, bibliografie critică selectivă de Rodica Pandele, Editura Eminescu, București, 1981 *** V. Voiculescu în pagini de corespondență, cu o
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1884—1963). Biobibliografie, I, II, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" — Iași, Iași, 1988 *** Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, ediție îngrijită, prefață și note de Alex. Oproescu, Buzău, I (1974), II (1979), III (1992), IV (1994) *** V. Voiculescu interpretate de..., antologie, prefață, tabel cronologic, bibliografie critică selectivă de Rodica Pandele, Editura Eminescu, București, 1981 *** V. Voiculescu în pagini de corespondență, cu o prezentare de Lizica Mușatescu, în „Cronica", an II, 1967, nr. 20/20 mai *** V. Voiculescu, Corespondență inedită, cu o prezentare
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1975), Editura Ion Cristoiu S. A., București, 1999 Bercuș, C. L, Pagini din trecutul medicinii, Editura Medicală, București, 1970 Braga, Mircea, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, Editura Minerva, București, 1984 Brancianinov, Ignatie, Sfân tul, Cuvânt despre Rugăciunea lui Iisus. Cu o prefață de Ilie Cleopa, Editura Anastasia, București, 1996 Carianopol, Virgil, Scriitori care au devenit amintiri, Editura Minerva, București, 1973 Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1941 Călinescu, G., Ulysse, Editura Univers
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de botez, Niccolò, este traducerea în italiană a formei Nicholas din engleză. Asocierea defăimătoare, subliniază Connell, a rezistat mult timp, ajungându-se până acolo încât în 1936 în Rusia stalinista acuzarea consideră extrem de dăunător pentru un acuzat să fi scris prefață la traducerea în rusă a Principelui, iar în timpul lui Ceaușescu la București, după 1985 "ți se putea răspunde: nu-i vremea lui Machiavelli". Aceasta demonstrează faptul că reputația lui Machiavelli a supraviețuit în aceeași semnificație, în ciuda unei îmbunătățiri generale în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
italiană a formei Nicholas din engleză 2. Asocierea defăimătoare cu numele lui Machiavelli a rezistat mult timp, astfel încât în Rusia, în 1936, în timpul marilor procese de epurare ale lui Stalin, acuzarea consideră extrem de dăunător pentru un acuzat a fi scris prefață la traducerea în rusă a Principelui 3. Mai recent, o sinistra interpretare a scriitorului florentin l-a condus pe artistului rap Tupac Shakur să se denumească "Makaveli: the Don Killuminati", cu puțin înainte de uciderea să. Reputația lui Machiavelli nu doar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în latină și publicată formal sub numele altcuiva, ar putea să nege că Principele era lucrarea explozivă pe care contemporanii o considerau deja astfel. Contemporanii lui Machiavelli erau cu siguranta conștienți de similaritățile dintre cele două lucrări. În 1532, în prefață la ediția florentina a Principelui, tipograful Bernardo Giunta afirmă că el doar publică în original o lucrare publicată anterior în latină sub numele altcuiva posibil ca mijloc de a se apăra împotriva învinuirii de diseminare a unei lucrări periculoase din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prezența pe Machiavelli publicului că pe un scriitor de proza exemplar pentru dialectul florentin. Astfel, editorul român al primei ediții a Principelui nu și-a dat seama de ideile periculoase potențial conținute în lucrarea pe care o publică, judecând după prefață pe care a scris-o pentru ea. Editorul florentin al unei ediții a doua rivale, care a apărut cinci luni mai tarziu, a fost în mod necesar mai precaut și defensiv, întrucat notorietatea lui Machiavelli era deja instalată în orașul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
i-au oferit timp pentru scris. "Așa încât, pentru că oamenii învățați să nu creadă că am dormit tot timpul cât am guverat, am ales mai degrabă să las ceva demn de amintire, decât să nu spun nimic", se destăinuie el în Prefață la Viețile lui Socrate și Seneca, lucrare a cărei prima redactare datează din perioada de la Pescia, si anume între iulie și octombrie 144020. Istoria Pistoiei a fost scrisă în cea mai mare parte la Pistoia între 1446-144721. Iar la Scarperia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
independente și majoritatea au fost scrise de cetățenii din acele locuri 56. Lucrarea atât de originală a lui Manetti a fost motivată, așa cum el însuși ne spune, de controversă iscata de propunerea reînnoirii numirii sale în post . El explică în Prefață că istoria această a fost scrisă în replică la "pizma (invidia)" colegilor săi florentini și la "versurile muierești și insipide" ale lui Soldino și "în apărarea adevărului (pro defensione tamen veritatis)"57. Tema majoră a acestei istorii era excepțională problemă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli and Political Theory under the English Republic, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Renan, Ernest, Averroès et l'averroïsme: essai historique, ed. a IV-a, rev., Calmann Lévy, Paris, 1882. Renaudet, Augustin, Érasme et l'Italie, ed. a II-a, prefață de Silvana Seidel Menchi, Droz, Geneva, 1998. Robinson, George W., "Joseph Scaliger's Estimates of Greek and Latin Authors", în Harvard Studies în Classical Philology, 29, 1918, pp. 133-176. Rowland, Ingrid, Giordano Bruno: Philosopher / Heretic, University of Chicago Press, Chicago
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
orașului și continuă până în timpul sau. (Historiae lui Bruni se încheia în 1402, odată cu moartea vechiului inamic milanez al Florenței, Giangaleazzo Visconti.) Ambele istorii spun povestea republicilor sfâșiate de conflicte interne care au devenit mari, cucerindu-și vecinii. Acestea cuprind prefețe îndrăznețe, scene de luptă și discursuri ale personalităților istorice. Stilul latin al lui Bruni este acela al lui Liviu. Dar aici asemănările se sfârșesc. În timp ce alți umaniști, inclusiv contemporanul lui Bruni, Lorenzo Valla, au continuat să lucreze pe textul istoriei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
derivarea machiavelliană rămâne posibilă. 3 Înregistrarea acuzării este publicată în Comisariatul Popular de Justiție al URSS, Raport al ședințelor Curții, The case of Trotskyte-Zinovievite Terrorist Centre, august 19-24, 1936 (Moscova, 1936), pp. 138-139. Cazul lui Lev Camenev, care a scris prefață, este descris în Chimen Abransky, "Kamenev's Last Essay", New Left Review, 15 (mai-iunie 1962), pp. 34-42. Vezi și Mark A. Justin, Makiavelli v Roșii: Moral'ipolitika na protiazhenii piati stoletii (Moscow, Institut Vseobschei Istorii RAN, 1998), pp. 196-208. Nikolau
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
History: Choice and Commitment, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1979, pp. 91-114. 7 Machiavelli avea desigur informații despre aceste călătorii întrucât lucra îndeaproape în cancelaria Florenței cu vărul lui Amerigo Vespucci. Există o aluzie general la călătoriile de descoperire în prefață la Cartea I din Discursuri. 8 În schimb, în lucrările sale ulterioare, Discursuri și Arta războiului, Machiavelli a acordat armelor de foc un rol mai important în lupta. Vezi Allen H. Gilbert, "Machiavelli on Fire Weapons", în Italica, 23 (1946
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Idem, Ideological origins of the American Revolution (1967), Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1992. 30 Idem, Faces of Revolution: personalities and themes în the struggle for American independence, Random House, New York, 1990, pp. 225-278. 31 A se vedea și nouă prefață a ediției din anul 1992 a lui Bailyn, Ideological origins. 32 A vedea și G. S. Wood, The radicalism of the American Revolution, New York 1992. 33 R. E. Shalhope, "Toward a republican synthesis: the emergence of an understanding of republicanism
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and Irrelevance, Oxford, 2005; și Giuliano Procacci, Machiavelli nella cultură europea dell'età modernă, Bari, 1995. 57 Edward Hyde, "Earl of Clarendon", în Essays Moral and Entertaining, vol. 2, Londra, 1815, i., pp. 245, 246. ----------------------------------------------------------------------- WILLIAM J. CONNELL 6 1 Prefață Machiavelli despre creștere ca scop (telos) al statului Enigmă Principelui Datarea Principelui: începuturi și încheieri Exilul imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către... Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona Clientelismul și statul florentin în secolul al
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cronologic" al editării. Ediția de publicistică a lui Gr. Păucescu, din 1891, este cea dintâi care înfățișează publicului dimensiunea gazetarului de la Timpul, pe care îl consideră ca pe un militant de seamă al conservatorismului la noi: Niciodată zice editorul în prefața sa aceste idei n-au fost susținute cu mai mult talent, cu mai multă căldură, cu mai multă convingere". Ediția lui N.A. Bogdan, din 1894, valorifică, după cum observă autoarea acestei cărți, activitatea de publicist și prozator din perioada ieșeană a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
observă autoarea acestei cărți, activitatea de publicist și prozator din perioada ieșeană a lui Eminescu, de la Curierul de Iași. Și așa mai departe, doamna Ioana Vasiloiu fiind mereu atentă la elementul de noutate adus de aceste ediții, însoțite de studii (prefețe, postfețe) explicative, căutând a reține cum, de-a lungul vremii, exprimându-se direct sau indirect, a fost considerat (descoperit) acel nou Eminescu de care aveau atâta nevoie fiecare nouă generație de cititori și de critici literari deopotrivă, de altfel ajungându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
organic, la taină și la tradiție, arzând ca o flacără vie pe altarul românismului creator, călăuzit de o înaltă conștiință morală și de un mare patos vizionar" (Eminescu și credința, 2003). Reunite între copertele volumului Eminescu și credința (cu o prefață de Radu Preda. Editura Credinței, București, 2013), nu masiv, dar dens, aceste articole, care se completează reciproc, sunt în măsură a incita spiritele pătimașe pe de-o parte, care îl consideră "noul detractor al lui Eminescu", dar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
propria cauză. Discreditarea de către unii stârnește furii în tabăra adoratorilor, "apărători ai altarului" poetului, "strigând în gura mare "profanare!" când cineva încearcă să-l vadă pe poet ca om". Sunt acestea ideile pe care medicul C. Vlad le etalează în Prefața unei cărți incitante pentru vremea aceea, și nu numai, Mihai Eminescu din punct de vedere psihanalitic (Editura Cartea Românească, București, 1932), insolită la noi, ce avea să fie mereu invocată de-a lungul anilor (adesea citată dar arar citită azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care și-o făurise și pe care, atunci, am parcurs-o, nemaiștiindu-se nimic de ea după moartea sa), ne aflam de peste un deceniu în impas" pentru că "obsesiv, asemenea grafii și locuri inaccesibile ne urmăreau fără istov" comentează domnia sa în Prefața volumului "le plimbam zile și nopți de-a lungul unor lungi intervaluri pe oglinda receptivă și impresionabilă a ochiului, pentru ca, după luni de căutare, sub fulgerarea unei clipe, să se preschimbe în semne și sensuri". Un asemenea exemplu este comentat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
3 DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) 3 CALEIDOSCOP 3 LUCEAFĂRUL LA CENTENAR (George Uscătescu) 3 AVATARURILE EDITORULUI (Aurelia Rusu) 3 CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) 3 INDICE al autorilor comentați 3 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Const. Ciopraga. Iași: Junimea, 1974, 292 p. (Eminesciana; 1) * IBRĂILEANU, G. Mihai Eminescu: studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
BASARABIEI (Theodor Codreanu) 3 INDICE al autorilor comentați 3 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Const. Ciopraga. Iași: Junimea, 1974, 292 p. (Eminesciana; 1) * IBRĂILEANU, G. Mihai Eminescu: studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]